{"id":1477,"date":"2021-03-18T17:23:53","date_gmt":"2021-03-18T14:23:53","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=1477"},"modified":"2021-03-18T17:23:56","modified_gmt":"2021-03-18T14:23:56","slug":"festivalul-international-matei-visniec-21-27-martie-2021","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=1477","title":{"rendered":"Festivalul Interna\u021bional \u201eMatei Vi\u0219niec\u201d | 21 \u2013 27 martie 2021"},"content":{"rendered":"\n<p>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne organizeaz\u0103 prima edi\u021bie a Festivalului Interna\u021bional&nbsp;<em>Matei Vi\u0219niec<\/em>&nbsp;\u00een perioada 21 \u2013 27 martie 2021, marc\u00e2nd, prin prima \u0219i ultima zi de festival, dou\u0103 date importante \u00een calendarul cultural \u2013 Ziua Interna\u021bional\u0103 a Poeziei \u0219i Ziua Mondial\u0103 a Teatrului.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen fiecare zi,\u00a0\u00a0\u00eencep\u00e2nd\u00a0\u00a0cu ora 11.00, vom posta \u2013 pe pagina de Facebook, pe site-ul MNLR \u0219i pe platforma culturaindirect.ro \u2013\u00a0<em><strong>Dimine\u021bile festivalului<\/strong><\/em>, o serie de lecturi din crea\u021biile proprii ale poe\u021bilor invita\u021bi, care locuiesc \u00een \u021bar\u0103 sau \u00een str\u0103in\u0103tate: <strong>Anca Mizumschi<\/strong> (Arizona, S.U.A.), <strong>Irina Nechit<\/strong> (Republica Moldova), <strong>Florin Iaru, Carmen Veronica Steiciuc, Vlad Berariu, Teodor Dun\u0103, Andrei Codrescu<\/strong> (Brooklyn, S.U.A.).\u00a0<\/p>\n\n\n\n<p>Serile festivalului sunt dedicate dramaturgiei \u0219i cinematografiei. Piese de teatru, montate de regizori din Rom\u00e2nia, Fran\u021ba, Italia, Spania, Brazilia \u0219i Uruguay, performance-urile \u201eDecomposed Theatre\u201d<em>,<\/em>&nbsp;concepute de opt regizori din cadrul Trupei de Teatru&nbsp;<a href=\"https:\/\/trapdoortheatre.com\/\">Trap Door<\/a>, coordonate de regizoarea american\u0103 Beata Pilch, lecturi de tip \u201emaquette\u201d ale actorilor trupei de teatru&nbsp;<a href=\"https:\/\/www.facebook.com\/compagnielechoscene\">L\u2019\u00c9chosc\u00e8ne<\/a>&nbsp;din Fran\u021ba, spectacolul de marionete semnat de Eric Deniaud, precum \u0219i adaptarea cinematografic\u0103 \u201e<a href=\"https:\/\/www.facebook.com\/teethofficialpage\">Din\u021bii<\/a>\u201d, \u00een regia lui Rare\u0219 H. Stoica,<em>&nbsp;<\/em>vor fi postate \u00een regim&nbsp;<em>live<\/em>&nbsp;pe pagina de Facebook a MNLR, al\u0103turi de conferin\u021bele sus\u021binute de George Banu, teatrolog, eseist \u0219i profesor emerit la Sorbonne Nouvelle \u2013 Paris.<\/p>\n\n\n\n<p>Din 21 martie, Teatrul Na\u021bional Radiofonic \u2013 partener al proiectului \u2013 va lansa, pe site-ul\u00a0<a href=\"http:\/\/www.eteatru.ro\/\">www.eteatru.ro<\/a>,\u00a0\u00a0<strong>colec\u021bia Matei Vi\u0219niec<\/strong>, o bogat\u0103 arhiv\u0103 de spectacole radiofonice realizate dup\u0103 piesele sale de teatru. Matei Vi\u0219niec se afl\u0103 \u00een topul dramaturgilor cu cele mai multe piese de teatru radiofonic jucate, al\u0103turi de nume precum Shakespeare, Cehov \u0219i Caragiale.