{"id":14571,"date":"2026-01-11T11:30:36","date_gmt":"2026-01-11T08:30:36","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=14571"},"modified":"2026-01-13T20:01:07","modified_gmt":"2026-01-13T17:01:07","slug":"ascensiunea-autorului-intre-nostalgie-si-ecologie-auctoriala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=14571","title":{"rendered":"Ascensiunea autorului \u2013 \u00eentre nostalgie \u0219i ecologie auctorial\u0103"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-large is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"689\" height=\"1024\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/Ascensiunea-autorului-689x1024.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-14572\" style=\"width:500px\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/Ascensiunea-autorului-689x1024.jpg 689w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/Ascensiunea-autorului-202x300.jpg 202w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/Ascensiunea-autorului-480x713.jpg 480w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/Ascensiunea-autorului.jpg 700w\" sizes=\"auto, (max-width: 689px) 100vw, 689px\" \/><figcaption class=\"wp-element-caption\">Alex Ciorogar, <em>Ascensiunea autorului \u00een epoca globaliz\u0103rii digitale<\/em>, Presa universitar\u0103 clujean\u0103, 2025<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p>\u00centrebarea \u201ece este un autor?\u201d revine \u00een teorie cu o insisten\u021b\u0103 aproape obsesiv\u0103. Ceea ce Roland Barthes proclama, \u00een anii \u201960, ca \u201emoarte a autorului\u201d \u0219i ceea ce Michel Foucault reformula drept \u201efunc\u021bie autor\u201d a generat un lung traseu al dispari\u021biei \u0219i al revenirii. Cartea lui Alex Ciorogar reface acest drum, cu o acribie remarcabil\u0103, \u0219i, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u00eencearc\u0103 s\u0103 deschid\u0103 o direc\u021bie nou\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Demersul are dimensiunea unei cercet\u0103ri \u201etitanice\u201d: toate teoriile majore privind auctorialitatea sunt aduse \u00eempreun\u0103, puse \u00een dialog, comparate \u0219i contextualizate. Rezultatul este o lucrare care, de\u0219i dificil\u0103 pentru cititorul f\u0103r\u0103 formare filologic\u0103, se dovede\u0219te fundamental\u0103 pentru oricine reflecteaz\u0103 la rolul \u0219i statutul autorului ast\u0103zi. \u00centr-adev\u0103r, \u00eentrebarea de la care porne\u0219te studiul nu este tradi\u021bionala \u201ece a vrut autorul s\u0103 spun\u0103?\u201d, ci mult mai nelini\u0219titoarea \u201ecu cine interac\u021bionez, de fapt, aici?\u201d. Literatura devine, \u00een acest cadru, un spa\u021biu de co-crea\u021bie, unde cititorul particip\u0103 activ la construc\u021bia semnifica\u021biei, la consolidarea sau chiar la deconstruc\u021bia <em>personaei<\/em> scriitorului. De aici interesul pentru <em>persona studies<\/em> \u0219i pentru studiile despre celebritatea literar\u0103, care ofer\u0103 o gril\u0103 de lectur\u0103 mult mai actual\u0103 dec\u00e2t \u00eentoarcerea ciclic\u0103 la Barthes \u0219i Foucault.<\/p>\n\n\n\n<p>Unul dintre punctele forte ale lucr\u0103rii este capitolul dedicat <em>stilisticii existen\u021biale<\/em>. Aici apare conceptul de <em>somaestetic\u0103<\/em> al lui Richard Shusterman, potrivit c\u0103ruia \u201ecorpul = sursa tuturor ac\u021biunilor artistice + instan\u021ba receptoare a tuturor proceselor de art\u0103\u201d. Autoreprezentarea artistic\u0103 devine, astfel, un proces care implic\u0103 fic\u021bionalizare, autoformare estetic\u0103 \u0219i o dimensiune profund corporal\u0103 a crea\u021biei. Totu\u0219i, cartea nu ocole\u0219te ceea ce autorul nume\u0219te \u201enostomania teoriilor auctoriale\u201d: reluarea aproape compulsiv\u0103 a lui Barthes \u0219i Foucault, \u00een pofida transform\u0103rilor majore ale practicii literare. A\u0219a cum subliniaz\u0103 Eugen Simion, \u201emoartea autorului a l\u0103sat un gol care ne face s\u0103 ne amintim mereu de el\u201d \u2013 \u0219i exact aceast\u0103 tensiune e pus\u0103 \u00een scen\u0103 de Alex Ciorogar, care ne arat\u0103 cum literatura a fost obligat\u0103 s\u0103 sufere colectiv de pe urma desp\u0103r\u021birilor \u0219i re\u00eent\u00e2lnirilor succesive cu figura autorului.