{"id":14660,"date":"2026-01-23T12:15:15","date_gmt":"2026-01-23T09:15:15","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=14660"},"modified":"2026-01-23T12:15:25","modified_gmt":"2026-01-23T09:15:25","slug":"dirijatul-este-arta-comunicarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=14660","title":{"rendered":"\u201eDirijatul este arta comunic\u0103rii\u201d"},"content":{"rendered":"\n

Numele lui Cristian Mandeal <\/strong>este sinonim, de mai bine de cinci decenii, cu excelen\u021ba \u00een muzic\u0103. Afinitate pentru marile construc\u021bii sonore, rigoare stilistic\u0103, inspira\u021bie versatil\u0103, claritate a concep\u021biei, talent pedagogic \u0219i r\u0103bdare de a cre\u0219te ansambluri simfonice, eficien\u021b\u0103 a gestului \u00een fa\u021ba orchestrei, devotament pentru crea\u021bia muzical\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i \u00een mod special pentru cea enescian\u0103. Iat\u0103, din c\u00e2teva linii, o posibil\u0103 schi\u021b\u0103 de portret a unui \u0219ef de orchestr\u0103 dintre cei mai reputa\u021bi ai vremurilor noastre. Invitat de-a lungul anilor s\u0103 dirijeze pe patru continente orchestre dintre cele mai renumite, sub bagheta sa au evoluat soli\u0219ti interna\u021bionali de calibrul unor Radu Lupu, Krystian Zimerman, Alicia de Larrocha, Grigory Sokolov, Leonidas Kavakos, Vadim Repin, Nelson Freire, Mstislav Rostropovich, Yefim Bronfman, Maxim Vengerov, Frank Peter Zimmermann, Elisabeth Leonskaja, Isabelle Faust, Nikolai Lugansky, Ileana Cotruba\u0219, Renato Bruson, \u0219i mul\u021bi-mul\u021bi al\u021bii. Formarea sa \u2013 timp de un deceniu \u2013 la conservatorul bucure\u0219tean a inclus mai \u00eent\u00e2i studiul pianului (cu celebra profesoar\u0103 Florica Muzicescu), apoi compozi\u021bia (unde s-a bucurat de \u00eendrumarea lui \u0218tefan Niculescu) \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, dirijatul care s-a dovedit a fi confirmarea unui pariu c\u00e2\u0219tig\u0103tor pe termen lung, a unei veritabile voca\u021bii \u00eemplinite. Pe aceast\u0103 traiectorie se revendic\u0103, cu m\u00e2ndrie, ca discipol al maestrului Constantin Bugeanu, chiar dac\u0103 ulterior a beneficiat de stagii de perfec\u021bionare cu corifei ai baghetei, precum Herbert von Karajan (Berlin, 1980) sau Sergiu Celibidache (M\u00fcnchen, 1990).<\/p>\n\n\n\n

\u00centre 1987-2009 a fost dirijorul permanent al Filarmonicii \u201eGeorge Enescu\u201d din Bucure\u0219ti, \u00eentre 1991-2009 ocup\u00e2nd \u0219i fotoliul de director general al acesteia, institu\u021bie pe care a ridicat-o, stagiune dup\u0103 stagiune, prin efort asiduu, prin consecvent\u0103 preocupare pentru adev\u0103rata performan\u021b\u0103, la rangul unui important ansamblu orchestral european. Dar, de la momentul acelei dureroase desp\u0103r\u021biri (impuse ultimativ \u0219i ne-elegant de membrii orchestrei de atunci), nu a mai ap\u0103rut la pupitrul dirijoral al acestui klangk\u00f6rper<\/em>, \u00een a c\u0103rei istorie a avut un rol at\u00e2t de semnificativ. Tocmai de aceea, concertele din prim\u0103vara anului viitor, c\u00e2nd maestrul va \u00eemplini 80 de ani \u0219i va fi s\u0103rb\u0103torit de c\u0103tre Filarmonic\u0103 printr-un program de dirijor, se anun\u021b\u0103 un eveniment de neratat. Un gest de \u00een\u021beleapt\u0103 \u0219i t\u00e2rzie reconciliere care, poate, va aduce cu el suflul unui nou \u00eenceput, al unui nou \u0219i fructuos capitol \u00een via\u021ba muzical\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. \u00centre timp, Cristian Mandeal a g\u0103sit resurse, energie \u0219i timp pentru a se dedica form\u0103rii unor orchestre alc\u0103tuite exclusiv din tineri instrumenti\u0219ti dornici de a p\u0103\u0219i pe calea c\u00e2ntatului \u00een ansamblu la cote de \u00eenalt profesionalism. A\u0219a s-au n\u0103scut Orchestra Rom\u00e2n\u0103 de Tineret la Bucure\u0219ti, Orchestra Regal\u0103 de Tineret la Cluj. Cu totul recent, \u00eencep\u00e2nd cu stagiunea 2023-2024, a asumat \u00eentr-o alt\u0103 etap\u0103, dintr-o perspectiv\u0103 a senectu\u021bii experimentate, din nou ca dirijor permanent, reconfigurarea destinului artistic al primei iubiri (cronologic vorbind) care a fost \u0219i r\u0103m\u00e2ne Filarmonica \u201eTransilvania\u201d din Cluj.<\/p>\n\n\n\n

