{"id":14433,"date":"2025-12-20T15:14:38","date_gmt":"2025-12-20T12:14:38","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=14433"},"modified":"2025-12-20T15:14:44","modified_gmt":"2025-12-20T12:14:44","slug":"fals-tratat-de-voyeurism","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=14433","title":{"rendered":"Fals tratat de voyeurism"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"600\" height=\"923\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/Revarsatul-zorilor.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-14434\" style=\"width:500px\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/Revarsatul-zorilor.jpg 600w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/Revarsatul-zorilor-195x300.jpg 195w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/Revarsatul-zorilor-480x738.jpg 480w\" sizes=\"auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/><figcaption class=\"wp-element-caption\">Iulian Bocai, <em>Rev\u0103rsatul zorilor<\/em>, Trei, 2025<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<pre class=\"wp-block-verse has-text-align-right\" style=\"font-size:16px\">\u201eSecretul sexual a fost \u00eentotdeauna aparent.\u201d (Max Blecher)<\/pre>\n\n\n\n<p>Nu arareori mi s-a \u00eent\u00e2mplat ca atunci c\u00e2nd citesc proz\u0103 povestea s\u0103 se deschid\u0103 cu avertismentul autorului cum c\u0103 nu e despre sine, \u00eens\u0103 tr\u0103s\u0103turile personajului \u0219i situa\u021biile ori contextul \u00een care personajele se mi\u0219c\u0103 s\u0103 fie izbitor de asem\u0103n\u0103toare autorului \u00een cauz\u0103. A\u0219a c\u0103 nu pot r\u0103spunde dec\u00e2t salutar revenirii \u00een peisajul prozei contemporane a fenomenului \u201eautofic\u021biunii biografiste\u201d asumate, ce mizeaz\u0103 pe autenticitate ca pe cea mai valoroas\u0103 carte. <em>Rev\u0103rsatul zorilor <\/em>(Trei, 2025) este o astfel de scriitur\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e\u00cenainte de a fi un concept literar, autofic\u021biunea e un simptom cultural al actualit\u0103\u021bii\u201d, spunea Alex Goldi\u0219 \u00een cronica f\u0103cut\u0103 studiului Florinei P\u00e2rjol<a href=\"#_ftn1\" id=\"_ftnref1\">[1]<\/a> cu privire la genurile \u0219i stadiile scriiturii autobiografice. \u00cen acest context, ea este \u201eo practic\u0103 \u00absubversiv\u0103\u00bb\u201d, \u201eradical\u0103\u201d, care, spre deosebire de obi\u0219nuita scriere autofic\u021bional\u0103, aduce, pe l\u00e2ng\u0103 preocup\u0103rile legate de \u201ev\u00e2nzarea public\u0103 a intimit\u0103\u021bii\u201d, \u0219i un nou focus: \u201epovestea marginalilor\u201d. \u00cen acest sens, cu <em>Rev\u0103rsatul zorilor<\/em>, Iulian Bocai s-ar \u00eenscrie \u00een acel segment de autori contemporani, cum sunt Adrian Schiop sau Ioana Bradea, ce se dezbar\u0103 de polite\u021buri \u0219i refuz\u0103 literaturizarea. Numai c\u0103, spre deosebire de literatura frust\u0103, underground, exhibat\u0103 \u0219i exhibi\u021bionist\u0103 sexual a celor men\u021biona\u021bi, Iulian Bocai \u00eei reintroduce dimensiunea estetic\u0103, literaturizant\u0103 \u0219i o resemnific\u0103 \u2013 iar aici rezid\u0103, f\u0103r\u0103 doar \u0219i poate, meritul \u0219i originalitatea scriiturii sale.