{"id":14410,"date":"2025-12-19T11:51:54","date_gmt":"2025-12-19T08:51:54","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=14410"},"modified":"2025-12-19T13:26:31","modified_gmt":"2025-12-19T10:26:31","slug":"curatenie-generala-altfel-devenim-regii-gunoaielor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=14410","title":{"rendered":"Cur\u0103\u021benie general\u0103! Altfel, devenim Regii gunoaielor"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Ruxandra Cesereanu,\u00a0Regii gunoaielor<\/em>, Polirom, Ia\u0219i, 2024<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cen urm\u0103 cu un an, pe data de 6 octombrie, scriam un poem amplu care descria \u00een tu\u0219e grosiere existen\u021ba unui antierou, intitulat simbolic Principele Gunoaielor<\/em>. Personajul meu poematic era un sacerdot al \u00eemb\u00e2cselii citadine, guvernatorilor ghenei (sau al Gheenei), un rege al damna\u021bilor, capabil s\u0103 citeasc\u0103 sanscrit\u0103 \u0219i \u00eenzestrat cu puteri aproape patafizice, ca s\u0103-l invoc pe Jarry. Salvasem poemul \u00eentr-un draft \u0219i i-l ar\u0103tasem numai unui prieten, un poet mizerabilist, care tran\u0219ase verdictul: poemul era bun, dar n-avea miz\u0103. O zi mai t\u00e2rziu, acela\u0219i prieten-poet mi-a trimis un link din Observator Cultural <\/em>cu un fragment din romanul-fresc\u0103 Regii gunoaielor<\/em> de Ruxandra Cesereanu, aflat \u00een preg\u0103tire la Editura Polirom. Ia te uit\u0103, mi-am spus! \u0218tiam poemele Ruxandrei Cesereanu, \u00eendeosebi cele din Sophia Rom\u00e2nia<\/em> (ap\u0103rut la Casa de Editur\u0103 Max Blecher, \u00een 2021), a\u0219a c\u0103 am fost atras imediat de con\u021binutul noii sale c\u0103r\u021bi. Eram \u00een special dornic s\u0103 \u0219tiu cum tratase autoarea tema \u0219i c\u00e2t de coerent era universul pe care \u0219i eu \u00eencercasem \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 s\u0103 \u00eel \u00een\u021bep. Ierta\u021bi-mi falsa modestie, dar dac\u0103 nici asta nu-i o dovad\u0103 c\u0103 min\u021bile luminate g\u00e2ndesc la fel, de parc\u0103 ar fi conectate la codul-surs\u0103 de cunoa\u0219tere primordial\u0103 \u2013 sau \u00een acord cu tema, la aceast\u0103 fos\u0103 septic\u0103 \u00eembibat\u0103 de fermen\u021bi ideatici pluripoten\u021bi \u2013 atunci pute\u021bi da skip cu obstina\u021bie acestei cronichete.<\/p>\n\n\n\n

\u201eTitus N\u0103moilesc visa tone de h\u00e2rtie.\u201d A\u0219a \u00eencepe noul roman al Ruxandrei Cesereanu. \u201eH\u00e2rtie scris\u0103, cartoane tarate, foi, pagini de con\u021bopi\u0219ti, poate era \u015fi h\u00e2rtie igienic\u0103 reciclat\u0103, cine \u015ftie.\u201dDe la bun \u00eenceput suntem plasa\u021bi \u00een acest cadru butaforic, creponat \u0219i capitonat, o lume din papier-m\u00e2ch\u00e9, \u00een care Adev\u0103rul (presupun\u00e2nd c\u0103 exist\u0103 a\u0219a ceva) este cel mult reciclabil. Autoarea disloc\u0103 por\u021biuni din realitate, le converte\u0219te printr-un instrumentar expresiv violent \u0219i sardonic \u00eentr-o nara\u021biune coerent\u0103, care func\u021bioneaz\u0103 ca o oglindire deformat\u0103 a lumii contemporane. Dec\u0103derea spa\u021biului rom\u00e2nesc (Rom\u00e2nia se nume\u0219te de fapt Mitok\u0103nia, iar Balcanii sunt denumi\u021bi Tanganika Balkanika) se transform\u0103 \u00eentr-un spectacol abominabil, umorul fiind pantagruelic, intens senzorial \u0219i \u00eenc\u0103rcat de lascivit\u0103\u021bi. <\/p>\n\n\n\n

Din punct de vedere structural, se \u00eempletesc trei fire narative: povestea principal\u0103 a \u0219tabilor decrepi\u021bi (\u00eei avem ca reprezentan\u021bi pe Titus N\u0103moilesc, Sile Bur\u021ban, Matei Chihoiu, Miron Bo\u0219a) \u2013 scursuri ale \u00eenaltei societ\u0103\u021bi; show-ul decadent al travesti\u021bilor din platoul televiziunii TVR Alternativ, intitulat Jos masca!