Prilejul unei conversa\u021bii cu maestrul Cristian Mandeal <\/strong>a ap\u0103rut dup\u0103 concertul sus\u021binut de acesta pe scena Atheneului Rom\u00e2n \u00een cadrul celei mai recente edi\u021bii a Festivalului interna\u021bional \u201eGeorge Enescu\u201d unde a oferit, tocmai \u00een compania orchestrei \u0219i a corului filarmonicii clujene, \u00eempreun\u0103 cu o valoroas\u0103 garnitur\u0103 de soli\u0219ti vocali interna\u021bionali, o versiune cople\u0219itoare de consistente semnifica\u021bii, a Missei Solemnis <\/strong>de Beethoven. Ne-am dat \u00eent\u00e2lnire peste c\u00e2teva zile \u00eentr-o cochet\u0103 cafenea din Cotroceni unde pove\u0219tile despre muzic\u0103, despre \u00eenceputurile carierei, despre oamenii providen\u021biali pe care destinul profesional i-au scos \u00een cale, s-au dep\u0103nat parc\u0103 de la sine, multe \u00eenaintea \u00eenceperii \u00eenregistr\u0103rii, multe dup\u0103. Cum era \u0219i firesc, dialogul nostru a \u00eenceput de la aceast\u0103 reg\u0103sire dup\u0103 mai bine de patru decenii \u00eentre dirijorul \u2013 aflat pe atunci la \u00eenceputurile carierei, devenit acum unul din seniorii consacra\u021bi ai baghetei la nivel european \u2013 cu una din primele sale orchestre profesioniste al c\u0103rei \u0219ef permanent i-a fost pentru aproape un deceniu.<\/p>\n\n\n\n

*<\/p>\n\n\n\n

A.P.: <\/strong>Cum a fost re\u00eentoarcerea la prima iubire, la orchestra primelor experien\u021be ca dirijor profesionist permanent al unui ansamblu profesional de v\u00e2rf \u00een Rom\u00e2nia, la filarmonica clujean\u0103?<\/em><\/p>\n\n\n\n

C.M.: <\/strong>Eu am plecat de la Filarmonica din Cluj \u00een 1987, adic\u0103 acum aproape patruzeci de ani. De atunci am mai dirijat acolo, sporadic, cam la c\u00e2\u021biva ani o dat\u0103. La \u00eenceputul anilor \u201990, filarmonica clujean\u0103 c\u0103zuse, din motive pe care eu aici nu \u00eemi permit a le judeca. Am reg\u0103sit aceast\u0103 orchestr\u0103 la un nivel foarte bun, de cur\u00e2nd, dup\u0103 ce \u00een ultimii zece ani lucrurile s\u2013au \u00eendreptat foarte mult. A revenit, de fapt, la forma bun\u0103 pe care i-o cuno\u0219team eu pe vremea c\u00e2nd eram dirijorul ei permanent. Atunci, \u00een prima mea perioad\u0103 clujean\u0103, am f\u0103cut mare parte din discografia mea, vreo 25 de discuri, LP-uri la vremea aceea. Integrala Bruckner, cinci concerte pentru pian cu Valentin Gheorghiu, dou\u0103 concerte pentru pian cu Dan Grigore, concerte de vioar\u0103 cu Mihaela Martin, alte discuri separate pentru orchestr\u0103 cu varia\u021biuni simfonice (Brahms pe o tem\u0103 de Haydn, Reger pe o tem\u0103 de Mozart), un disc de corni\u0219ti unde am Konzertst\u00fcck de Schumann pentru patru corni soli\u0219ti \u2013 to\u021bi ai filarmonicii clujene \u2013 iar pe partea ailalt\u0103 a LP-ului un concert pentru doi corni de Haydn. P\u0103i, care orchestr\u0103 din lume \u00ee\u0219i poate permite s\u0103 fac\u0103 piesa de Schumann, care e \u00eenfior\u0103tor de grea, doar cu corni\u0219tii angaja\u021bi ai filarmonicii? Plus, ceva muzic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 am mai imprimat tot atunci. Ei, din 2023 am revenit acolo ca dirijor principal cu o mare poft\u0103 de lucru \u0219i cu dorin\u021ba de a m\u0103 reg\u0103si \u00een aceast\u0103 orchestr\u0103. Un prim motiv, trebuie s\u0103 recunosc, este c\u0103 vreo 20-25 dintre membrii actuali ai Filarmonicii din Cluj sunt copii \u2013 a\u0219a \u00eei consider eu \u2013 pe care i-am crescut \u00een prima genera\u021bie a Orchestrei Rom\u00e2ne de Tineret \u0219i \u00eei cunosc pe to\u021bi pe nume, \u00eentre timp to\u021bi au devenit maturi, cu familii, case, copii, posturi ca profesori \u00een licee sau academii de muzic\u0103, etc. Al doilea motiv e c\u0103 am fost cerut de c\u0103tre orchestr\u0103. \u0102sta e un lucru care mie mi s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eentotdeauna \u00een cariera mea, inclusiv la orchestrele din str\u0103in\u0103tate pe unde am trecut…<\/p>\n\n\n\n