<\/p>\n\n\n\n<p>La sediul MNLR din Strada Nicolae Cre\u021bulescu 8, vizitatorii muzeului vor putea viziona, pe ecranele din cadrul expozi\u021biei de baz\u0103, prezentarea poemelor grafice semnate de Matei Vi\u0219niec, precum \u0219i seria de filme documentare prin intermediul c\u0103rora scriitorul ne propune o c\u0103l\u0103torie prin Parisul traseelor sale profesionale \u0219i afective, la Festivalul de Teatru de la Avignon, dar \u0219i \u00een alte zone \u00eenv\u0103luite de lumina Proven\u021bei: \u201eParisul lui Matei\u201d, \u201eVi\u0219niec, rege la Avignon\u201d \u0219i \u201eProven\u021ba, Paradisul posibil\u201d, produc\u021bii TVR Ia\u0219i, realizate de echipa format\u0103 din Andreea \u0218tiliuc (realizator),&nbsp;&nbsp;Relu Tab\u0103r\u0103 (director de imagine) \u0219i Drago\u0219 Brehnescu (montaj).&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-embed alignwide is-type-video is-provider-vimeo wp-block-embed-vimeo wp-embed-aspect-16-9 wp-has-aspect-ratio\"><div class=\"wp-block-embed__wrapper\">\n<iframe loading=\"lazy\" title=\"Festivalul Interna\u021bional &amp;bdquo;Matei Vi\u0219niec&amp;rdquo; | Trailer\" src=\"https:\/\/player.vimeo.com\/video\/524876086?dnt=1&amp;app_id=122963\" width=\"1170\" height=\"658\" frameborder=\"0\" allow=\"autoplay; fullscreen; picture-in-picture\" allowfullscreen><\/iframe>\n<\/div><figcaption>Trailer-ul festivalului<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n<p>Matei Vi\u0219niec locuie\u0219te \u00een prezent la Paris, unde ajunge pentru prima oar\u0103 la 31 de ani, \u00een 1987. Tr\u0103ie\u0219te \u00eentre dou\u0103 culturi, \u00eentre dou\u0103 sensibilit\u0103\u021bi \u0219i dou\u0103 orizonturi de a\u0219teptare diferite. Este poet, dramaturg, romancier \u0219i jurnalist. Talentul s\u0103u de grafician \u00eel ve\u021bi descoperi \u00een prezentarea poemelor grafice, expuse la sediul MNLR din Strada Nicolae Cre\u021bulescu 8, \u00een sala dedicat\u0103 avangardei rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n<p>Debuteaz\u0103 \u00een revista \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, \u00een 1972, iar editorial, \u00een 1980, cu volumul de poezii \u201eLa noapte va ninge\u201d, urmat de \u201eOra\u0219ul cu un singur locuitor\u201d (1982) \u0219i \u201e\u00cen\u021beleptul la ora de ceai\u201d (1984). Poezia este, pentru Matei Vi\u0219niec, \u201einstrument de cunoa\u0219tere, spa\u021biu de libertate, oglind\u0103 identitar\u0103\u201d, aceasta fiind prezent\u0103 \u00een toate celelalte genuri literare abordate, \u00een teatru \u0219i \u00een romane. Membru al Cenaclului de Luni, Matei Vi\u0219niec consider\u0103 poezia o form\u0103 de rezisten\u021b\u0103 cultural\u0103, de continuitate reflexiv\u0103 \u0219i o leg\u0103tur\u0103 permanent\u0103 cu limba rom\u00e2n\u0103: poezie scriind zilnic \u0219i \u00eentotdeauna \u00een limba matern\u0103.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cenainte de plecarea din \u021bar\u0103, piesele sale de teatru sunt interzise sistematic scenei de cenzura comunist\u0103, ele circul\u00e2nd \u00eens\u0103 \u00een regim de samizdat literar. Piesele de teatru le scrie \u00een limba francez\u0103 \u0219i le traduce el \u00eensu\u0219i \u00een rom\u00e2n\u0103. Titlurile pieselor reflect\u0103 pl\u0103cerea jocului \u0219i a metaforei (\u201eFrumoasa c\u0103l\u0103torie a ur\u0219ilor panda povestit\u0103 de un saxofonist care avea o iubit\u0103 la Frankfurt\u201d, \u201eMansard\u0103 la Paris cu vedere spre moarte\u201d, \u00eent\u00e2lnire imaginar\u0103 a dramaturgului cu filosoful Emil Cioran, \u201eNina sau despre fragilitatea pesc\u0103ru\u0219ilor \u00eemp\u0103ia\u021bi\u201d, o revizitare, peste timp, a personajelor \u0219i mo\u0219tenirii cehoviene). \u00cen piese precum \u201eIstoria comunismului povestit\u0103 pentru bolnavii mintal\u201d, \u201eTeatru descompus sau Omul-pubel\u0103\u201d, \u201eOccident Express\u201d sau \u00een \u201eTrilogia balcanic\u0103\u201d abordeaz\u0103 problematici precum dictatura comunist\u0103, pactul cu puterea, demagogia, dar \u0219i tensiunile \u0219i conflictele actuale cauzate de fenomenul migra\u021biei, de consecin\u021bele tragice ale violen\u021bei \u0219i ale r\u0103zboiului, ale sp\u0103l\u0103rii pe creier, ale \u201enop\u021bii absurdului\u201d, dar \u0219i falsa comunicare (\u201epedalare \u00een vid\u201d).