<\/em>, \u0219i intermezzouri intercalate ingenios pentru scurte momente de reflec\u021bie \u0219i analiz\u0103 intelectual\u0103. \u00cen \u00eencercarea de a scurtcircuita memoria afectiv\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, romanul face apel la elemente de \u0219oc, trimiteri la traume colective din post-comunism. Naratorul ne trece printr-un caleidoscop de patimi na\u021bionale: \u00eempu\u0219carea lui Ceau\u0219escu de Cr\u0103ciun (n.b., N\u0103moilesc \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 c\u0103 \u00eel \u00eenvie pe dictator \u00een forma unui cyborg), dezastrul de la Colectiv, crima din Caracal \u2013 evenimente deturnate de la gravitatea lor implicit\u0103, transformate \u00eentr-un carnaval grotesc de carnagii. Personajele sunt ridiculizate prin ac\u021biuni \u0219i comportamente, numele reflect\u00e2ndu-le gradul avansat de putreziciune moral\u0103. Dar nu despre nume e vorba aici, de fapt. Nomen est omen<\/em> nu este inven\u021bia Ruxandrei Cesereanu, nici a lui Caragiale, ci \u00eei apar\u021bine unui tip destul de popular \u00een Roma antic\u0103, Plaut, p\u0103rintele teatrului roman preclasic. Aceast\u0103 ornamenta\u021bie onomastic\u0103 apare mai mult pentru a amplifica efectul baroc, fiind turnat\u0103 peste o arm\u0103tur\u0103 narativ\u0103 riguroas\u0103, care sus\u021bine echilibrul dintre expresivitate \u0219i structur\u0103, \u00een mod exuberant \u0219i coerent totodat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plan secund, se deruleaz\u0103 emisiunea preferat\u0103 a rom\u00e2nilor redu\u0219i la starea primitiv\u0103, condi\u021biona\u021bi pavlovian prin zapatul telecomenzii \u2013 televiziunea public\u0103 este numit\u0103 ironic Testicula Public\u0103. Pe platoul de filmare apar consecutiv cei doisprezece travesti\u021bi, transforma\u021bi \u00een propagandi\u0219ti ai non-binarit\u0103\u021bii, mici bagatele sau dimpotriv\u0103, antihri\u0219ti ai Apocalipsei mass-media, apostoli chinui\u021bi de propria lor ambiguitate sexual\u0103 (\u201eiar zona dintre cracii tuturor devenise cel mai important loc\u0219or dintr-un corp omenesc, drept care se cuveneau reveren\u021be ritualice, aplauze \u00een extaz, fluier\u0103turi apocaliptice\u201d). Dac\u0103 \u00eemi place ceva la o carte, este c\u00e2nd autorul \u00ee\u0219i asum\u0103 riscuri. Arta trebuie s\u0103 mu\u0219te din realitate, s\u0103 o striveasc\u0103 cu din\u021bi\u0219orii ei fini, tocmai pentru a o preschimba \u00een ceva comestibil. Dar nu tot ce zboar\u0103 se m\u0103n\u00e2nc\u0103, vrea s\u0103 spun\u0103 naratorul. Capitolele despre concursul Miss Travesty <\/em>sunt cele mai acide, dar nu \u00een mod f\u0103\u021bi\u0219, ci prin subtilit\u0103\u021bi ale descrierii personajelor implicate \u00een uria\u0219ul angrenaj al deform\u0103rii realit\u0103\u021bii. Citind, m-am tot g\u00e2ndit la sinceritatea aceea devastatoare din Infinite Jest<\/em> al lui David Foster Wallace, unde televizorul (teleputerul, cum \u00eei zice DFW) nu este cu mult diferit de un drog, un fel de opiu al s\u0103racilor, inap\u021bilor \u0219i impoten\u021bilor. Dar autoarea noastr\u0103 mizeaz\u0103 \u0219i pe psihanaliza freudian\u0103, personajele exprim\u00e2ndu-\u0219i \u00een diferite moduri sexualitatea reprimat\u0103 sau manifestat\u0103 aproape animalic, ritualic, ca \u00eentr-un univers Kenzabur\u014d \u014ce-dipian. Momentul culminant este concertul final, un fel de act cabalistic \u00een care strania orchestra\u021bie a sunetelor \u0219i prezen\u021ba acestor arti\u0219ti excentrici creeaz\u0103 o simfonie a grotescului \u0219i absurdului. Dar exist\u0103 \u0219i diversiuni \u2013 personajele \u00ee\u0219i expun cu iscusin\u021b\u0103 pove\u0219tile \u2013 pe alocuri \u00eenduio\u0219\u0103toare, alteori de-a dreptul hilare. Cum ai putea r\u0103m\u00e2ne serios c\u00e2nd cite\u0219ti despre un travestit transformat prin multiple interven\u021bii chirurgicale \u00een Angelina Jolie c\u00e2nt\u00e2nd \u00een mod nea\u0219teptat la \u021bambal?<\/p>\n\n\n\n

