{"id":14428,"date":"2025-12-19T18:57:10","date_gmt":"2025-12-19T15:57:10","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=14428"},"modified":"2025-12-19T19:06:51","modified_gmt":"2025-12-19T16:06:51","slug":"mijloace-de-aparare-supravietuire","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=14428","title":{"rendered":"Mijloace de ap\u0103rare &amp; supravie\u021buire"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-large is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1024\" height=\"1024\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/coperta-1024x1024.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-14429\" style=\"width:600px\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/coperta-1024x1024.jpg 1024w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/coperta-300x300.jpg 300w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/coperta-150x150.jpg 150w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/coperta-768x768.jpg 768w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/coperta-480x480.jpg 480w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/coperta.jpg 1400w\" sizes=\"auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/><figcaption class=\"wp-element-caption\"><em>Mecanisme de ap\u0103rare. 12 scriitori ucraineni \u00een r\u0103zboi,<\/em> Kateryna Babkina, Roman Budanov, Serhii Demciuk, Tamara Duda, Aniuta Halperina, Olena Herasymiuk, Hanna Horode\u021bka, Oleksandr Irvane\u021b, Pavlo Kazarin, Pavlo Matiu\u0219a, Valentyn Pospielov, Teia Sanina, traducere de Mihai Hafia Traista, cuv\u00eent \u00eenainte de Victoria Matiu\u0219a, volum coordonat de Victoria Matiu\u0219a, Florin L\u0103z\u0103rescu &amp; Alex Popescu, \u00een colaborare cu Agen\u021bia literar\u0103 OVO, Editura Muzeelor Literare \u2013 Ia\u0219i, 2025.<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p>\u00cen continuarea fireasc\u0103 a recenziei din num\u0103rul trecut a volumului ucraineanului Serhii Jadan (n. 1974) cu proze de fic\u021biune din spatele frontului (<em>Arabescuri. Povestiri noi,<\/em> Editura Cartier, 2025), iat\u0103 \u0219i un volum colectiv pentru care doisprezece scriitori \u0219i scriitoare din Ucraina (aproape to\u021bi n\u0103scu\u021bi \u00een anii &#8217;80, deci pe vremea Uniunii Sovietice, cu un \u201esenior\u201d n\u0103scut \u00een 1961 \u0219i dou\u0103 mezine n\u0103scute \u00een 1990\/1991) au fost invita\u021bi, \u00een cadrul unui proiect editorial FILIT 2025, s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 experien\u021ba personal\u0103 din r\u0103zboiul de ap\u0103rare \u00eempotriva invaziei\/expansiunii ruse\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n<p>De\u0219i nu e vorba de o antologie de povestiri, deci cu proze de fic\u021biune (specificul acestei rubrici), ci de o suit\u0103 de confesiuni \u0219i nota\u021bii diaristice, chiar c\u00eeteva poeme, din timpul r\u0103zboiului, aproape to\u021bi cei doisprezece autori \u0219i autoare au scris \u0219i publicat (volume de) proz\u0103 scurt\u0103. Altfel, aproape to\u021bi au fost \u0219i s\u00eent implica\u021bi \u00een acest moment \u00een diverse activit\u0103\u021bi pe front: ca reporteri, activi\u0219ti, paramedici, voluntari (livr\u00eend pe front echipamente, medicamente \u0219i provizii), iar c\u00ee\u021biva dintre ei chiar ca militari pe linia frontului, \u00een unit\u0103\u021bi de instruc\u021bie, \u00een companii cu drone de atac sau de-a dreptul cu arma \u00een m\u00een\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Cum spune Victoria Matiu\u0219a \u00een prefa\u021b\u0103: \u201eC\u00eend \u00eencepe r\u0103zboiul, cuvintele \u00ee\u0219i schimb\u0103 greutatea. Ele nu mai s\u00eent doar pove\u0219ti sau fic\u021biuni \u2013 devin m\u0103rturii, arme de ap\u0103rare, mijloace de supravie\u021buire. Cartea adun\u0103 vocile celor care scriu nu de la distan\u021b\u0103, ci din mijlocul tragediei ce se desf\u0103\u0219oar\u0103 aici \u0219i acum. Fiecare se ap\u0103r\u0103 cum poate\u2026 &nbsp;Unii scriitori au luat arma \u0219i au mers pe front pentru a-\u0219i ap\u0103ra p\u0103m\u00eentul. Al\u021bii \u00ee\u0219i ocrotesc copiii, oferindu-le un viitor \u00eentr-un loc mai sigur. Al\u021bii lupt\u0103 pentru viitor aduc\u00eend pe lume noi vie\u021bi. Pove\u0219tile de fa\u021b\u0103 nu s\u00eent fic\u021biune, ci experien\u021be tr\u0103ite zi de zi de scriitori ucraineni, care transform\u0103 durerea \u00een cuv\u00eent \u0219i pierderea \u00een memorie.