A.P.: <\/strong>S\u0103 le trecem \u00een revist\u0103, eu le \u0219tiu, dar pentru cititorii revistei <\/em>Familia cred c\u0103 ar fi interesant\u0103 o panoramare a parcursului dvs. ca dirijor interna\u021bional \u0219i mai ales al posturilor de dirijor permanent invitat.<\/em><\/p>\n\n\n\n

C.M.: <\/strong>E vorba de Orchestra \u201eHall\u00e9\u201d din Manchester (2005-2010), Orchestra Na\u021bional\u0103 Basc\u0103 Euskadi din San Sebastian (2001-2008), Orchestra \u201eHaydn\u201d din Bolzano \u0219i Trento (2000-2003), Orchestra simfonic\u0103 din Haifa (1999-2002), Filarmonica din Belgrad (2006-2007)…<\/p>\n\n\n\n

A.P.: <\/strong>Dar \u0219i la Copenhaga…<\/em><\/p>\n\n\n\n

C.M.: <\/strong>Da, la Orchestra din Copenhaga am fost dirijor oaspete principal 7 ani \u00eentre 2006-2013, ca \u0219i la Belgrad unde am revenit invitat anual timp de 35 de ani. M\u0103 \u00eentorc la ideea c\u0103 acum solicitarea a venit din partea orchestrei clujene \u0219i mi-a produs o mare bucurie. Pentru c\u0103, s\u0103 \u0219ti\u021bi, nu exist\u0103 mai mare bucurie pentru un dirijor dec\u00e2t s\u0103 aib\u0103 o rela\u021bie nu numai de colegialitate, dar chiar de afec\u021biune cu orchestra cu care colaboreaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

A.P.: <\/strong>Evident, doar atunci dirijorul se poate deschide \u0219i poate comunica pe un plan superior, nu doar intelectual, tehnic, dar chiar emo\u021bional, cu instrumenti\u0219tii \u0219i cu publicul…<\/em><\/p>\n\n\n\n

C.M.: <\/strong>Exact. Meseria dirijorului este \u00een primul r\u00e2nd comunicare. Dac\u0103 m\u0103 \u00eentreba\u021bi ce este dirijatul, v\u0103 voi r\u0103spunde simplu: arta comunic\u0103rii. F\u0103r\u0103 ca tu s\u0103 produci sunete, tu determini producerea sunetelor prin intermediari. E nevoie, desigur, de putere de convingere, \u0219i \u00een\u021belegere, \u0219i afec\u021biune. Sau, cel pu\u021bin, simpatie. Sau bun\u0103 credin\u021b\u0103. Este foarte important c\u00e2nd credem unul \u00eentr-altul, \u0219i nu punem r\u0103ul \u00een fa\u021b\u0103, nu scoatem negativul din noi ci numai pozitivul \u2013 \u0219i de la unii, \u0219i de la al\u021bii. Numai atunci lucrurile se \u00eenfirip\u0103 frumos, se construiesc bine.<\/p>\n\n\n\n

A.P.:<\/strong> Pentru c\u0103 a\u021bi adus discu\u021bia \u00een punctul \u0103sta, o s\u0103-mi permit s\u0103 v\u0103 \u00eentreb cum reac\u021biona\u021bi c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 fi\u021bi \u00eent\u00e2mpinat cu mai pu\u021bin\u0103 simpatie, chiar cu ostilitate…. \u0219ti\u021bi la ce m\u0103 refer, dar dac\u0103 subiectul e delicat putem trece peste.<\/em><\/p>\n\n\n\n