<\/p>\n\n\n\n<p>Cele 8 pove\u0219ti de dragoste ale autorului par, a\u0219adar, s\u0103 comporte o cu totul alt\u0103 miz\u0103 dec\u00e2t aceea de a satisface \u201ecuriozitatea voyeurist\u0103\u201d a cititorului \u2013 cea care, ast\u0103zi, \u00eenlocuie\u0219te \u201epl\u0103cerea lecturii\u201d \u2013 \u0219i dorin\u021ba de senza\u021bional, relevan\u021b\u0103, juisare de moment \u0219i recunoa\u0219tere de sine \u00een povestea citit\u0103, a\u0219a cum o identifica P\u00e2rjol. Lucr\u00e2nd \u00eempotriva acestui simptom contemporan, Bocai confer\u0103 pove\u0219tilor o \u201evaloare estetic\u0103\u201d, \u00eendeosebi prin op\u021biunile stilistice \u0219i de limbaj, deplas\u00e2nd aceast\u0103 simpl\u0103 pl\u0103cere de a degusta senza\u021bionalismul \u0219i transgresiunea sexual\u0103 \u00eenspre o perspectiv\u0103 ce invit\u0103 la o cunoa\u0219tere de tip cvasi-existen\u021bialist\u0103. Aici actul sexual nu mai face cas\u0103 bun\u0103 cu autocunoa\u0219tere, deci nu mai este o experien\u021b\u0103 ce traduce ceva despre sine. \u00cen sensul c\u0103, simpla preferin\u021b\u0103 sexual\u0103 sau sexul trec drept superficiale, nu comunic\u0103 nimic despre fire, despre motiva\u021bie, despre sens, nu con\u021bin nimic relevant existen\u021bial. De aici, poate, senza\u021bia c\u0103 sunt intelectualizate, privite de la distan\u021b\u0103, analitic. \u00cen joc intr\u0103 o fals\u0103 inocen\u021b\u0103, o fals\u0103 pur\u0103 curiozitate \u0219i un fals voyeurism.<\/p>\n\n\n\n<p>Privirea nu este cea asexuat\u0103, \u0219tiin\u021bific\u0103, pur cercet\u0103toare, deci cu totul dezinteresat\u0103, a\u0219a cum am crede la o prim\u0103 vedere. Dac\u0103 lucrurile ar fi stat a\u0219a, am fi avut un narator ce s-ar fi lansat \u00een analize ale modului \u00een care se consum\u0103 actul sexual, de pild\u0103 \u2013 c\u0103 dur sau tandru, deta\u0219at sau intim etc. \u2013 iar asta i-ar fi comunicat un fel de cunoa\u0219tere, anume ceva din felul de a fi, din temperamentul celui implicat \u00een actul propriu-zis; ori ar fi putut ar\u0103ta interes pentru raportul existent sau nu de intimitate a personajelor, ar fi interpretat dezinhibi\u021bia sau absen\u021ba ei, \u0219i c\u00e2te altele, \u0219i \u0219i-ar fi formulat, tacit sau nu, concluziile. \u00cen cazul naratorului lui Bocai, niciuna dintre acestea nu prezint\u0103 vreo atrac\u021bie.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen realitate, este vorba despre o alt\u0103 perspectiv\u0103, de o deplasare a interesului, unde experien\u021ba sexual\u0103 ca atare nu ofer\u0103 un plus de cunoa\u0219tere \u0219i nu intereseaz\u0103, pur \u0219i simplu, din capul locului. Intersti\u021biile, a\u0219teptarea, discu\u021bia, agita\u021bia dinaintea actului \u0219i calmul suspect de dup\u0103, ru\u0219inea, st\u00e2ng\u0103cia, perversiunea juc\u0103u\u0219\u0103 \u2013 acestea abia sunt privite cu aten\u021bie \u201epornografic\u0103\u201d, \u00een m\u0103sura \u00een care doar ele sunt cele care tr\u0103deaz\u0103 ceva din tr\u0103irea, firea \u0219i modul de a exista a celui observat.<\/p>\n\n\n\n<p>Digresiunile, \u00eembinarea licen\u021bei limbajului frust, colocvial \u0219i a celui poetic, descrierile \u00een fraze cu aer preten\u021bios lingvistic \u2013 fraza romantic\u0103 \u2013 sunt menite s\u0103 confere ad\u00e2ncime acolo unde p\u00e2nde\u0219te mereu banalitatea dorin\u021bei \u0219i arderea de dragul focului. Rela\u021biile \u0219i sexul par \u00eenf\u0103\u021bi\u0219ate cu o curiozitate naiv\u0103, din simplul motiv c\u0103 este singura care se mai poate opune privirii livresc pornografice \u2013 cititorul cu siguran\u021b\u0103 este contrariat de faptul c\u0103 cel care asist\u0103 la masturbarea celuilalt sau la actul sexual ce se consum\u0103 la doi pa\u0219i se arat\u0103 pasiv, refuz\u0103 s\u0103 participe \u00een vreun fel la ce \u00eel \u00eembie ca orice <em>porn