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Cine s\u00eent totu\u0219i ace\u0219ti scriitori \u0219i scriitoare, tradu\u0219i pentru prima dat\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103? Majoritatea au opere \u00eenchegate, c\u0103r\u021bi premiate \u0219i traduse, spectacole de teatru \u0219i filme regizate, intense activit\u0103\u021bi jurnalistice \u00een pres\u0103, la radio \u0219i TV, dar \u0219i activit\u0103\u021bi academice, c\u0103ci aproape to\u021bi au studii superioare de: psihologie, psihoterapie, sociologie, pedagogie, \u0219tiin\u021be politice, economie, filologie, traductologie, dramaturgie, jurnalism, muzic\u0103. Fie \u0219i doar din acest punct de vedere, grupul de scriitori \u0219i scriitoare din acest volum, altfel foarte emo\u021bionant, este impresionant. Cum anticipeaz\u0103 cineva la un moment dat, urm\u0103toarele decenii, poate chiar secol, literatura ucrainean\u0103 va fi dominat\u0103 de c\u0103r\u021bi, \u00een toate genurile, inspirate de acest r\u0103zboi, unul de o factur\u0103 dramatic\u0103 nemai\u00eent\u00eelnit\u0103 de la r\u0103zboiul civil din anii &#8217;90 de dup\u0103 destr\u0103marea Iugoslaviei \u00eencoace.<\/p>\n\n\n\n<p>Despre ce scriu congenerii no\u0219tri vecini? Despre fuga din calea r\u0103zboiului cu copii \u0219i animale (\u201eam m\u00eencat doar ce ne aduceau localnicii din satele de pe marginea drumului\u201d, \u201eoamenii ne primeau \u00een casele lor ca s\u0103 ne sp\u0103l\u0103m\u201d), despre via\u021ba \u00een subsoluri, \u00een sta\u021bii de metrou, \u00een p\u0103duri \u0219i pe c\u00eempuri (\u201eunii au avut noroc \u0219i nu au murit \u00een timpul bombardamentelor, ci doar au fost \u00eempu\u0219ca\u021bi\u201d, \u201e\u00eentre bombardamente le ar\u0103tam copiilor cum s\u0103 foloseasc\u0103 m\u0103\u0219tile de gaze, extinctoarele \u0219i trusele tactice de prim-ajutor\u201d), despre \u00eenarmarea civililor (\u201ede partea Rusiei mor fo\u0219ti de\u021binu\u021bi \u0219i al\u021bi nemernici, de partea Ucrainei mor cei mai buni\u201d) \u0219i \u00eengroparea mor\u021bilor (\u201eam ajuns s\u0103 consider \u00abnormal\u00bb faptul c\u0103 mor constant oameni pe care i-am cunoscut \u0219i chiar apropia\u021bi, prieteni\u201d,), despre str\u00eengerea de dona\u021bii \u0219i fonduri, despre crimele, jafurile \u0219i pr\u0103d\u0103ciunile ru\u0219ilor (\u201edac\u0103 ajunge\u021bi prizonieri, pl\u00eenge\u021bi, pune\u021bi-v\u0103 pe jelit, cu muci, lacrimi, v\u0103rs\u0103turi, poate c\u0103 nu se vor atinge de voi chiar imediat \u0219i ve\u021bi avea o \u0219ans\u0103\u201d), despre voluntariatul medical de pe front (\u201efiec\u0103ruia i se g\u0103se\u0219te o treab\u0103 \u00een acest r\u0103zboi\u201d), despre cursul vie\u021bii \u2013 nun\u021bi, na\u0219teri, botezuri (\u201ecuplul, \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een camuflat, \u00ee\u0219i schimb\u0103 verighetele, iar tu \u00een\u021belegi c\u0103 ei chiar au planuri de viitor\u201d), despre experien\u021ba de pe front (\u201enoi \u0219tim mai multe despre armele partenerilor no\u0219tri dec\u00eet \u0219tiu ei \u00een\u0219i\u0219i\u201d) \u0219i despre traumele de dup\u0103 \u00eentoarcerea la civilie.