{"id":14250,"date":"2025-12-04T11:53:22","date_gmt":"2025-12-04T08:53:22","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=14250"},"modified":"2025-12-04T11:53:29","modified_gmt":"2025-12-04T08:53:29","slug":"evenimente-culturale-oradene-in-luna-octombrie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=14250","title":{"rendered":"Evenimente culturale or\u0103dene \u00een luna octombrie"},"content":{"rendered":"\n

Festifall, inaugurare NOCA, lans\u0103ri de carte, conferin\u021be, expozi\u021bii, proiec\u021bii de filme, premiere la teatru. Cam aceasta ar fi sinteza cultural\u0103 a lunii octombrie.<\/p>\n\n\n\n

Festivalul toamnei a transformat Oradea \u00eentr-o scen\u0103 uria\u0219\u0103<\/strong> \u00eentre 10 \u0219i 12 octombrie, reunind mii de participan\u021bi.<\/strong> Edi\u021bia din acest an Oradea Festifall a \u00eensemnat trei zile spectaculoase \u00een care centrul ora\u0219ului a fost animat de muzic\u0103 live, ateliere, dansuri aeriene, proiec\u021bii video \u0219i show-uri de lumini. Evenimentul, organizat de Prim\u0103ria Oradea \u0219i Visit Oradea, a oferit un program divers, dedicat tuturor v\u00e2rstelor, transform\u00e2nd centrul ora\u0219ului \u00eentr-o scen\u0103 vie \u0219i dinamic\u0103. Unul dintre evenimentele importante ale festivalului a avut loc chiar \u00een prima zi \u0219i a \u00eensemnat concertul extraordinar al Corului Na\u021bional de Camer\u0103 \u201eMadrigal \u2013 Marin Constantin\u201d, pe scena din Pia\u021ba Unirii, un program special preg\u0103tit pentru Oradea Festifall. Ora\u0219ul a prins via\u021b\u0103, din Pia\u021ba Unirii p\u00e2n\u0103 \u00een Pia\u021ba Ferdinand, din Pia\u021beta Independen\u021bei p\u00e2n\u0103 pe strada Libert\u0103\u021bii \u0219i lunca Cri\u0219ului Repede. Evenimentelor desf\u0103\u0219urate \u00een aer liber li s-au al\u0103turat cele organizate de partenerii institu\u021bionali ai festivalului, printre care Filarmonica de Stat Oradea, Teatrul Regina Maria, Szigligeti Sz\u00ednh\u00e1z, Muzeul \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor \u2013 Complex Muzeal, Oradea Heritage \u0219i Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eGheorghe \u0218incai\u201d Bihor. Au fost vernisate expozi\u021bii la muzee, lans\u0103ri de carte, concerte \u0219i spectacole de teatru, s-au desf\u0103\u0219urat ateliere creative \u0219i tururi ghidate gratuite. Nu au lipsit scena Jazz by the River \u0219i scena mare din Pia\u021ba Unirii, cu arti\u0219ti locali \u0219i arti\u0219ti invita\u021bi. Un show cu drone spectaculos \u0219i focurile de artificii au \u00eencheiat spectaculos edi\u021bia din acest an Oradea Festifall, care a \u00eensemnat peste 60 de arti\u0219ti, trei scene \u0219i un ora\u0219 \u00eentreg care a tr\u0103it din plin cele 100 de evenimente din programul festivalului.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cen 17 octombrie a fost<\/strong> inaugurat\u0103 cu fast cea mai nou\u0103 galerie de art\u0103 din Oradea, New Oradea<\/em><\/strong> Contemporary Art \u2013 NOCA<\/em><\/strong>, un spa\u021biu administrat \u0219i conceput de Funda\u021biade Protejare a Monumentelor Istorice din Jude\u021bul Bihor \u2013 Oradea Heritage. Situat \u00eentr-o cl\u0103dire integral vitrat\u0103, pe malul Cri\u0219ului Repede, NOCA este un laborator cultural unde se \u00eent\u00e2lnesc arta modern\u0103 \u0219i contemporan\u0103, arti\u0219tii consacra\u021bi \u0219i cei \u00een curs de afirmare, un loc deschis explor\u0103rii ideilor \u0219i experimentelor curajoase. Cu aceast\u0103 ocazie a fost vernisat\u0103 expozi\u021bia inaugural\u0103 intitulat\u0103 \u201eUn sfinx, bestie \u0219i fat\u0103; unicorn, himer\u0103 \u0219i corp mixt\u201d, care a reunit 13 arti\u0219ti emblematici ai scenei contemporane rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i europene: Apparatus 22, Vioara Bara, \u0218tefan Bertalan, Alex Bodea, Ana Botezatu, Michele Bressan, Rudolf Bone, Christian Jankowski, M\u00e1rta Jakobovits, Ciprian Mure\u0219an, Miron Schm\u00fcckle, Ion \u021auculescu, Ecaterina Vrana. Curatoare au fost Suzana Vasilescu \u0219i Cristina Vasilescu. Expozi\u021bia va putea fi vizitat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een februarie 2026.<\/p>\n\n\n\n