video<\/em> cu acces live: \u201eau \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 dragoste de fa\u021b\u0103 cu mine, lent \u0219i parc\u0103 dans\u00e2nd, aproape demonstrativ, cu lampa aprins\u0103. M-am oprit atunci s\u0103-i privesc\u201d (nu ni se spune ce vede); \u201eR\u0103spundeam c\u0103 m\u0103 uit \u0219i o urm\u0103ream \u00een apartamentul ei din Dublin sau \u00een unul \u0219i mai mic din Kuweit, dezvelindu-\u0219i s\u00e2nii \u0219i b\u0103g\u00e2ndu-\u0219i m\u00e2na \u00een chilo\u021bi. Era o camer\u0103 mic\u0103, inundat\u0103 de o lumin\u0103 g\u0103lbuie, slab\u0103, care-i p\u0103trundea \u00een porii pielii, cu tot cu ru\u0219inea \u0219i t\u0103cerea. Ne petreceam a\u0219a singur\u0103t\u0103\u021bile \u00eempreun\u0103\u201d (observ\u0103m c\u0103 focusul de deplaseaz\u0103 \u00eenspre cadru, nu \u00eenspre actul masturb\u0103rii, iar perspectiva nu mai e nici m\u0103car una erotic\u0103).<\/p>\n\n\n\n<p>Ce contrariaz\u0103, de fapt, este faptul c\u0103 aceast\u0103 curiozitate, \u201eaproape pervers\u0103\u201d \u0219i \u201eludic\u0103\u201d, \u00een loc s\u0103 se dezl\u0103n\u021buie, s\u0103 dea fr\u00e2u liber imagina\u021biei, e \u00eenso\u021bit\u0103 de mali\u021biozitatea celui care prevede c\u0103 i se ascund ni\u0219te lucruri, de circumspec\u021bie. Acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 din simplul motiv c\u0103 ceea ce naratorul p\u00e2nde\u0219te \u0219i a\u0219teapt\u0103 este sensul celor de dinainte \u0219i de dup\u0103, nu motivul celor care i se dezv\u0103luie pe moment \u2013 iar aici m\u0103 repet \u2013, a\u0219adar, nu pentru c\u0103 actul sexual nu ar putea livra o form\u0103 de cunoa\u0219tere, ci pentru c\u0103 acest tip de cunoa\u0219tere nu-l intereseaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>P\u00e2nda care nu aduce prada suficient de aproape se traduce, apoi, \u00een descurajare \u0219i nevoia de salt, de plonjare iner\u021bial\u0103 aproape \u00een urm\u0103torul caz, \u0219i urm\u0103torul, \u0219i urm\u0103torul. Din acest motiv, prozele comunic\u0103 \u00een subteran, nu at\u00e2t tematic, cum ai putea avea impresia la o prim\u0103 vedere, ci prin aceea c\u0103 alc\u0103tuiesc un m\u0103nunchi de impresii menite s\u0103 clarifice perspectiva celui ce investigheaz\u0103 \u00een speran\u021ba identific\u0103rii unui sens \u00een afara unor ac\u021biuni manifeste. Aceast\u0103 c\u0103utare abia duce la descoperire \u0219i, \u00een fine, la autodescoperire. \u00cen acela\u0219i sens, prozele sunt \u021binute laolalt\u0103 de un sens istoric, parcurg\u00e2nd etape ale devenirii sinelui \u2013 copil\u0103rie, adolescen\u021b\u0103 \u0219i via\u021ba adult\u0103 \u2013 marcate de schimb\u0103ri \u00een rela\u021bii, \u00een modul de raportare la ceilal\u021bi \u0219i \u00een acumulare de cunoa\u0219tere, de o schimbare de perspectiv\u0103 asupra acestora \u0219i de un alt tip de \u00een\u021belegere, cum g\u0103sim, de pild\u0103, \u00een pasaje precum acesta, ce descrie trecerea de la copil\u0103rie la adolescen\u021b\u0103: \u201efusesem crescut de femei \u0219i printre femei [&#8230;] \u00een rela\u021biile mele ap\u0103ruse un soi de dezinvoltur\u0103 [&#8230;] Pentru prima oar\u0103 mi se \u00eent\u00e2mpla ca, \u00een locul unui salut de la distan\u021b\u0103, s\u0103 le \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ez sau s\u0103 st\u0103m la \u021bigar\u0103, s\u0103 ne \u00eemb\u0103t\u0103m cu un lichior ieftin de ciocolat\u0103 \u0219i s\u0103 r\u00e2dem \u00eempreun\u0103 [&#8230;] \u0218i discu\u021biile pe care le aveam cu ele deveniser\u0103 mai mature \u0219i mai fire\u0219ti.