{"id":14924,"date":"2026-02-28T18:32:13","date_gmt":"2026-02-28T15:32:13","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=14924"},"modified":"2026-02-28T18:32:21","modified_gmt":"2026-02-28T15:32:21","slug":"anonimul-venetian-sau","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=14924","title":{"rendered":"Anonimul vene\u021bian sau\u2026"},"content":{"rendered":"\n
\u00cenainte de orice, de ce \u201eCronica unei culturi anun\u021bate\u201d? Pentru c\u0103 voi face referire la evenimente culturale despre care am aflat, de regul\u0103 de pe internet, \u0219i am decis, pe baza unei invita\u021bii sau contracost, s\u0103 particip. \u0218i s\u0103 beneficiez. \u00cempreun\u0103 cu cei care \u00eenc\u0103 mai citesc. Nu am preten\u021bia c\u0103 exprim o opinie avizat\u0103. Nu am scris \u0219i nu voi scrie niciodat\u0103 critic\u0103 de \u00eent\u00e2mpinare sau cronic\u0103 de teatru \u0219i de film. Va fi mai degrab\u0103 o opinie rezervat\u0103. Celor care citesc sau au mai citit. F\u0103r\u0103 speran\u021ba de a st\u00e2rni un ecou. C\u00e2t despre scandal\u2026<\/em><\/h6>\n\n\n\n
\n\n\n\n

Trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 includerea Anonimului vene\u021bian<\/em> \u00een programul Teatrului Regina Maria m-a provocat. Mi-a provocat amintirile, cumva sub spectrul nostalgiei dup\u0103 anii adolescen\u021bei \u0219i ai tinere\u021bii candide, nealertat\u0103 (sau nesubminat\u0103 \u00eenc\u0103?) de corectitudinea politic\u0103. \u00cemi aminteam vag subiectul, \u00een schimb am fost foarte sigur, \u00een seara spectacolului din Oradea, \u00een ce prive\u0219te numele protagoni\u0219tilor din filmul regizat de Enrico Maria Salerno acum mai bine de o jum\u0103tate de secol: italo-americanul Tony Musante \u0219i brazilianca Florinda Bolkan.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Sala fostului cinematograf Transilvania era plin\u0103. Modificat\u0103 ca s\u0103 \u00eencap\u0103 c\u00e2t mai pu\u021bin\u0103 lume, un spa\u021biu pour les connaisseurs<\/em>. Printre ei, o fost\u0103 student\u0103, care mi-a m\u0103rturisit c\u0103 \u00een luna februarie nu va rata nici un spectacol. \u00cent\u00e2mpl\u0103tor sau nu, planetele s-au aliniat. Pentru c\u0103 mar\u021bi seara, la dou\u0103 zile dup\u0103, aceea\u0219i fost\u0103 student\u0103 m-a sunat ca s\u0103 \u00eemi spun\u0103 c\u0103 TVR1 difuzeaz\u0103 filmul. Ceea ce mi-a d\u0103ruit privilegiul de a putea compara originalul cu versiunea pentru scen\u0103. De a verifica detalii \u0219i replici. Ba\u0219ca de a-mi ranforsa amintirile.<\/p>\n\n\n\n