C.M.:<\/strong> Am avut, desigur, \u0219i astfel de situa\u021bii. \u0218i nu vorbesc doar despre Filarmonica \u201eGeorge Enescu\u201d, la care probabil face\u021bi trimitere. Asta a fost foarte t\u00e2rziu. V\u0103 pot preciza \u0219i momentul exact. Ruptura a venit din momentul \u00een care s\u2013a abrogat Legea 102 (pe care eu am reu\u0219it s\u0103 o trec, cu patru ani \u00eenainte, prin Parlamentul Rom\u00e2niei) prin care filarmonica bucure\u0219tean\u0103 avea nivelul de salarizare cu 50% mai mult dec\u00e2t oricare alt ansamblu artistic din \u021bar\u0103. Din acel moment, unul din mini\u0219trii culturii \u2013 nu am s\u0103-i dau numele \u2013 a considerat c\u0103 nu este potrivit lucrul acesta, pentru c\u0103 s-ar deschide astfel \u0219irul de solicit\u0103ri \u0219i din partea altor institu\u021bii artistice. \u0218i, nefiind bani, i s-a p\u0103rut mai simplu s\u0103 ne taie nou\u0103 dec\u00e2t s\u0103 le dea \u0219i lor. Marea mea gre\u0219eal\u0103 de atunci a fost c\u0103 nu mi-am dat demisia pe loc din func\u021bia de director general al filarmonicii. Recunosc, a fost o gre\u0219eal\u0103 capital\u0103. M-am g\u00e2ndit c\u0103 plec\u00e2nd eu, cine o s\u0103 mai lupte pentru ei. Dac\u0103 \u00eemi d\u0103deam demisia atunci, r\u0103m\u00e2neam eroul Filarmonicii \u201eGeorge Enescu\u201d. A\u0219a, am devenit dintr-odat\u0103 du\u0219manul filarmonicii, pentru c\u0103 \u2013 nu-i a\u0219a? \u2013 cine e de vin\u0103 c\u00e2nd ceva merge prost \u00eentr-o institu\u021bie? Directorul. Din clipa aceea, rela\u021biile au \u00eenceput s\u0103 se deterioreze, sigur nu doar aspectul acesta material a contat p\u00e2n\u0103 la urm\u0103\u2026 Nu am mai fost prieteni, cum fuseser\u0103m aproape 20 de ani, din 1987 p\u00e2n\u0103 prin 2007, \u0219i s-a ajuns la divor\u021b. Dar lucruri nepl\u0103cute mi s-au \u00eent\u00e2mplat \u0219i \u00een alte p\u0103r\u021bi ale lumii. Au fost orchestre unde am fost invitat, am lucrat o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, am f\u0103cut concerte cum s-a putut de bine, dar unde nu am fost receptat neap\u0103rat foarte bine de c\u0103tre orchestr\u0103. Acest tip de orchestr\u0103 infatuat\u0103 l-am g\u0103sit \u00een Germania, \u021bara \u00een care muzicienii de orchestr\u0103 cred c\u0103 ei \u0219tiu absolut totul \u0219i c\u0103 nu exist\u0103 dec\u00e2t o cale unic\u0103 de a considera c\u0103 se poate face muzic\u0103, aceea pe care ei au b\u0103tut-o de secole \u00eentregi \u0219i nu mai poate fi schimbat nimica din scenariul pe care ei \u00eel cunosc.<\/p>\n\n\n\n

A.P.: <\/strong>Pute\u021bi exemplifica, totu\u0219i, dou\u0103-trei orchestre din categoria celor care v-au produs realmente bucurii profesionale, care v-au f\u0103cut o impresie bun\u0103, unde a\u021bi fost receptat cu deschidere \u0219i de care v\u0103 aduce\u021bi aminte cu pl\u0103cere?<\/em><\/p>\n\n\n\n

C.M.: <\/strong>\u00cen general, orchestrele din Anglia, care sunt extrem de deschise. Ele au o cu totul alt\u0103 viziune asupra actului artistic dec\u00e2t cele din Germania. Pe c\u00e2t sunt de conservatoare cele din Germania, pe at\u00e2t de libere \u00een g\u00e2ndire sunt cele din Anglia. Ele primesc ideile noi chiar cu entuziasm. Dac\u0103 repet\u0103, s\u0103 zicem, \u201eEroica\u201d de Beethoven, ei doresc s\u0103 o fac\u0103 altcumva dec\u00e2t cum au f\u0103cut-o ultima dat\u0103. Lucrul acesta mie mi-a sur\u00e2s de fiecare dat\u0103 \u0219i am avut bune rela\u021bii cu oricare orchestr\u0103 englezeasc\u0103 la pupitrul c\u0103reia m-am aflat. Nu numai cu \u201eHall\u00e9\u201d unde am fost timp de c\u00e2\u021biva ani principal guest conductor <\/em>(primul dirijor str\u0103in care a ocupat aceast\u0103 pozi\u021bie \u00een istoria de 150 de ani a ansamblului), dar \u0219i cu cele cinci orchestre londoneze \u2013 London Symphony, London Philharmonic, Royal Philharmonic, Philharmonia, BBC plus Royal Liverpool Philharmonic, City of Birmingham Symphony Orchestra, Glasgow, Edinburgh, orchestrele de camer\u0103. Am b\u0103tut Anglia 17 ani de zile, dirij\u00e2nd cu mare pl\u0103cere acolo. Dup\u0103 cum, vreau s\u0103 men\u021bionez c\u0103 revenirea mea la Filarmonica din Cluj \u00eemi provoac\u0103 aceea\u0219i stare de bucurie. Privesc cu mare entuziasm spre apropiata deschidere de stagiune la Cluj, unde vom avea o nou\u0103 sal\u0103 de concerte. Vede\u021bi, se spune bine c\u0103 omul sfin\u021be\u0219te locul. Exist\u0103 acolo acest domn Vasile Jucan, care e rectorul Academiei de Muzic\u0103 \u201eGheorghe Dima\u201d \u0219i care a reu\u0219it ce n-a reu\u0219it nimeni \u00een toat\u0103 Rom\u00e2nia asta, respectiv s\u0103 construiasc\u0103 \u2013 pornind de la ini\u021biativa Academiei! \u2013 o sal\u0103 de concert nou\u0103, modern\u0103, de talie european\u0103 la Cluj, care n-are dec\u00e2t 1030 de locuri (dar pentru Cluj e suficient) \u0219i care este una dintre cele mai bune s\u0103li din Europa, inclusiv acustic, cu tot ceea ce comport\u0103 o sal\u0103 mare de concert. Datorit\u0103 acestei s\u0103li de concert, Clujul va redeveni un centru muzical foarte important. Eu \u00eentrev\u0103d \u00een viitor o cu totul alt\u0103 anvergur\u0103 a vie\u021bii muzicale interna\u021bionale la Cluj. Sala va intra \u00eentr-un circuit muzical mai mult dec\u00e2t local, mai mult dec\u00e2t na\u021bional. A fost admirabil cum a ob\u021binut Jucan terenul (2 hectare), cum a ob\u021binut aprob\u0103rile necesare, cum a ob\u021binut bani \u00een primul r\u00e2nd prin sponsoriz\u0103ri rom\u00e2ne\u0219ti, inclusiv guvernamentale. Inaugurarea va avea loc pe 3 octombrie printr-un concert pe care \u00eel \u00eempart cu Lawrence Foster, care este dirijor principal oaspete al Filarmonicii din Cluj. El va face Rapsodia I de Enescu, apoi cu Gabriel Croitoru Concertul de Bruch, iar \u00een partea a doua voi prelua eu bagheta pentru Simfonia a IX-a de Beethoven care  este cea mai potrivit\u0103 lucrare pentru acest moment inaugural. La trei zile dup\u0103 aceea vom avea un mare eveniment cu staruri de oper\u0103, to\u021bi absolven\u021bi ai Academiei din Cluj, pe care \u00eel g\u00e2ndim ca un concert popular pentru acea parte din public care nu frecventeaz\u0103 \u00een mod curent s\u0103lile de concert dar pe care ne propunem ca s\u0103-l atragem spre noi. Iar deschiderea propriu-zis\u0103 a stagiunii o voi face cu opera \u201eFidelio\u201d \u00een concert, la vechea sal\u0103. Va fi \u0219i concertul de adio pentru sala veche, dup\u0103 care ne mut\u0103m inclusiv cu birouri la noua sal\u0103. \u00centr-o asemenea atmosfer\u0103 cum s\u0103 nu te bucure s\u0103 faci muzic\u0103?<\/p>\n\n\n\n