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Ajungem, astfel, la observa\u021biile unui atare fel de a cerceta. Intimitatea, camaraderia, vulnerabilitatea, singur\u0103tatea, ru\u0219inea, alinarea, cu \u0219i prin ceilal\u021bi, \u00een cele din urm\u0103, \u00eencarc\u0103 existen\u021ba cu sens, iar ele rezid\u0103 \u00een acele evenimente \u0219i ac\u021biuni ce n-au nimic de-a face cu consumul de pl\u0103cere, cu arderea \u0219i\/sau cu juisarea sexual\u0103. De pild\u0103, momentele intime de \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ire a lecturilor, cu voce tare sau a m\u00e2ncatului dimpreun\u0103 a unui sandvi\u0219 \u0219i a unor gogo\u0219i deasupra ora\u0219ului, fapt ce are loc dup\u0103 ce s-a consumat actul de pseudo-voyeurism sexual; camaraderia tradus\u0103 \u00een m\u0103rturisirile ce \u021bin de via\u021ba intim\u0103 ori de e\u0219ec, cum sunt cele cu Radu sau cu Drago\u0219; ori observa\u021bia at\u00e2t de fin\u0103 a ru\u0219inii, cum se arat\u0103 \u00een relatarea momentului c\u00e2nd, dup\u0103 consumarea actului sexual \u201edemonstrativ\u201d, C. se ridic\u0103 \u0219i, ni se spune, \u00ee\u0219i prive\u0219te \u201eu\u0219or dezgustat\u0103 zona inghinal\u0103\u201d, acuz\u00e2nd faptul c\u0103 Drago\u0219 \u201e\u0219i-a dat drumul \u00een\u0103untru\u201d \u0219i cer\u00e2ndu-i \u201espectatorului\u201d s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 cu spatele, s\u0103 se spele, deoarece \u201e[d]in cine \u0219tie ce motiv, activitatea asta i se p\u0103rea mai vulgar\u0103 dec\u00e2t cealalt\u0103, la care fusesem martor \u0219i care o excitase\u201d; ori, \u00een fine, involuntara delicate\u021be \u00een momente de vulnerabilitate, cum se g\u0103sesc \u00een scena urm\u0103toare: \u201e\u021ain minte cum s-a oprit Teodora G. l\u00e2ng\u0103 mine \u00eentr-o sear\u0103, s\u0103 m\u0103 cheme s\u0103 m\u0103 uit la buzele ei \u0219i s\u0103 m\u0103 \u00eentrebe dac\u0103 are musta\u021b\u0103. \u00cei spusese prietenul cu care se s\u0103ruta \u00een casa sc\u0103rii, unde \u00eel l\u0103sa s\u0103-i bage m\u00e2inile pe sub tricou [&#8230;] c\u0103 \u00eel \u00een\u021beap\u0103 c\u00e2nd o s\u0103rut\u0103 \u0219i eu, cu mai mult\u0103 elegan\u021b\u0103 dec\u00e2t m\u0103 credeam \u00een stare, \u00eemi tr\u0103sesem degetul u\u0219or peste buza ei de sus, de la un cap\u0103t la altul, \u0219i-i zisesem c\u0103 e doar puf\u201d.&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Observa\u021biile lui Bocai cu privire la sexualitate, erotism, intimitate, rela\u021bii \u0219i alte teme de aceast\u0103 natur\u0103 sunt mai mereu \u00eenso\u021bite de observa\u021bii sociologice menite s\u0103 \u00eembog\u0103\u021beasc\u0103 \u0219i s\u0103 individualizeze personajul. Aceste consemn\u0103ri sunt mult mai elaborate \u0219i mai numeroase dec\u00e2t cele deja prezente \u00een romanele sale anterioare \u2013 \u00een <em>Constantin<\/em> (Polirom, 2019), de pild\u0103. Tot din romanele sale precedente, Bocai mai p\u0103streaz\u0103 candoarea \u0219i compasiunea, cum apar \u00eendeosebi \u00een <em>Ciudata \u0219i \u00eenduio\u0219\u0103toarea via\u021b\u0103 a lui Pri\u021b\u0103 Barsacu <\/em>(Polirom, 2018), cu men\u021biunea c\u0103, dac\u0103 aici genul acesta de tonalitate afectiv\u0103 se p\u0103streaz\u0103 de la un cap\u0103t la altul al pove\u0219tii, \u00een <em>Rev\u0103rsatul zorilor<\/em> ea este fragmentat\u0103 \u0219i pres\u0103rat\u0103 ici \u0219i dincolo c\u00e2t s\u0103 contrabalanseze distan\u021ba