&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Este considerat cel mai important dramaturg rom\u00e2n contemporan. Piesele sale sunt montate \u00een fiecare an la binecunoscutul Festival de la Avignon, fiind traduse \u00een peste 20 de limbi \u015fi jucate \u00een peste 50 de \u0163\u0103ri. A primit numeroase distinc\u021bii, printre care amintim: Premiul UNITER pentru cea mai bun\u0103 pies\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a anului 1990, pentru piesa \u201eAngajare de clovn\u201d; Premiul de Dramaturgie al anului 1998 al Academiei Rom\u00e2ne; Premiul \u201eTh\u00e9\u00e2tre vivant\u201d, acordat de Radio France Internationale, \u00een 1998, pentru \u201eTeatru descompus\u201d; Premiul presei la Festivalul de teatru de la Avignon, \u00een 1996 \u0219i 2008; Premiul \u201eJean Monnet\u201d \u00een cadrul Festivalului \u201eLitt\u00e9ratures Europ\u00e9ennes\u201d, \u00een 2016 (Cognac, Fran\u021ba); Chevalier des Arts et des Lettres pentru \u00eentreaga activitate, \u00een 2018; Chevalier de l&#8217;ordre national du M\u00e9rite, numit prin decret preziden\u021bial, \u00een 2020.<\/p>\n\n\n\n<p>Ca jurnalist, a lucrat la BBC (Anglia), iar din 1990 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, la Radio France Internationale (RFI). Prin \u201eCronica ideilor tulbur\u0103toare\u201d, urmat\u0103 de \u201eCronica realit\u0103\u021bilor tulbur\u0103toare\u201d, Matei Vi\u0219niec radiografiaz\u0103 lumea de ast\u0103zi din perspectiva reflec\u021biei critice a jurnalistului ca interpret, care \u00ee\u0219i asum\u0103 misiunea de a demasca orice inten\u021bie care atac\u0103 libertatea \u0219i democra\u021bia. Devine cet\u0103\u0163ean francez \u00een 1993, p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i \u00eens\u0103 \u015fi cet\u0103\u0163enia rom\u00e2n\u0103.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Prin piesele de teatru \u0219i adapt\u0103rile cinematografice pe care vi le prezent\u0103m \u00een cadrul festivalului, v\u0103 invit\u0103m s\u0103 descoperi\u021bi moduri originale \u0219i autentice de\u00a0<em>mise-en-<\/em>\u00a0<em>sc\u00e8ne\u00a0<\/em>a acestui \u201ematerial viu\u201d, textul, despre care Matei Vi\u0219niec scria: \u201eOdat\u0103 lansat, odat\u0103 st\u00e2rnite energiile sale l\u0103untrice, tu, ca scriitor, nu mai po\u021bi face chiar ce vrei. Textul \u00eencepe s\u0103-\u021bi dicteze el anumite direc\u021bii, \u00ee\u021bi impune voin\u021ba sa interioar\u0103. De multe ori mi s-a \u00eent\u00e2mplat, scriind o pies\u0103, s\u0103 descop\u0103r cu stupoare c\u0103 un personaj pe care \u00eel doream secundar \u00eencepe \u00abs\u0103-\u0219i fac\u0103 din ce \u00een ce mai mult loc\u00bb, s\u0103 creasc\u0103 \u0219i s\u0103 ia locul personajelor care \u00een mintea mea erau principale.