A.P.: <\/strong>V\u0103 propun s\u0103 z\u0103bovim un pic asupra actului interpretativ. Ce \u00eenseamn\u0103, de fapt, o interpretare bun\u0103, veridic\u0103? P\u00e2n\u0103 unde poate merge interpretul pornind de la inten\u021biile compozitorului? Unde e linia de demarca\u021bie \u00eentre partitura scris\u0103 \u0219i contribu\u021bia artistului performer?<\/em><\/p>\n\n\n\n

C.M.: <\/strong>Foarte departe poate merge interpretul. Notele scrise nu sunt dec\u00e2t un document abstract. Ele \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 cei patru parametri ai sunetului: \u00een\u0103l\u021bime, intensitate, durat\u0103 \u0219i timbru. Nu au nimic de-a face cu muzica \u00een sine. Muzica \u00eencepe doar atunci c\u00e2nd dep\u0103\u0219e\u0219ti pura citire a sunetelor, chiar dac\u0103 aceast\u0103 citire este foarte corect\u0103 pe to\u021bi cei patru parametri. Muzica \u00eencepe abia atunci c\u00e2nd ace\u0219ti parametri intr\u0103 \u00een planul doi. I-a\u0219 vedea ca pe ni\u0219te cuie \u00eentr-o construc\u021bie. Ei leag\u0103 de fapt materia sonor\u0103. Sunt ni\u0219te vehicule care produc, prin conexiunea lor intim\u0103, o materie spiritual\u0103 care \u00een cele din urm\u0103 se cheam\u0103 muzic\u0103. Or, aici marja de contribu\u021bie a interpretului este infinit\u0103. Dac\u0103 o s\u0103 lu\u0103m oricare dintre simfoniile lui Beethoven, cunoa\u0219tem 30-40 de variante, o s\u0103 vedem c\u0103 niciuna nu seam\u0103n\u0103 perfect cu alta, de\u0219i toate respect\u0103 ace\u0219ti patru parametri ai textului. Pentru c\u0103 ceea ce e esen\u021bial \u0219i determinant pentru a face muzic\u0103 este tocmai dep\u0103\u0219irea acestor parametri. Altfel, nu am mai avea nevoi de interpre\u021bi umani, muzica electronic\u0103 ar fi, de departe, des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103. Doar c\u0103 ea nu transmite nimic, ea cite\u0219te \u2013 poate \u2013 parametrii sonori mult mai corect dec\u00e2t ar putea-o face o fiin\u021b\u0103 omeneasc\u0103. Dar ar fi un exerci\u021biu steril.<\/p>\n\n\n\n