analitic\u0103. Avem, a\u0219adar, o form\u0103 de continuare a proiectelor anterioare ale autorului, \u00eens\u0103 \u0219i o distan\u021bare destul de clar\u0103 fa\u021b\u0103 de acestea. Cum am afirmat deja, <em>Rev\u0103satul zorilor<\/em> aduce un alt tip de literatur\u0103, cea a \u201eautofic\u021biunii biografiste\u201d de alt\u0103 factur\u0103 dec\u00e2t cum o cunoa\u0219tem \u00een <em>Constantin <\/em>sau <em>Ciudata \u0219i \u00eenduio\u0219\u0103toarea via\u021b\u0103 a lui Pri\u021b\u0103 Barsacu<\/em>, una practicat\u0103 voit subversiv \u0219i radical, \u00eens\u0103 care, spre deosebire de scrieri omologe \u2013 Schiop sau Bradea \u2013 reintroduce \u0219i resemnific\u0103 dimensiunea estetic\u0103 a textului.<\/p>\n\n\n\n<p>Punctul \u00een care cred, totu\u0219i, c\u0103 Iulian Bocai a mers o idee prea departe este acela \u00een care, for\u021b\u00e2nd grani\u021bele genului autobiografic, autorul presupune c\u0103 cititorul este ultra-familiar cu biografia celui care scrie. M\u0103 refer aici la Ruxandra, un personaj ce apare cu adev\u0103rat la finalul c\u0103r\u021bii, unde i se declar\u0103 dragostea, c\u0103p\u0103t\u00e2nd a\u0219adar o singur\u0103 \u0219i decisiv\u0103 greutate. Al\u0103turi de aceasta, naratorul \u00ee\u0219i m\u0103rturise\u0219te dragostea pentru Radu, un personaj despre care am aflat destul de multe detalii \u00een precedentele proze, care are, a\u0219adar, contur \u0219i consisten\u021b\u0103 deja. Din acest motiv, apari\u021bia Ruxandrei \u2013 un simplu nume, cu o ocuren\u021b\u0103 \u00een trei momente de-a lungul \u00eentregii c\u0103r\u021bi, din care abia ultimul c\u00e2nt\u0103re\u0219te \u00een vreun fel \u2013 poate fi de-a dreptul inoportun\u0103, \u00eentruc\u00e2t se prezint\u0103 cititorului ca un nou personaj, cu totul f\u0103r\u0103 consisten\u021b\u0103, ce \u00eencheie seria de pove\u0219ti. Se creeaz\u0103, astfel, un u\u0219or dezechilibru, ce ar fi putut fi evitat, probabil, printr-o dedica\u021bie la \u00eenceputul sau sf\u00e2r\u0219itul c\u0103r\u021bii \u2013 \u00eens\u0103 nu e at\u00e2t de serios c\u00e2t s\u0103 afecteze demersul la nivel macro-structural. La polul opus, putem \u0219i s\u0103 admitem c\u0103 a existat aici o inten\u021bie auctorial\u0103, aceea de a crea o distan\u021b\u0103, de a impune respectarea limitei intimit\u0103\u021bii, de separare aici a vie\u021bii personale a scriitorului de cea fic\u021bional\u0103, sau s\u0103 l\u0103s\u0103m cu totul deoparte problema personajului misterios, care oricum nu pare s\u0103-l priveasc\u0103 pe cititor, ci, mai cur\u00e2nd, pe cel care poveste\u0219te, \u0219i s\u0103 interpret\u0103m, \u00een fine, acest gest ca pe unul critic, de spargere a conven\u021biei scrierii autobiografice. &nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Dup\u0103 ce ai ratat gar\u0103 dup\u0103 gar\u0103, ai cobor\u00e2t aiurea \u0219i te-ai l\u0103sat prad\u0103 \u0219ansei de dragul \u0219ansei, ai tr\u0103it \u201ea\u0219a, de la o decizie la alta\u201d \u2013 chiar dac\u0103 aveai impresia c\u0103 ai luat-o din loc cu scop \u0219i, mai ales, c\u0103 acest scop chiar exist\u0103 \u2013 \u201erev\u0103rsatul zorilor\u201d e un punct terminus, deopotriv\u0103 prevestitor \u0219i apocaliptic: \u201etot era \u00eemp\u0103r\u021bit perfect simetric [&#8230;] sub cerul care \u00eemi oferea acest spectacol parc\u0103 doar mie. Niciodat\u0103 n-am mai avut sentimentul c\u0103 lucrurile pot s\u0103 fie separate a\u0219a limpede \u2013 lumina, de \u00eentuneric \u0219i trecutul, de viitor \u2013 \u0219i rareori mi