Povestea \u00een sine, dezam\u0103gitoare. Pe de o parte, nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 mare lucru. Fapt semnalat \u0219i de unii dintre criticii vremii. \u00cen noiembrie 1971, un viitor laureat al Premiului Pulitzer pentru jurnalism, Roger Ebert de la Chicago Sun-Times<\/em>, observa, pe bun\u0103 dreptate, c\u0103 \u201efilmul face o treab\u0103 foarte bun\u0103 scufund\u00e2ndu-ne <\/em>\u00een meandrele ora\u0219ului\u201d \u0219i ne ofer\u0103, \u00een consecin\u021b\u0103, \u201eun sentiment real al locurilor\u201d. Nu m\u0103 pot st\u0103p\u00e2ni s\u0103 nu remarc c\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 de azi a\u0219 fi tradus cu imers\u00e2ndu-ne <\/em>(sic!). Revin la Ebert, care \u00ee\u0219i justific\u0103 focalizarea pe Vene\u021bia \u0219i peisaj prin lipsa complet\u0103 de consisten\u021b\u0103 sau de articulare a pove\u0219tii. Iar Vincent Canby, de la The New York Times<\/em>, afirmase, cu dou\u0103 luni \u00eenaintea lui Ebert, c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i cameramanul lui Salernose plictise\u0219te s\u0103 \u021bin\u0103 pasul cu personajele, \u201epr\u0103bu\u0219indu-se cumva \u00eentr-un canal\u201d, de c\u00e2te ori i se ive\u0219te ocazia, ca s\u0103 studieze \u201ereflexiile apei\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Vene\u021bia \u0219i lumea ei pluviatil\u0103 sunt mai greu de reconstituit pe o scen\u0103 de teatru, fie ea \u0219i l\u0103rgit\u0103 ca la fostul cinematograf Transilvania. R\u0103m\u00e2ne deci povestea sau ce r\u0103m\u00e2ne din ea, despre care totu\u0219i un afi\u0219 al filmului, din aceea\u0219i perioad\u0103, sus\u021binea c\u0103 \u201eIl cinema non ha mai raccontato una cos\u00ec meravigliosa storia d\u2019amore\u201d. D. I. Suchianu o caracteriza, \u00eentr-o Rom\u00e2nie literar\u0103 <\/em>tot din 1971, ca fiind \u201eO scurt\u0103 \u00eent\u00e2lnire de-a lungul unei Vene\u021bii tot at\u00e2t de frumoase ca iubirea \u0219i moartea\u201d. Ani mai t\u00e2rziu, Tudor Caranfil, \u00een Dic\u021bionarul universal de filme <\/em>din 2002, era \u0219i mai generos: \u201ePoveste despre iubire \u0219i moarte, de un r\u0103scolitor rafinament plastic.\u201d\u00a0<\/p>\n\n\n\n

Ceea ce adolescen\u021ba mea p\u00e2lp\u00e2itoare re\u021binuse din poveste fusese probabil substratul pasional \u00e0 la italiano<\/em>. Plus haloul de poezie acvatic\u0103. Ceea ce nu re\u021binusem era egoismul protagonistului, Enrico, \u0219i crizele sale de furie (diagnosticat fiind cu o tumoare cerebral\u0103 imposibil de operat). Valeriei \u2013 fosta partener\u0103, oficial \u00eenc\u0103 so\u021bie, pe care o invit\u0103 la Vene\u021bia pentru o ultim\u0103 revedere \u2013 \u00eei aplic\u0103 un tratamentul manipulator, chiar brutal. Spre exemplu, scena p\u0103lmuirii ei din film, care este replicat\u0103 \u0219i \u00een spectacolul or\u0103dean. Cu observa\u021bia c\u0103, \u00een acesta din urm\u0103, ea \u00eei \u00eentoarce nu obrazul, ci lovitura. O augmentare a regizoarei Elvira R\u00e2mbu din proprie ini\u021biativ\u0103 sau \u00een spiritul corectitudinii politice din vremurile noastre? Pentru c\u0103 \u00een filmul din 1970 p\u0103rea s\u0103 fie \u00een regul\u0103, din p\u0103cate, s\u0103 pocne\u0219ti o femeie ca s\u0103-i ar\u0103\u021bi c\u00e2t de mult o iube\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Violen\u021ba verbal\u0103 circumscrie, ca o aur\u0103, violen\u021ba fizic\u0103. \u00cen filmul de secol 20 al lui Salerno, revine neao\u0219ul italian \u201eputana\u201d, cu care protagonistul \u00ee\u0219i gratuleaz\u0103 fosta tovar\u0103\u0219\u0103 de via\u021b\u0103 \u0219i care s-a tradus la noi, \u00een spiritul cenzurii de gard\u0103 la castelul limbii rom\u00e2ne, cu destul de bl\u00e2ndul \u201eprostituat\u0103\u201d. \u00cen adaptarea scenic\u0103 or\u0103dean\u0103 de secol 21 s-a preferat mai neao\u0219ul rom\u00e2nesc \u201ec\u2026v\u0103\u201d. Dup\u0103 cum tot neao\u0219e rom\u00e2ne\u0219ti au fost o \u00eenjur\u0103tur\u0103 de mam\u0103, respectiv g\u0103selni\u021ba cu poticnirile de b\u0103ncu\u021ba de pe peron, prilejuri cu care protagonistul a putut s\u0103 exclame de c\u00e2teva ori, frec\u00e2ndu-\u0219i genunchiul cu satisfac\u021bie, \u201ef\u2026ui\u201d. S\u0103 fi fost contribu\u021bia regizoarei? Sau a actorilor? Am discutat acest aspect cu \u00eenso\u021bitoarele mele, la ie\u0219irea de la spectacol, \u00een drum spre ma\u0219ina parcat\u0103 pe malul Cri\u0219ului, \u0219i am ajuns la concluzia c\u0103 se putea \u0219i mai bine. Sau, din contr\u0103, se putea \u0219i mai r\u0103u.<\/p>\n\n\n\n