\u201d (Cuv\u00e2nt introductiv la volumul \u201eOmul din cerc: antologie de teatru scurt 1977-2010\u201d, Editura Paralela 45, 2011)<\/p>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator is-style-dots\"\/>\n\n\n\n<p class=\"has-text-align-center\"><strong><a href=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=1482\" data-type=\"URL\" data-id=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=1482\">CONSULTA\u021aI PROGRAMUL FESTIVALULUI<\/a><\/strong><\/p>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator is-style-dots\"\/>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-group has-cyan-bluish-gray-background-color has-background\"><div class=\"wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow\">\n<p>Proiect realizat de Prim\u0103ria Municipiului Bucure\u0219ti prin Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Parteneri ai proiectului<\/strong>: Casa de Produc\u021bie a TVR, TVR Ia\u0219i, Ambasada Uruguay \u00een Rom\u00e2nia, Teatro El Galp\u00f3n, Trap Door,&nbsp;<a>Asocia\u021bia Persona<\/a>, L\u2019\u00c9chosc\u00e8ne, Collectif Kahraba, Teatrul Bulandra, Teatrul Na\u021bional \u201eLucian Blaga\u201d din Cluj-Napoca, Teatrul \u201eSzigligeti\u201d din Oradea, Institutul Cultural Maghiar Bucure\u0219ti \/ Magyar Kultur\u00e1lis Int\u00e9zet Bukarest, Teatrul Municipal \u201eMatei Vi\u0219niec\u201d din Suceava, eTeatru.ro, Teatrul F\u0103r\u0103 Nume, UNITER, UNATC.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Parteneri media<\/strong>: RFI Rom\u00e2nia, Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional, Radio Rom\u00e2nia Actualit\u0103\u021bi, Radio Rom\u00e2nia Cultural, Radio Rom\u00e2nia Ia\u0219i, Radio Rom\u00e2nia Cluj, Radio Clasic, Observator cultural, Revista \u201eFamilia\u201d, Modernism, Zile \u0219i Nop\u021bi, Agen\u021biadeCarte.ro, AGERPRES.\u00a0<\/p>\n<\/div><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne organizeaz\u0103 prima edi\u021bie a Festivalului Interna\u021bional&nbsp;Matei Vi\u0219niec&nbsp;\u00een perioada 21 \u2013 27 martie 2021, marc\u00e2nd, prin prima \u0219i ultima zi de festival, dou\u0103 date importante \u00een calendarul cultural \u2013 Ziua Interna\u021bional\u0103 a Poeziei \u0219i Ziua Mondial\u0103 a Teatrului. \u00cen fiecare zi,\u00a0\u00a0\u00eencep\u00e2nd\u00a0\u00a0cu ora 11.00, vom posta \u2013 pe pagina de Facebook, pe site-ul MNLR \u0219i pe platforma culturaindirect.ro \u2013\u00a0Dimine\u021bile festivalului, o serie de lecturi din crea\u021biile proprii ale poe\u021bilor invita\u021bi, care locuiesc \u00een \u021bar\u0103 sau \u00een str\u0103in\u0103tate: Anca Mizumschi (Arizona, S.U.A.), Irina Nechit (Republica Moldova), Florin Iaru, Carmen Veronica Steiciuc, Vlad Berariu, Teodor Dun\u0103, Andrei Codrescu (Brooklyn,<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":1478,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[65],"tags":[178,211,212],"coauthors":[],"class_list":["post-1477","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri-si-anunturi","tag-anunturi","tag-festivalul-international-matei-visniec","tag-muzeul-national-al-literaturii-romane"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/Festivalul-International-Matei-Visniec_cover-scaled.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1477","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1477"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1477\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1485,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1477\/revisions\/1485"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1478"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1477"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1477"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1477"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=1477"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}