<\/p>\n\n\n\n<p>Nu exist\u0103 text, dac\u0103 am fost eu suficient de atent, \u00een care s\u0103 nu apar\u0103 aceste cinci cuvinte: \u201efric\u0103\u201d (\u201etotul e despre fric\u0103\u201d, \u201efrica te ajunge din urm\u0103\u201d), \u201ealarm\u0103\/siren\u0103\u201d, \u201eexplozie\u201d, \u201esupravie\u021buire\u201d \u0219i \u201emoarte\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>Dac\u0103 ar fi s\u0103 eviden\u021biez c\u00eeteva texte, iat\u0103 cinci absolut remarcabile. Roman Budanov (n. 1984) \u00ee\u0219i motiveaz\u0103 preferin\u021ba de a scrie despre \u201eteroarea bazat\u0103 pe realitate\u201d printr-o parabol\u0103 a propriei fobii fa\u021b\u0103 de muzica funerar\u0103 dob\u00eendit\u0103 \u00een copil\u0103rie \u0219i \u201erafinat\u0103\u201d \u00een sunetul r\u0103zboiului. Aniuta Halperina poveste\u0219te despre cum, \u00een timp ce nu mai avea de dou\u0103 luni de zile nici un semn de via\u021b\u0103 de la p\u0103rin\u021bii ei prin\u0219i \u00eentr-un teritoriu ocupat, a n\u0103scut \u00een timpul unui bombardament (\u201eiubirea este singurul ad\u0103post \u00een care nu trebuie s\u0103 te cobori\u201d). Hanna Horode\u021bka (n. 1990), ghid\u0103 a Catedralei Sf\u00eenta Sofia din Kiev, face un tur pentru o singur\u0103 femeie, cu care dezvolt\u0103 o anume apropiere, doar pentru ca la final s\u0103 afl\u0103m c\u0103 femeia era o supravie\u021buitoare din Mariupol. Pavlo Matiu\u0219a (n. 1983) scrie cel mai dramatic text din volum: despre cum a luat \u00een grij\u0103, pentru o vreme, un b\u0103ie\u021bel de nou\u0103 ani care fusese prins, \u00eempreun\u0103 cu familia lui, \u00eentr-un atac rusesc asupra civililor, \u00een urma c\u0103ruia sora lui mai mic\u0103 \u0219i mama lui au fost duse \u00een stare critic\u0103 \u00eentr-un spital german: \u201e\u00cen g\u00eend, b\u0103ie\u021belul se \u00eentoarce iar \u0219i iar la acel moment: \u00abCe face\u021bi?! \u00cemi omor\u00ee\u021bi mama \u0219i sora!\u00bb. Vocea copilului i-a sf\u00ee\u0219iat pe uciga\u0219i. Realiz\u00eend c\u0103 ciuruiser\u0103 o ma\u0219in\u0103 civil\u0103, comandantul grupului s-a apropiat de \u0219ofer <em>[de capul familiei]<\/em> \u0219i a spus doar: \u00abIzbinite!\u00bb. Un c\u0103l\u0103u politicos. Le-a cerut iertare victimelor pentru crima comis\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen fine, Valentyn Pospielovscrie singurul text care, pentru c\u0103 nu folose\u0219te conven\u021bia confesiunii, \u00een orice alt volum ar fi putut trece drept (\u0219i) o proz\u0103 de fic\u021biune: \u00eent\u00eelnirea \u00eentr-un bar a unei femei tinere \u0219i frumoase cu un soldat taciturn \u00eentors cu traume de pe front, \u00eent\u00eelnire care probabil \u00een orice alt context s-ar fi transformat \u00een flirt. Un text ce face bun\u0103 pereche cu proza \u201eCea care te va \u00eenc\u0103lzi \u00een miez de noapte\u201d din volumul, men\u021bionat mai sus, al lui Serhii Jadan.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen chip de \u00eencheiere, transcriu un pasaj din textul Aniutei Halperina: \u201eMul\u021bi scriitori care au supravie\u021bui celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial au scris c\u0103, din r\u0103zboi, nu se \u00eentorc r\u0103ni\u021bi doar oamenii, ci \u0219i cuvintele. Unele \u00ee\u0219i pierd sensul, altele \u0219i-l schimb\u0103 sau cap\u0103t\u0103 altele noi. Dar mai s\u00eent \u0219i acelea pe care nu le po\u021bi rosti, fiindc\u0103 \u00een locul lor nu curg dec\u00eet lacrimile.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Flashbook de Marius Chivu<\/p>\n","protected":false},"author":9,"featured_media":14429,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[59,52],"tags":[88,87,2616],"coauthors":[1242],"class_list":["post-14428","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-flashbook","category-rubrici","tag-flashbook","tag-marius-chivu","tag-nr-10-2025"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/coperta.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14428","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/9"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14428"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14428\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14432,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14428\/revisions\/14432"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/14429"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14428"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14428"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14428"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=14428"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}