Dar s\u0103 nu minimaliz\u0103m mediul totu\u0219i elevat al personajelor. Enrico\/Musante este muzician, prim oboist la Fenice, un fel de Scala vene\u021bian\u0103. Cu ambi\u021bii din tinere\u021be de a ajunge dirijor, dac\u0103 se poate un al doilea Herbert von Karajan, \u00ee\u0219i admite \u00eenfr\u00e2ngerea datorat\u0103 propriilor inadecv\u0103ri. \u00cens\u0103 nu se pleac\u0103 \u00een fa\u021ba sor\u021bii \u00eenainte de a \u00eenregistra un ultim concert (unic) pentru oboi \u0219i coarde, compus de un vene\u021bian cvasi-necunoscut, un anonim<\/em>. Valeria\/Bolkan este profesoar\u0103, iar conversa\u021bia lor este pres\u0103rat\u0103 cu referin\u021be culturale \u2013 literatur\u0103, muzic\u0103 \u0219i al\u021bi demoni. Dar \u00eenc\u0103 din 1971 Vincent Canby taxa deja scenariul, par\u021bial scris de Salerno, consider\u00e2ndu-l \u201edestul de prost ca s\u0103 fie chiar amuzant\u201d, d\u00e2nd ca exemplu replica \u00een care cei doi \u00ee\u0219i amintesc cum citeau \u00eempreun\u0103 din Proust.<\/p>\n\n\n\n

Dar ce \u0219tiu americanii? Acum \u0219i nici atunci. Viitorul laureat al Premiului Pulitzer \u00een 1975, Roger Ebert, se pl\u00e2ngea de c\u00e2t de st\u00e2ngaci fusese sincronizat filmul. Cu alte cuvinte, nici m\u0103car nu se obosise s\u0103 vizioneze o versiune \u00een italian\u0103, subtitrat\u0103 desigur. Tipic american, dar indolen\u021ba nu-l \u00eempiedica s\u0103 sesizeze eventuale distorsiuni \u00een \u201econversa\u021bia enigmatic\u0103\u201d, ba chiar selec\u021bia nefericit\u0103 a unor termeni \u00een englez\u0103. O nepotrivire \u00eentre cantitatea de cuvinte, la un moment dat, \u0219i fe\u021bele\/jocul actorilor. Tot despre fe\u021bele actorilor scrisese \u0219i Canby, apreciindu-i pe Musante \u0219i Bolkan pentru presta\u021biile din alte filme, dar cameramanul din Anonimul vene\u021bian <\/em>p\u0103rea s\u0103 se fi limitat la \u201et\u0103ietura maxilarelor, p\u0103trate \u0219i disperat de hot\u0103r\u00e2te\u201d. \u0218i eu care credeam c\u0103 p\u0103tr\u0103\u021bo\u0219enia e mai degrab\u0103 american\u0103, de la prea mult\u0103 gum\u0103 de mestecat. Ce-i drept, Musante era italo-american\u2026<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