s-a mai ar\u0103tat ceva cum mi s-a ar\u0103tat atunci bolta alb-neagr\u0103, final\u0103 \u0219i curat\u0103, ca o <em>decizie<\/em>. [&#8230;] Aveam impresia c\u0103 sunt brusc \u00eentr-un punct de r\u0103scruce \u0219i c\u0103 \u00een momentul acela se joac\u0103 un lucru al c\u0103rui viitor era at\u00e2t de deschis c\u0103, orice a\u0219 fi ales atunci, a\u0219 fi putut face s\u0103 se \u00eent\u00e2mple\u201d, ni se spune. Totu\u0219i, persist\u0103 neclar\u0103 \u0219i opac\u0103 aceast\u0103 deschidere total\u0103 spre posibilitate. Pozi\u021bia r\u0103m\u00e2ne ve\u0219nic tot cea de regie, de asistare la propria \u201edes\u0103v\u00e2r\u0219ire\u201d, de a\u0219teptare a sensului, de certitudinea c\u0103 el trebuie s\u0103 existe.<\/p>\n\n\n\n<p>Ce \u00eei d\u0103 acestei certitudini un minim de noim\u0103, ce o poten\u021beaz\u0103? \u00cen permanent\u0103 \u00eensingurare \u0219i b\u00e2ntuit constant de spectrul inadecv\u0103rii, singura cert\u0103 r\u0103m\u00e2ne aceast\u0103 complicat\u0103 re\u021bea invizibil\u0103, m\u0103tasea de paianjen, delicat\u0103 \u0219i fragil\u0103, elastic\u0103 \u0219i surprinz\u0103tor de rezistent\u0103, ce \u021bine, deocamdat\u0103, totul laolalt\u0103: dragostea.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen ce prive\u0219te pl\u0103cerea, ea este rezultata faptului divers, obi\u0219nuit, rutinar, livresc \u00een cel mai firesc mod al vie\u021bii. Ea se ob\u021bine din aten\u021bia deplasat\u0103 spre context, spre <em>the bigger picture<\/em> \u2013 o perspectiv\u0103 menit\u0103 s\u0103 contracareze privirea interesat pornografic\u0103 \u2013 \u0219i, astfel, se substituie pl\u0103cerii pur sexuale, voyeuriste, refuz\u00e2nd senza\u021bionalismul \u0219i identificarea facil\u0103. Aici Bocai \u00eentinde cea mai frumoas\u0103 capcan\u0103: o deontologie ce \u00eenso\u021be\u0219te un nou tip de existen\u021bialism. Existen\u021bialismul societ\u0103\u021bii de consum, a\u0219a cum apare el \u00een <em>Rev\u0103rsatul zorilor<\/em>, aduce cu sine pl\u0103cerea de a te hr\u0103ni din \u0219i \u00een alienare \u2013 un soi aparte de pl\u0103cere, \u00eentr-adev\u0103r.<\/p>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator has-alpha-channel-opacity\"\/>\n\n\n\n<p><a href=\"#_ftnref1\" id=\"_ftn1\">[1]<\/a> https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fenomenul-autofictiunii\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cronic\u0103 literar\u0103 de Emilia Faur<\/p>\n","protected":false},"author":326,"featured_media":14434,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[106,1631,1829,2616],"coauthors":[2113],"class_list":["post-14433","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-cronica-literara","tag-emilia-faur","tag-iulian-bocai","tag-nr-10-2025"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/Revarsatul-zorilor.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14433","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/326"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14433"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14433\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14436,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14433\/revisions\/14436"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/14434"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14433"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14433"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14433"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=14433"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}