A.P.: <\/strong>Ceea ce \u00eemi spune\u021bi acum m\u0103 duce cu g\u00e2ndul imediat la Radu Lupu. El e unic pentru c\u0103 niciun alt pianist nu a \u0219tiut s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u00een Schubert ceea ce a g\u0103sit el. De aceea Schubert-ul niciunui alt pianist nu seam\u0103n\u0103 cu Schubert-ul lui Radu Lupu<\/em>. Nici m\u0103car nu e poate apropiat.<\/em><\/p>\n\n\n\n

C.M.: <\/strong>A\u0219a este. Dar e foarte greu de definit aceste lucruri. Po\u021bi s\u0103 vorbe\u0219ti, \u00een cazul interpret\u0103rilor lui Radu Lupu, despre perlajul sunetelor, de planurile sonore construite, de tempi, de respira\u021bie, despre u\u0219orul, foarte u\u0219or \u0219i discretul rubato pe care \u00eel practic\u0103 el. Po\u021bi s\u0103 le determine pe toate aceste particularit\u0103\u021bi… \u0219i totu\u0219i nu ajungi s\u0103 define\u0219ti esen\u021ba, acolo este \u00eens\u0103\u0219i muzica ce nu poate fi tradus\u0103 prin cuvinte.<\/p>\n\n\n\n

A.P.: <\/strong>\u0218i atunci, la acest nivel de m\u0103iestrie…. cum face muzicianul profesionist, artistul pe podium, s\u0103 fie la \u00een\u0103l\u021bimea acestei exigen\u021be sear\u0103 de sear\u0103? \u00cel viziteaz\u0103 permanent inspira\u021bia sau, mai d\u0103 \u0219i chix-uri din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd?<\/em><\/p>\n\n\n\n

C.M.: <\/strong>Evident, mai d\u0103 \u0219i chix-uri. Niciun concert nu este egal cu alt concert. Dac\u0103 repe\u021bi un program de cinci ori, nici unul nu va fi identic cu cel\u0103lalt. \u00cen mare, da, vor sem\u0103na. Dar \u00een particular vei putea distinge<\/p>\n\n\n\n

\u00centotdeauna deosebiri. Asta s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i la Celibidache. \u0218i acum nu vorbesc de M\u00fcnchen, unde am stat pe l\u00e2ng\u0103 el luni de zile la concerte \u0219i repeti\u021bii, dar la Atheneu c\u00e2nd a revenit prin anii \u201870 pentru serii de 3-4 concerte av\u00e2nd acela\u0219i program, cu filarmonica bucure\u0219tean\u0103. Niciunul nu a fost identic cu cel\u0103lalt. De\u0219i Celibidache pretindea c\u0103 un concert nu este nimic altceva dec\u00e2t suma cuno\u0219tin\u021belor acumulate la repeti\u021bie \u0219i c\u0103 de fapt concertul nu aduce nimic \u00een plus dec\u00e2t tot ce s-a acumulat la repeti\u021bie. Ei bine, da… \u0219i nu. Depinde de o gr\u0103mad\u0103 de imponderabile: de starea omului, de starea instrumentistului, chiar de starea vremii \u2013 dac\u0103 e senin sau \u00eennorat \u2013 de cum ai m\u00e2ncat la pr\u00e2nz \u0219i cum ai digerat, de cum ai dormit peste noapte, de ce \u021bi s-a \u00eent\u00e2mplat bine sau r\u0103u \u00een timpul zilei… To\u021bi factorii \u0103\u0219tia vin s\u0103 te bruieze \u00een concentrare. \u0218i oric\u00e2t\u0103 concentrare ai avea, \u00eentotdeauna apare o concomiten\u021b\u0103 a unui plan secund, complet incontrolabil, care \u021bine de subcon\u0219tient. Sigur, la noi, la muzicienii profesioni\u0219ti se exerseaz\u0103, se antreneaz\u0103 aceast\u0103 concentrare. Ne focus\u0103m cu un mare consum de energie. Aici, pe loc, irepetabil. Asta e \u0219i frumuse\u021bea muzicii, \u0219i handicapul ei. Nu te po\u021bi \u00eentoarce ca un pictor ca s\u0103 revii cu o tu\u0219\u0103 peste ce ai f\u0103cut, sau ca un poet s\u0103 schimbi un cuv\u00e2nt cu Altul. Aici este clipa, o clip\u0103 trec\u0103toare ce determin\u0103 urm\u0103toarea clip\u0103. De aceea capacitatea de concentrare a unui instrumentist sau dirijor trebuie s\u0103 fie absolut\u0103, ca la un yoghin. A\u0219a c\u0103 exers\u0103m o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103 \u0219i ne reu\u0219e\u0219te \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare sau mai mic\u0103 de la un concert la altul.<\/p>\n\n\n\n

A.P.: <\/strong>Sunte\u021bi adeptul conceptului de dirijor-dictator? Sau el trebuie s\u0103 seduc\u0103 instrumenti\u0219tii, a\u0219a cum seduce publicul?<\/em><\/p>\n\n\n\n

