{"id":14309,"date":"2025-12-12T10:59:11","date_gmt":"2025-12-12T07:59:11","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=14309"},"modified":"2025-12-16T19:40:25","modified_gmt":"2025-12-16T16:40:25","slug":"festivalul-enescu-la-lasarea-cortinei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=14309","title":{"rendered":"Festivalul Enescu, la l\u0103sarea cortinei"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Martha Argerich<\/strong><\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Ultimele zile de Festival sunt, aproape \u00eentotdeauna, v\u0103duvite cumva de condeiul cronicarului. Spiritul critic s-a exersat \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci, solicitat din plin de abunden\u021ba cople\u0219itoare de evenimente \u00een\u0219irate zilnic pe canavaua celor patru s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de s\u0103rb\u0103toare enescian\u0103. O anumit\u0103 oboseal\u0103 \u2013 pl\u0103cut\u0103, ce-i drept \u2013 se instaureaz\u0103 \u0219i discursul critic \u00eencepe s\u0103 \u0219ov\u0103ie \u00een a mai desf\u0103\u0219ura analize ample, \u00een a diseca fiecare concert, fiecare apari\u021bie dirijoral\u0103 sau solistic\u0103, ori fiecare ansamblu orchestral prezent pe scena festivalier\u0103 la Bucure\u0219ti. Cum cronicile mele nu au fost zilnice, cum demersul critic \u00een sine devine unul cumulativ, focusul cade pe flash-uri ale memoriei ce revin \u0219i proiecteaz\u0103 \u00een prim-plan momentele cu adev\u0103rat semnificative dintr-o desf\u0103\u0219urare palimpsestic\u0103. Concertele bune, dar care nu au excelat prin ceva cu adev\u0103rat inedit (poate flamboaiant), se vor estompa undeva \u00een memoria melomanului l\u0103s\u00e2nd locul de prim plan acelor momente cu adev\u0103rat \u00eenc\u0103rcate de unicitate \u0219i har, de sc\u00e2nteietoare brilian\u021b\u0103 a unui eveniment \u00een toat\u0103 regula. E nedrept, dar doza de subiectivism cre\u0219te pe m\u0103sura derul\u0103rii evenimentelor finale ale programului. Mintea \u0219i sufletul cronicarului \u2013 om \u0219i el \u2013 opereaz\u0103 necru\u021b\u0103toare selec\u021bii. \u00cencerc astfel o explica\u021bie-scuz\u0103 pentru faptul c\u0103 nu am reu\u0219it s\u0103 m\u0103 sustrag acestui \u0219uvoi subiectiv al memoriei acum, la mai bine de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de la acordul final al ultimului concert din cadrul celei de-a 27-a edi\u021bii a Festivalului interna\u021bional \u201eGeorge Enescu\u201d. \u00cen consecin\u021b\u0103, o s\u0103 punctez c\u00e2teva momente din a doua jum\u0103tate a manifest\u0103ri, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 prind \u00een c\u00e2teva fraze esen\u021ba concertelor incluse \u00een lista mea subiectiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Martha Argerich<\/strong>, legendara pianist\u0103 argentinian\u0103, a adus un public at\u00e2t de numeros la Atheneu \u00eenc\u00e2t lumea st\u0103tea \u00een picioare chiar \u0219i pe c\u0103ile de acces \u00een rotond\u0103. Atmosfera de eveniment cu adev\u0103rat rarissim plutea \u00een aer pe toat\u0103 durata prezen\u021bei sale pe scen\u0103. A interpretat Concertul \u00een Sol de Ravel, cu o prospe\u021bime \u0219i o vigoare ame\u021bitoare. I-au stat al\u0103turi orchestra Filarmonicii din Monte Carlo<\/strong>, dirijorul Charles Dutoit <\/strong>\u0219i \u2013 pentru unul din bis-urile oferite \u2013 cona\u021bionalul ei, pianistul Nelson Goerner<\/strong>. Cu o sear\u0103 \u00eenainte, acesta a fost solistul aceluia\u0219i ansamblu simfonic \u00een cealalt\u0103 pagin\u0103 concertant\u0103 dedicat\u0103 de Ravel pianului, anume Concertul pentru m\u00e2na st\u00e2ng\u0103. Aici Goerner ne-a desf\u0103tat cu binecunoscuta-i brilian\u021b\u0103 tehnic\u0103 \u0219i stilistic\u0103, confirm\u00e2nd o data \u00een plus reputa\u021bia solid\u0103 care l-a adus nu doar \u00een epicentrul vie\u021bii concertante interna\u021bionale, dar \u0219i ca profesor la Conservatorul din Geneva, unde c\u00e2ndva a predat pianul \u0219i legendarul Dinu Lipatti.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"