O buc\u0103\u021bic\u0103 de gum\u0103 de mestecat apare \u0219i \u00een adaptarea de pe mega-scena or\u0103dean\u0103. C\u00e2t despre fe\u021bele actorilor no\u0219tri, cea a lui Sebastian Lupu pare mai expresiv\u0103. Mirela Ni\u021b\u0103 Lupu e \u0219i ea acolo, cu un profil corporal, ajutat\u0103 \u0219i de vestimenta\u021bie, amintind de Bolkan. \u00cen ce prive\u0219te jocul, scenariul misogin \u00eel privilegiaz\u0103 pe protagonist. Nimic de mirare, b\u0103rbatul e \u00een prim-plan, cu durerile \u0219i of-urile lui, iar Sebastian Lupu este principalul beneficiar. Prin contrast, interpretarea Mirelei Lupu pare cel pu\u021bin onest\u0103. \u201e\u00cen distribu\u021bie \u00eei ve\u021bi putea revedea juc\u00e2nd \u00eempreun\u0103 pe actorii\u2026 care confer\u0103 o profunzime \u0219i mai mare personajelor,\u201d scria Florina Dometi, secretarul literar al teatrului varadinian, \u00eentr-o prezentare citat\u0103 \u00een Bihoreanul<\/em>. Aceea\u0219i Florina Dometi sublinia faptul c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 aportul actoricesc, cei doi \u00eel aduc \u201e\u0219i pe cel de via\u021b\u0103, fiind la r\u00e2ndul lor un cuplu \u00een via\u021ba de zi cu zi\u201d. Un pariu c\u00e2\u0219tigat? Aproape.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-o alt\u0103 ordine de idei, am \u00een\u021beles de ce Ferrara din scenariul filmului a fost \u00eenlocuit\u0103, \u00een textul parcurs de cei doi actori or\u0103deni, cu Milano. Pentru c\u0103 Giuseppe Berto, coautor al scenariului la rug\u0103mintea lui Salerno, a revenit asupra textului, transform\u00e2ndu-l \u00eentr-un roman, publicat \u00een 1976. Ferrara \u2013 ora\u0219ul lui Torquato Tasso, Ludovico Ariosto, Matteo Boiardo \u0219i, nu \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, Giorgio Bassani \u2013 a disp\u0103rut. Ferrara, un veritabil hub <\/em>cultural renascentist. Pentru cei care nu \u0219tiu, hub<\/em> este traducerea \u00een rom\u00e2n\u0103 a englezescului \u201ecentru\u201d sau \u201epol.\u201d Pe de alt\u0103 parte, Milano, care a ap\u0103rut, avea \u0219i are, ca hub<\/em>, atuurile lui, sunt convins c\u0103 \u00een zilele noastre sun\u0103 mult mai incisiv pe re\u021belele de socializare, economic \u0219i turistic, cu Domul \u0219i cu ale sale parade ale modei.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i pentru c\u0103 am pomenit de re\u021belele de socializare, s\u0103 d\u0103m cuv\u00e2ntul \u0219i celor mul\u021bi chema\u021bi, dar pu\u021bini veni\u021bi, sau ale\u0219i, de acolo. Despre vocile lor am avut c\u00e2ndva un scurt schimb de replici cu Linda Hutcheon, distinsa teoretician\u0103 canadian\u0103 \u0219i cea mai reputat\u0103 specialist\u0103 din lume \u00een materie de adapt\u0103ri (de la teatru la film, de la roman la scen\u0103 etc. \u0219i vi\u021b\u0103vercea). Domnia sa valida existen\u021ba unei polifonii a vocilor de pe internet, \u00een spiritul teoriilor bahtiniene despre roman, dar nu mar\u0219a \u0219i pe ideea de dialogism, pentru c\u0103 vocile de pe internet fac repede pasul de la polifonie la cacofonie<\/em> \u0219i constat\u0103m, spre deosebire de cadrul unui roman, absen\u021ba unei interac\u021biuni, respectiv a unui dialog real. Pentru c\u0103 actan\u021bii de pe internet nu sunt personaje. Am \u00eencercat s\u0103 o conving de contrariu, invoc\u00e2nd situa\u021bii \u0219i contexte favorabile unui alt fel de evolu\u021bie. Discu\u021bia s-a \u00eencheiat \u00een coad\u0103 de pe\u0219te.<\/p>\n\n\n\n