<\/p>\n\n\n\n<p>De la poetul roman ca \u201eautoritate personal\u0103 \u0219i ini\u021biatoare\u201d (Donovan), autorul medieval autorizat de Dumnezeu p\u00e2n\u0103 la autorul romantic conceput drept geniu \u0219i la declinul autorit\u0103\u021bii sale sociale \u00een secolul XX, cartea traseaz\u0103 un parcurs al posturilor \u0219i metamorfozelor. Barthes \u00eensu\u0219i recuno\u0219tea c\u0103 \u201eistoria literaturii = istoria glorific\u0103rii autorilor\u201d, pentru ca, mai t\u00e2rziu, s\u0103 descrie <em>scriptorul<\/em> ca simplu \u201eindivid care utilizeaz\u0103 limbajul scris pentru a produce efect non-utilitar asupra cititorului\u201d. Foucault, pe de alt\u0103 parte, insista c\u0103 autorul nu este dec\u00e2t \u201eo simpl\u0103 func\u021bie social\u0103\u201d, responsabilitatea asumat\u0103 \u00een spa\u021biul public. \u00cen acest context, valoarea inovatoare a volumului lui Alex Ciorogar const\u0103 \u00een conceptul de <em>ecologie auctorial\u0103<\/em>. Inspir\u00e2ndu-se din teoria lui Timothy Morton, propune o \u00een\u021belegere a fenomenelor auctoriale ca \u201eneap\u0103rat co-rela\u021bionare\u201d, un model \u00een care interdependen\u021ba devine cheia explicativ\u0103. Nu mai putem opera cu extreme \u2013 autorul suveran sau autorul mort \u2013, ci trebuie s\u0103 privim literatura ca pe un sistem ecologic unde scriitorul, cititorul, institu\u021biile, tehnologiile \u0219i discursurile critice coexist\u0103 \u0219i se modeleaz\u0103 reciproc.<\/p>\n\n\n\n<p>Cartea se \u00eencheag\u0103 astfel ca un pas premerg\u0103tor pentru g\u00e2ndirea literaturii \u00eentr-un cadru global \u0219i digital, unde, cum spune Nehamas, \u201ecritica nu descrie sensul deja existent al operei literare, ci extinde \u0219i elaboreaz\u0103 o nou\u0103 form\u0103 literar\u0103 al c\u0103rei subiect e \u00eentotdeauna literatura\u201d. \u00cen acest sens, <em>Ascensiunea autorului<\/em> este mai mult dec\u00e2t o panoram\u0103 istoric\u0103: e o invita\u021bie la reorganizarea conceptual\u0103 a felului \u00een care ne raport\u0103m la scris \u0219i la citit. Impactul personal al unei asemenea lecturi nu este neglijabil. \u00centr-o epoc\u0103 a fragment\u0103rii informa\u021bionale \u0219i a individualiz\u0103rii excesive, volumul ofer\u0103 o form\u0103 de reechilibrare, de \u201eecologizare\u201d a reflec\u021biei critice. El umple goluri teoretice majore, dar, mai important, ofer\u0103 un cadru practic pentru a \u00een\u021belege func\u021bia de autor \u00een prezent \u0219i \u00een viitor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cronic\u0103 literar\u0103 de Cristina Boncea<\/p>\n","protected":false},"author":439,"featured_media":14572,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[2651,2598,140,2644],"coauthors":[2597],"class_list":["post-14571","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-alex-ciorogar","tag-cristina-boncea","tag-critica-literara","tag-nr-11-2025"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/Ascensiunea-autorului.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14571","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/439"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14571"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14571\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14599,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14571\/revisions\/14599"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/14572"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14571"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14571"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14571"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=14571"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}