Daniele Gatti<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Cele dou\u0103 seri oferite de S\u00e4chsische Staatskapelle Dresden<\/strong>, cu un dirijor fabulos la pupitru \u2013 italianul Daniele Gatti <\/strong>\u2013 \u00een opinia mea, pur subiectiv\u0103, au constituit apogeul simfonic al festivalului. S\u0103 dirijezi din memorie cu at\u00e2ta eficien\u021b\u0103 \u0219i inspira\u021bie doi piloni ai crea\u021biei orchestrale cum sunt Simfonia a 5-a de Mahler \u0219i \u201ePastorala\u201d beethovenian\u0103 e un tur de for\u021b\u0103 de cea mai bun\u0103 calitate, salutat ca atare de ova\u021biile nesf\u00e2r\u0219ite ale publicului de la Sala Palatului. Gatti a mers la esen\u021ba muzicii, la poten\u021barea liniilor ample, la logica intern\u0103 a scriiturii c\u0103reia i-a dat corp sonor cu fermitate \u0219i consisten\u021b\u0103. Neinspirat\u0103 alegere, solistul Concertului pentru pian de Schumann a transformat jerba romantic\u0103, pasionalitatea viguroas\u0103, agogica dezl\u0103n\u021buit\u0103 a partiturii \u00een contrariul acestora, \u00een ceva monoton \u0219i fad. Rar mi s-a \u00eent\u00e2mplat ca Schumann s\u0103 m\u0103 plictiseasc\u0103, s\u0103 abandonez foarte repede c\u0103utarea motiva\u021biilor pentru care un solist ar propune o astfel de concep\u021bie tern\u0103 \u00een redarea unui v\u00e2rf al genului romantic, tumultuos prin excelen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Simfonia enescian\u0103 nr. 1 a beneficiat de citirea dedicat\u0103 a unui \u0219ef de orchestr\u0103 inspirat \u0219i exact \u2013 Vasily Petrenko <\/strong>\u2013 \u00een fa\u021ba unui ansamblu versatil \u0219i aplicat, Royal Philharmonic Orchestra<\/strong>. Solistul primei seri din mini-turneul ansamblului londonez la Bucure\u0219ti a fost Alexandre<\/strong> Kantorow<\/strong>, pianist de mare for\u021b\u0103 a comunic\u0103rii adev\u0103rului partiturii \u2013 aici Concertul nr. 2 de Liszt \u2013 cu mijloacele unei tehnici de real\u0103 anvergur\u0103 pianistic\u0103. A oferit, la cererea insistent\u0103 a publicului, o pagin\u0103 de intens\u0103 vibra\u021bie emo\u021bional\u0103, transcrip\u021bia lisztian\u0103 dup\u0103 Wagner (Moartea Isoldei).<\/p>\n\n\n\n

C\u0103 Frankfurt Radio Symphony <\/strong>e un ansamblu simfonic de cea mai fin\u0103 calitate, o \u0219tiam din rarele apari\u021bii ale acestei orchestre \u00een precedentele edi\u021bii ale Festivalului. Am descoperit acum \u0219i ce \u0219ef fabulos este Alain<\/strong> Altinoglu<\/strong>, ales directorul lor \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva stagiuni. Achizi\u021bie valoroas\u0103! Gestica sa precis\u0103, at\u00e2t de clar\u0103 \u0219i inspiratoare pentru fiecare membru al orchestrei, a determinat un r\u0103spuns impresionant din partea acestui minunat ansamblu \u00een monumentala Simfonie a 8-a de \u0218ostakovici, dar \u0219i \u00een \u0219lag\u0103rul care e Simfonia a 9-a \u201edin lumea nou\u0103\u201d de Dvo\u0159\u00e1k. De o interpretare de zile mari a avut parte \u0219i Suita pentru orchestr\u0103 nr. 2, bijuterie a neoclasicismului enescian.<\/p>\n\n\n\n

Sub semnul unei monturi filigranate, de cea mai rafinat\u0103 calitate, plasez apari\u021bia pe scena Atheneului a Orchestrei de Camer\u0103 a Europei <\/strong>cu minunatul muzician care e Sir Andr\u00e1s Schi<\/strong>ff<\/strong>, \u00een dubl\u0103 ipostaz\u0103 de dirijor \u0219i solist al celebrelor Concerte mozartiene nr. 23 \u0219i nr. 20, cuplate cu dou\u0103 serenade pentru orchestr\u0103 de Dvo\u0159\u00e1k. Ca element de spectaculozitate, trebuie amintit c\u0103 Schiff c\u0103l\u0103tore\u0219te \u00een acest turneu european de var\u0103-toamn\u0103 cu pianul s\u0103u B\u00f6sendorfer, pentru c\u0103 \u2013 dup\u0103 cum el \u00eensu\u0219i m\u0103rturise\u0219te \u2013 acesta e cel mai potrivit pentru repertoriul ales \u00eentruc\u00e2t este un pian care vorbe\u0219te dialectul vienez.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"