C.M.: <\/strong>Categoric, trebuie s\u0103 seduc\u0103. Dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 \u0219i momente \u00een care \u2013 dac\u0103 se nasc astfel de momente nedorite \u0219i nu neap\u0103rat frecvente \u2013 el trebuie cumva s\u0103 se impun\u0103.<\/p>\n\n\n\n

A.P.: <\/strong>Cu for\u021ba argumentului, nu cu argumentul for\u021bei.<\/em><\/p>\n\n\n\n

C.M.: <\/strong>Cu for\u021ba argumentului e cea mai bun\u0103 metod\u0103. Bine\u00een\u021beles c\u0103 nu coercitiv, ci prin argumente este calea cea mai bun\u0103 de a ob\u021bine ceea ce \u00ee\u021bi propui de la o orchestr\u0103. De foarte multe ori am fost \u00eentrebat de membri din orchestr\u0103: dar de ce, maestre, de ce a\u0219a? Sau, cum mi se spunea \u00een Germania: asta nu scrie \u00een partitur\u0103. Dac\u0103 nu reu\u0219e\u0219ti s\u0103 \u00eei convingi cu argumente, spui ferm: a\u0219a fac eu. Prima treapt\u0103, bine\u00een\u021beles, e a-I explica omului de ce faci a\u0219a \u0219i nu altcumva. Dar muzica decurge tocmai din ceea ce nu e scris, e ceva dincolo de nota\u021bie. Uneori nu to\u021bi membri unei orchestre au nivelul intelectual de a accepta un astfel de argument. Tipul \u0103sta de conflicte l-am avut la unele orchestre germane, cum v\u0103 spuneam, \u0219i mai ales la orchestre de clas\u0103 B. Mai pu\u021bin la orchestre de categoria A, unde instrumenti\u0219tii au un alt nivel. La orchestrele de categorie B, de\u0219i sunt buni instrumenti\u0219ti, dar sunt mediocri muzicieni, pot ap\u0103rea conflicte de tipul \u0103sta.<\/p>\n\n\n\n

A.P.: <\/strong>Cum e raporteaz\u0103 dirijorul Cristian Mandeal la misia de a transmite mai departe tinerei genera\u021bii tainele meseriei? \u0218tiu c\u0103 a\u021bi construit al\u0103turi de Marin Cazacu Orchestra Rom\u00e2n\u0103 de Tineret. Ce tip de satisfac\u021bii v\u0103 aduce aceast\u0103 activitate de mentorat?<\/em><\/p>\n\n\n\n

C.M.: <\/strong>Cu Marin Cazacu sunt prieten vechi. Pe vremea c\u00e2nd eram director la San Sebastian l-am invitat ani de zile ca s\u0103 c\u00e2nte ca \u0219ef partid\u0103 la violoncel, pentru c\u0103 ei nu aveau un \u0219ef partid\u0103. Iar acele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni pe care le petreceam an de an acolo, dup\u0103 repeti\u021bii f\u0103ceam plimb\u0103ri lungi \u0219i vorbeam, vorbeam, vorbeam \u0219i una din ideile comune ale noastre a fost c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia nu exist\u0103 o cultur\u0103 de orchestr\u0103 superioar\u0103 \u0219i mai ales o mentalitate adecvat\u0103 unei culturi de orchestr\u0103. \u0218i ne \u00eenchipuiam cum ar fi s\u0103 construim o orchestr\u0103. Zis \u0219i f\u0103cut. Marin, cu o mai mare for\u021b\u0103 de ini\u021biativ\u0103 dec\u00e2t mine \u0219i av\u00e2nd asocia\u021bia muzical\u0103 \u201eSerafim Antropov\u201d, a reu\u0219it s\u0103 ini\u021bieze de acolo un prim proiect \u00een 2008 vara la Sinaia cu un grup de 55 de instrumenti\u0219ti selec\u021biona\u021bi atunci f\u0103r\u0103 audi\u021bii, ci pur \u0219i simplu la recomandarea diver\u0219ilor profesori de la academiile de muzic\u0103 din \u021bar\u0103. To\u021bi, studen\u021bi \u00eentre 18-28 de ani, pentru c\u0103 asta era marja de v\u00e2rst\u0103 a orchestrelor de tineret din lume. A\u0219a am construit o prim\u0103 orchestr\u0103, dup\u0103 care lucrurile au \u00eenceput s\u0103 se dezvolte dup\u0103 2009. Marin a reu\u0219it s\u0103 introduc\u0103 aceast\u0103 orchestr\u0103 \u00een federa\u021bia orchestrelor de tineret europene. De acolo au \u00eenceput schimburi, noi trimiteam tineri instrumenti\u0219ti \u00een orchestre similare din str\u0103in\u0103tate iar de acolo noi primeam tineri la r\u00e2ndul nostru. Apoi, au \u00eenceput s\u0103 vin\u0103 diverse invita\u021bii, orchestra a crescut p\u00e2n\u0103 a devenit vizibil\u0103 \u0219i \u00een ochii ministerului care la \u00eenceput a fost destul de re\u021binut. Cu anii, s-a convins c\u0103 este un lucru \u00een care trebuie investit, dup\u0103 care a urmat o \u00eentreag\u0103 evolu\u021bie european\u0103. Noi am fost \u00een locuri foarte importante: la Musikverein \u00een Viena, la Philharmonie Berlin, la Konzerthaus \u0219i la Viena \u0219i la Berlin, la Santa Cecilia Roma, la Philharmonie de Paris, Elbphilharmonie \u00een Hamburg, la Besan\u00e7on, \u00een turnee balcanice, cu regularitate la Chi\u0219in\u0103u. Pe urm\u0103, Cristian M\u0103celaru a f\u0103cut un turneu cu Orchestra Rom\u00e2n\u0103 de Tineret \u00een America, lucru pe care eu nu aveam cum s\u0103-l realizez, dar el de acolo a reu\u0219it s\u0103-l pun\u0103 \u00een fapt.<\/p>\n\n\n\n