Dau deci dou\u0103 exemple de opinii bine conturate, din spa\u021biul virtual, la adresa pove\u0219tii, cutremur\u0103toare, de iubire. Un spectator rom\u00e2n al filmului o considera, \u00een 2014, ca fiind \u201edulceag\u0103 \u0219i neverosimil\u0103\u201d. Iar personajul masculin i se p\u0103rea \u201ede-a dreptul odios\u201d pentru c\u0103 o  cople\u0219e\u0219te pe fosta partener\u0103 cu o cascad\u0103 de jigniri \u0219i amenin\u021b\u0103ri, de\u0219i trecutul comun ni-l dezv\u0103luie ca departe de a fi un \u00eenger. Acum, c\u0103 vine din Ferrara, \u00een film, sau din Milano, \u00een roman \u0219i \u00een adaptarea de pe scena or\u0103dean\u0103, protagonista are o via\u021b\u0103 a ei, lini\u0219tit\u0103 \u0219i sigur\u0103, departe de haoticul \u0219i exaltatul vene\u021bian. A\u0219a c\u0103 spectatorul nostru nu \u00een\u021belegea reac\u021bia Valeriei dec\u00e2t \u00een ipoteza c\u0103 ar fi fost \u201emasochist\u0103.\u201d Eroina \u201e\u00eei cade \u00een bra\u021be [eroului], face dragoste cu el \u0219i \u00eei pl\u00e2nge de mil\u0103\u201d, iar concluzia spectatorului era c\u0103 povestea se recomand\u0103 doar unei anumite categorii de gospodine. Aprecia totu\u0219i presta\u021bia \u201eexcelent\u0103 a celor doi actori str\u0103ini\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Un spectator american, cam din acela\u0219i an, nu d\u0103 nici el dovad\u0103 de mai mult\u0103 clemen\u021b\u0103. \u00cel ur\u0103\u0219te pe protagonist de la bun \u00eenceput, dar se ab\u021bine \u00een a evalua filmul. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se convinge c\u0103 filmul exact asta promoveaz\u0103, recte imaginea unui \u201eb\u0103rbat pasional, sensibil\u201d c\u0103ruia o \u201efemeie superb\u0103, inteligent\u0103 \u0219i independent\u0103\u201d nu \u00eei poate rezista. Mai ad\u0103pat(\u0103?) la \u0219ipotul corectitudinii politice dec\u00e2t spectatorul rom\u00e2n, cel american demasc\u0103 \u201efantezia revolt\u0103tor de superficial\u0103 a unui b\u0103rbat heterosexual despre ce cred femeile c\u0103 ar fi romantic \u0219i atr\u0103g\u0103tor\u201d. \u00cen consecin\u021b\u0103, acord\u0103 filmului o singur\u0103 stea.<\/p>\n\n\n\n

Trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 par\u021bial sunt de acord. Da, e o fantezie masculin\u0103 de tot dragul. Sau r\u00e2sul? De pild\u0103, una din obsesiile lui Enrico este c\u00e2t de bine el \u0219i Valeria f\u0103ceau dragoste etc. \u0219.a.m.d. Se mar\u0219eaz\u0103 pe aceste \u00eentreb\u0103ri \u0219i, surprinz\u0103tor, r\u0103spunsul Valeriei la un moment dat \u2013 re\u021bin camera fixat\u0103 pe fa\u021ba Florindei Bolkan, amintindu-mi cumva de un Mowgli anesteziat de privirea pitonului Kaa \u2013 este \u201emeraviglioso\u201d. Dac\u0103 mai adaug \u0219i paradoxul c\u0103 Bolkan avea o alt\u0103 orientare sexual\u0103, nu pot dec\u00e2t s\u0103 depl\u00e2ng imaturitatea scenari\u0219tilor. Dar tot Bolkan a fost aceea care a dus acas\u0103 premiul David de Donatello pentru rolul din Anonim<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Acela\u0219i spectator american remarca pu\u021bin\u0103tatea mijloacelor de redare a amintirilor comune, personajele fiind restric\u021bionate la z\u00e2mbete persistente, \u00een flashback-urile care trebuiau s\u0103 arate c\u00e2t de ferici\u021bi fuseser\u0103 c\u00e2ndva. Tot \u00een flashback-uri st\u0103ruie imagini cu cei doi hoin\u0103rind sau alerg\u00e2nd, de regul\u0103 \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een alb, cu rezerva din partea subsemnatului c\u0103 pantalonii lui Enrico\/Musante ar\u0103tau ca ni\u0219te indispensabili haute couture<\/em>. Iar \u00eentoarcerile \u00een timp ofer\u0103 prea pu\u021bin ca material de via\u021b\u0103 pentru a putea \u00een\u021belege \u0219i, de ce nu, chiar accepta, personajele. Ce anume \u00eei f\u0103cea s\u0103 z\u00e2mbeasc\u0103, \u00een pofida tensiunilor de care nu au dus lips\u0103?<\/p>\n\n\n\n

\u00cen adaptarea \u0219i montarea de pe scena Transilvaniei<\/em>, flashback-urile sunt realizate cu ajutorul unor imagini filmate, proiectate pe fundal. Desigur, aceia\u0219i doi hoin\u0103rind sau alerg\u00e2nd, sta\u021bion\u00e2nd, cu observa\u021bia c\u0103 albul volatil din filmul color a fost \u00eenlocuit cu albul de contrast pentru negrul cel de toate zilele.  De pild\u0103, albul indispensabililor haute couture<\/em> a fost \u00eenlocuit cu negrul unor colan\u021bi de balet, \u00eentr-o scen\u0103 anume. U\u0219or ridicol\u0103, de altfel. Poate c\u0103 din cauza unghiului din care priveam, ultimul loc din dreapta scenei, de pe antepenultimul r\u00e2nd, picioarele protagonistei p\u0103reau scurtate.<\/p>\n\n\n\n

Iar imaginea fe\u021bei triste \u0219i resemnate a lui Sebastian Lupu, foarte bun\u0103 totu\u0219i, ar fi fost \u0219i mai gr\u0103itoare dac\u0103, \u00een loc de a fi a\u0219ezat l\u00e2ng\u0103 caloriferul de pe coridorul a ceea ce sem\u0103na cu un liceu de pe la noi, ar fi fost plasat al\u0103turi de o targ\u0103 \u00een m\u0103runtaiele unui a\u0219ez\u0103m\u00e2nt spitalicesc.     <\/p>\n\n\n\n

Scenografia e, \u00een concluzie, minimalist\u0103, iar regia tot cam pe-acolo? Pe scurt, o poveste (de dragoste) greu de acceptat de c\u0103tre unii mai upgrada\u021bi ideologic, o adaptare scenic\u0103 decent\u0103 \u0219i o interpretare agreabil\u0103. Sau \u0219i mai scurt \u2013 se putea \u0219i mai bine. Sau\u2026<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eCeea ce adolescen\u021ba mea p\u00e2lp\u00e2itoare re\u021binuse din poveste fusese probabil substratul pasional \u00e0 la italiano. Plus haloul de poezie acvatic\u0103.\u201d<\/p>\n","protected":false},"author":472,"featured_media":14925,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[2712],"tags":[2710,2711,2709,620,136],"coauthors":[2708],"class_list":["post-14924","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cronica-unei-culturi-anuntate","tag-anonimul-venetian","tag-cronica-unei-culturi-anuntate","tag-dan-h-popescu","tag-film","tag-teatru"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/Anonimul-venetian-Oradea.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14924","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/472"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14924"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14924\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14936,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14924\/revisions\/14936"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/14925"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14924"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14924"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14924"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=14924"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}