Anne-Sophie Mutter \u0219i Cristian M\u0103celaru<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Neobosit, energetic la maxim \u0219i aproape ubicuu (a dirijat la Bucure\u0219ti \u00een 5 programe diferite, la Chi\u0219in\u0103u, la Timi\u0219oara, la Cluj \u00een cele 4 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de festival), cu o charism\u0103 \u0219i eficien\u021b\u0103 dovedite din plin, Cristian M\u0103celaru<\/strong>, directorul artistic al Festivalului enescian, a propus dou\u0103 seri absolut consistente \u0219i revelatoare pentru calit\u0103\u021bile ansamblului pe care \u00eel conduce ca director muzical, Orchestre National de France<\/strong>. Programele celor dou\u0103 seri au fost axate pe muzici franceze, pe trei capodopere raveliene: Suita \u201eDaphnis \u0219i Chlo\u00e9\u201d, Valsul \u0219i o transcrip\u021bie orchestral\u0103 a Trio-ului cu pian. Soli\u0219tii celor dou\u0103 seri, doi mae\u0219tri reputa\u021bi violonista Anne-Sophie Mutter <\/strong>\u0219i pianistul Rudolf Buchbinder<\/strong>. \u00cen acest context festiv, pentru prima dat\u0103 \u00een istoria Festivalului Enescu, a fost acordat Premiul de Excelen\u021b\u0103 violonistei germane, cu prilejul anivers\u0103rii a cincizeci de ani de str\u0103lucit\u0103 carier\u0103 muzical\u0103. De asemenea, organiza\u021bia International Classical Music Awards a \u00eenm\u00e2nat dirijorului Cristian M\u0103celaru \u0219i Orchestrei Na\u021bionale a Fran\u021bei Premiul pentru muzic\u0103 simfonic\u0103, pentru discul \u201eGeorge Enescu\u201d, \u00eenregistrat la casa Deutsche Grammophon \u00een 2025.<\/p>\n\n\n\n

Conform unei tradi\u021bii deja \u00eencet\u0103\u021benite de c\u00e2teva edi\u021bii, serile finale ale Festivalului au apar\u021binut muzicienilor olandezi de la Royal<\/strong> Concertgebouw Amsterdam<\/strong>, care au adus artilerie repertorial\u0103 grea: a 5-a de Mahler \u0219i Ritualul prim\u0103verii a lui Stravinski. Sub bagheta viitorului lor \u0219ef (va prelua din 2027 titlul de dirijor principal), t\u00e2n\u0103rul \u0219i charismaticul Klaus M\u00e4kel\u00e4<\/strong>, acest ansamblu considerat c\u00e2ndva de revista Gramophone drept num\u0103rul unu \u00eentre orchestrele de elit\u0103 ale lumii, a pariat pe o anumit\u0103 catifelare a sunetului, pe o atent\u0103 \u0219lefuire a acestuia \u00een Mahler (spre deosebire de Gatti care a g\u0103sit miza \u00een structura lucr\u0103rii, \u00een arcurile sonore ample). Prin contrast, \u00een Stravinski M\u00e4kel\u00e4 poten\u021beaz\u0103 o dezl\u0103n\u021buire paroxistic\u0103 a ritmului, f\u0103c\u00e2nd un serviciu titulaturii de \u201eritual\u201d \u0219i mai pu\u021bin de \u201es\u0103rb\u0103toare\u201d a prim\u0103verii \u0219i amintindu-ne permanent c\u0103 e \u00een primul r\u00e2nd o suit\u0103 de balet. Pianistul Jean-Yves <\/strong>Thibaudet<\/strong>, solist \u00een Concertul egiptean de Saint Sa\u00ebns, a desf\u0103\u0219urat o gam\u0103 larg\u0103 de efecte pianistice st\u0103p\u00e2nite la cote de excelen\u021b\u0103 \u00een redarea aromelor maure cu care partitura este impregnat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i pentru c\u0103 orice cronic\u0103 nu \u00ee\u0219i propune s\u0103 fie un demers exhaustiv, voi \u00eencheia relat\u0103rile mele de la Festivalul enescian cu regretul c\u0103 nu am consemnat superbe momente camerale desf\u0103\u0219urate la Atheneu \u0219i la sala Auditorium, c\u0103 recitalul lui Leif Ove Andsnes <\/strong>\u0219i Christian Tetzlaff<\/strong> ar fi meritat un articol \u00eentreg pentru a reliefa aspectele adecv\u0103rii stilistice \u00een sonatele de Mozart, Brahms \u0219i Ravel sau c\u0103 prezen\u021ba unui pianist de talia lui Rafa\u0142 Blechacz <\/strong>(c\u00e2\u0219tig\u0103torul concursului Chopin \u00een 2005) nu s-a bucurat de o prezen\u021b\u0103 mai numeroas\u0103 la Sala Radio unde muzicianul polonez a t\u0103lm\u0103cit primul concert chopinian \u00een compania orchestrei Sinfonia din Var\u0219ovia<\/strong>. Cu siguran\u021b\u0103, concertele Filarmonicii din<\/strong> Rotterdam <\/strong>care l-au avut