Despre intermezzouri n-am s\u0103 v\u0103 spun. Acolo este atins filonul eseistic al Ruxandrei Cesereanu. \u0218tim deja c\u0103 autoarea are un istoric de reu\u0219ite \u00een acest plan, fiind dotat\u0103 cu un spirit de analiz\u0103 \u0219i sintez\u0103 care dep\u0103\u0219esc cu mult orizontul limitat al plaiurilor noastre mioritice. N-ar avea rost s\u0103 \u00eencerc s\u0103 compun aici analiza analizei, oric\u00e2t de meta ar fi, m\u0103 limitez doar la a spune c\u0103 respectivele inser\u021bii sunt bine dozate, func\u021bion\u00e2nd ca scurte momente de respiro, dup\u0103 \u00eendelungate cobor\u00e2ri \u00een Infernul nostru cel de toate zilele. S\u0103 fim serio\u0219i, oricine tr\u0103ie\u0219te \u0219i g\u00e2nde\u0219te \u00een Rom\u00e2nia (greu totu\u0219i de cuantificat c\u00e2t de compatibile sunt cele trei concepte \u00een aceea\u0219i propozi\u021bie \u2013 a tr\u0103i, a g\u00e2ndi, a fi rom\u00e2n) a avut cel pu\u021bin sporadic \u2013 \u00een pauza dintre reprizele meciului, ori \u00eembibat \u00een aburii etanolici ai vreunei cr\u00e2\u0219muli\u021be obscure prin care se plimb\u0103 poetul Stanciu Gaia \u2013 sentimentul c\u0103 ceva e putred \u00een \u021bara asta. Probabil respectivul sau respectiva nu se referea doar la odorul pestilent al str\u0103zilor (care, s\u0103 fim one\u0219ti, exist\u0103!), dar la ceva mult mai profund, greu de cuprins \u00een c\u00e2teva silabe. Apoi, meciul a re\u00eenceput, berile comandate au venit, iar g\u00e2ndul (puf!) a disp\u0103rut pe veci. Ajuns la finalul acestei cronici, consider c\u0103 romanul Regii gunoaielor <\/em>de Ruxandra Cesereanu este o carte demn\u0103 de a fi citit\u0103, r\u0103sfoit\u0103, \u00eentoars\u0103 pe toate p\u0103r\u021bile, savurat\u0103 \u2013 dar nu v\u0103 a\u0219tepta\u021bi s\u0103 fie la fel de parfumat\u0103 ca o revist\u0103 glossy de la Avon (scuza\u021bi digresiunea, dar \u00een \u021bara unde insultele sunt aproape o art\u0103, Sco\u021bia, la mod\u0103 este vorba Yer da<\/em>(d)sells Avon<\/em>, un slur<\/em> care mizeaz\u0103 \u0219i pe percep\u021bia general\u0103 a travestiului). De asemenea, m\u0103 bucur c\u0103 \u00een finalul c\u0103r\u021bii apare acest antierou al cur\u0103\u021beniei generale, Viezure, care \u00eent\u00e2mpl\u0103tor sau nu, seam\u0103n\u0103 cu Principele imaginat de mine. Iat\u0103 c\u0103 o miz\u0103, totu\u0219i, a fost atins\u0103 \u0219i \u00een cazul meu: un personaj poate fi imaginat de min\u021bi diferite \u0219i integrat simultan \u00een universuri care se contopesc unul \u00een cel\u0103lalt. \u00cen cele din urm\u0103, personajele, asemeni nou\u0103, au o via\u021b\u0103 a lor \u2013 conven\u021biile, regulile \u0219i modul lor de a-\u0219i atinge scopurile, ele trec dincolo de h\u00e2rtie, av\u00e2nd o istorie personal\u0103 \u0219i un viitor incert. Parc\u0103 privite a\u0219a, sem\u0103n\u0103m mai mult dec\u00e2t am crede, iar \u00een acest caz noi avem de \u00eenv\u0103\u021bat de la ele, nu invers. Cum s\u0103 nu ajungem ca ele. Cum s\u0103 nu ne l\u0103s\u0103m planeta, \u021bara \u0219i via\u021ba s\u0103 fie inundate de propriile noastre dejec\u021bii. Am putea porni dinspre interior, \u00eenainte de a atinge exteriorul. Dar la urma urmei, ordinea nu conteaz\u0103 \u2013 important ar fi s\u0103 ne apuc\u0103m m\u0103car acum, \u00een ultimul ceas, de o cur\u0103\u021benie cu adev\u0103rat general\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronic\u0103 literar\u0103 de Iustin Butnariuc<\/p>\n","protected":false},"author":447,"featured_media":14412,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[106,2391,2633,1511],"coauthors":[2632],"class_list":["post-14410","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-cronica-literara","tag-iustin-butnariuc","tag-regii-gunoaielor","tag-ruxandra-cesereanu"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/regii-gunoaielor-.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14410","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/447"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14410"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14410\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14427,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14410\/revisions\/14427"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/14412"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14410"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14410"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14410"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=14410"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}