A.P.: <\/strong>Cum v\u0103 raporta\u021bi la concertul de revenire de anul viitor de la Filarmonica \u201eGeorge Enescu\u201d?<\/em><\/p>\n\n\n\n

C.M.: <\/strong>Odat\u0103, c\u0103 Marin (Marin Cazacu e din 2022 directorul general al Filarmonicii \u201eGeorge Enescu\u201d \u2013 n.m.) m-a convins \u00eentr-un moment \u00een care eu eram foarte sensibil, eram bolnav pe patul de spital, \u00eemprejurare c\u00e2nd e\u0219ti mai u\u0219or de convins. Am acceptat s\u0103 fac o \u00eencercare de apropiere f\u0103r\u0103 niciun fel de g\u00e2nd de viitor. Datele pe care mi le-a oferit, pentru aprilie 2026, coincideau cu \u00eemplinirea v\u00e2rstei mele de 80 de ani. Apoi, o bun\u0103 parte din filarmonic\u0103 nu mai este aceea\u0219i, sunt oameni noi, foarte buni, tineri. Trebuie s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 marea majoritate dintre ei vin tot din Orchestra de Tineret. Cu aceast\u0103 orchestr\u0103 de altfel am constituit un fel de rezervor de unde aliment\u0103m foarte multe orchestre din \u021bar\u0103. Au trecut peste 1000 de instrumenti\u0219ti \u00een ace\u0219ti 16 ani. Unii pentru un singur proiect, al\u021bii pentru mai mul\u021bi ani \u2013 unii au stat chiar 10 ani. Iar \u00een str\u0103in\u0103tate avem deja trei concert mae\u0219tri proveni\u021bi din aceast\u0103 orchestr\u0103. \u00cen \u021bar\u0103 avem concert mae\u0219tri la filarmonica din Cluj, la filarmonica din Bucure\u0219ti, la filarmonica din T\u00e2rgu Mure\u0219, la opera din Bucure\u0219ti. Pentru revenirea mea la filarmonica bucure\u0219tean\u0103 am ales un program deloc triumfal, seam\u0103n\u0103 mai mult a o \u00eenchidere dec\u00e2t a o deschidere. Deschid cu Wagner \u201eTristan \u0219i Isolda\u201d \u2013 Preludiul \u0219i Moartea Isoldei, pe urm\u0103 \u201eDon Juan\u201d de Strauss (care este cea mai pozitiv\u0103, de\u0219i \u0219i aia se termin\u0103 tot tragic) iar \u00een partea a doua am finalul, partea a IV-a, din Simfonia a 9-a de Mahler, care este de fapt un moment al dispari\u021biei, al mor\u021bii \u0219i nu al unui viitor. Un fel de a pune punct. Nu \u0219tiu ce se va \u00eent\u00e2mpla dup\u0103 concertul \u0103sta, dac\u0103 vor urma altele sau nu…<\/p>\n\n\n\n

A.P.: <\/strong>Ca de multe ori \u00een via\u021b\u0103, poate fi un punct \u0219i de la cap\u0103t.<\/em><\/p>\n\n\n\n

C.M.: <\/strong>Nu \u0219tiu. Nu \u00eemi fac niciun fel de g\u00e2nduri sau planuri pentru viitor. O s\u0103 v\u0103d cum m\u0103 \u00eempac cu orchestra. Poate c\u0103 n-o s\u0103 fiu deloc fericit sau\u2026 dimpotriv\u0103.<\/p>\n\n\n\n

A.P.: <\/strong>Cred c\u0103 publicul, cel pu\u021bin, va fi foarte fericit cu ocazia asta. V\u0103 mul\u021bumesc<\/em><\/p>\n\n\n\n

mult.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Bucure\u0219ti,1 septembrie 2025<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cristian Mandeal \u00een dialog cu Adrian Palcu<\/p>\n","protected":false},"author":401,"featured_media":14662,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[50],"tags":[2401,2669,132,2644],"coauthors":[2400],"class_list":["post-14660","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-interviu","tag-adrian-palcu","tag-cristian-mandeal","tag-interviu","tag-nr-11-2025"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/Cristian-Mandeal.png","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14660","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/401"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14660"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14660\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14664,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14660\/revisions\/14664"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/14662"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14660"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14660"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14660"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=14660"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}