de \u0219eful lor Lahav Shani <\/strong>la pupitru \u0219i \u00een calitate solistic\u0103 \u00een concertul nr. 2 pentru pian de \u0218ostakovici \u00eentr-o sear\u0103, precum \u0219i pe violonistul Valentin \u0218erban <\/strong>\u00een concertul nr. 5 de Mozart \u00een cealalt\u0103, ar fi meritat spa\u021biu pentru o analiz\u0103 detaliat\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t repertoriile propuse au vizat zone stilistice dintre cele mai diverse de la clasicismul vienez la muzica secolului XX. Ca de altfel, prestigiosul ansamblu al Filarmonicii cehe <\/strong>condus de Petr Popelka<\/strong>, care a venit nu doar cu repertoriul lor tradi\u021bional (Dvo\u0159\u00e1k), dar a \u00een\u021beles s\u0103 omagieze personalitatea tutelar\u0103 a festivalului interpret\u00e2nd Simfonia enescian\u0103 nr. 4  completat\u0103\/orchestrat\u0103 de Pascal Bentoiu dup\u0103 schi\u021bele maestrului. Dup\u0103 cum \u0219i concertele Orchestrei de tineret Gustav Mahler <\/strong>sub conducerea eficientului dirijor austriac Manfred Honeck <\/strong>s-au plasat pe orbita evenimentelor de prim\u0103 importan\u021b\u0103 (un Bruckner fabulos) sau opera \u00een concert \u201eFlautul fermecat\u201d de Mozart la sala Radio cu Deutsche Kammerphilharmonie <\/strong>dirijat\u0103 de Tarmo Peltokoski <\/strong>care nu a f\u0103cut economie de umor \u0219i inspira\u021bie ludic\u0103, toate meritau spa\u021bii ample de comentarii nu doar simple consemn\u0103ri. Dar…<\/p>\n\n\n\n

\u2026orice cronic\u0103 are \u0219i un punct final, chiar dac\u0103 nedrept\u0103\u021be\u0219te prin omisiune at\u00e2tea \u0219i at\u00e2tea evenimente care meritau semnalate fie \u0219i fugitiv. O edi\u021bie de festival se \u00eencheie, o alta se preg\u0103te\u0219te la orizontul anului 2027. La anul vom avea competi\u021bia enescian\u0103 \u2013concursul de interpretare la pian, vioar\u0103, violoncel, plus cel de compozi\u021bie \u2013 de unde se vor selecta numele mari ale vie\u021bii muzicale de m\u00e2ine. P\u00e2n\u0103 atunci s\u0103 ne tur\u0103m motoarele a\u0219tept\u0103rilor artistice, muzicale, la ritmul stagiunilor curente care ne ofer\u0103 \u0219i ele surprize dintre cele mai pl\u0103cute. La Filarmonica \u201eGeorge Enescu\u201d din Bucure\u0219ti se anun\u021b\u0103 un nou sezon de excep\u021bie, la Cluj se inaugureaz\u0103 o sal\u0103 modern\u0103 de concerte \u2013 prima de acest gen construit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia post-decembrist\u0103. Poate sunt semnele unei revigor\u0103ri spirituale care \u2013 singura \u2013 ne poate poate scoate din minoratul unui destin banal \u0219i insignifiant. Cu certitudine, Festivalul Enescu ridic\u0103 \u0219tacheta foarte sus \u0219i este unul din atu-urile noastre \u00een aspira\u021bia spre excelen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

30 septembrie 2025<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronic\u0103 de Adrian Palcu<\/p>\n","protected":false},"author":401,"featured_media":14312,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[51,1425],"tags":[2401,2539,2610],"coauthors":[2400],"class_list":["post-14309","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-arte","category-festival","tag-adrian-palcu","tag-festivalul-george-enescu","tag-nr-9-2025"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/Enescu.png","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14309","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/401"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14309"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14309\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14372,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14309\/revisions\/14372"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/14312"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14309"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14309"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14309"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=14309"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}