Anamaria Feraru este una dintre<\/strong> cele trei c\u00e2\u0219tig\u0103toare ale concursului \u201eSpa\u021biu pentru dramaturgia rom\u00e2neasc\u0103\u201d<\/strong>, parte a Festivalului Na\u021bional de Teatru 2025. Teatrul Regina Maria, ca partener, \u0219i-a asumat montarea la Oradea a piesei scrise de Anamaria Feraru. Spectacolul-lectur\u0103 \u201eDe ce Vatmanul Frunz\u0103?\u201d de Anamaria Feraru a ie\u0219it pentru prima dat\u0103 la public, \u00een 18 octombrie, \u00een cadrul edi\u021biei 35 a Festivalului Na\u021bional de Teatru \u2013 FNT, pe scena Teatrului Na\u021bional \u201eI.L. Caragiale\u201d din Bucure\u0219ti. Spectacolul a fost urmat de o discu\u021bie cu publicul, moderat\u0103 de Mihaela Michailov. A urmat apoi prima \u00eent\u00e2lnire cu or\u0103denii, \u00een data de 28 octombrie, la Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eGheorghe \u0218incai\u201d. Au interpretat actorii: Carina Bunea, Ciprian Ciuciu, Georgia C\u0103pr\u0103rin, George Dometi, Mihaela Gherdan, Andrian Locovei, Mirela Ni\u021b\u0103 Lupu, Lucia Rogoz, Anca Sigmirean, Angela Tanko. Mara Oprea, regizoare premiat\u0103 pentru debut la Bucharest Fringe Festival, semneaz\u0103 regia spectacolului-lectur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Pe 22 octombrie, Trupa Iosif Vulcan a Teatrului Regina Maria a prezentat \u00een premier\u0103 pe scena or\u0103dean\u0103 celebra dram\u0103 \u201eN\u0103pasta\u201d<\/strong> scris\u0103 de Caragiale \u00een 1890, o pies\u0103 care i-a adus multe b\u0103t\u0103i de cap lui Nenea Iancu. Acuzat de Caion de plagiat, Caragiale caut\u0103 \u00een arhive descoperind c\u0103 autorul ungur pe care l-ar fi copiat era inexistent. Un moment crucial \u00een via\u021ba lui Caragiale, care duce la un proces pentru def\u0103imare \u0219i, \u00een final, decizia dramaturgului de a pleca din \u021bar\u0103. Povestea tragic\u0103 din pies\u0103 este una actual\u0103, lumea de acum este plin\u0103 de astfel de n\u0103paste. Crime, femei agresate, nebuni, \u00eendr\u0103gosti\u021bi naivi, r\u0103zbun\u0103ri… Denisa Vlad, care \u0219i-a asumat spectacolul \u00een calitate de regizor, reu\u0219e\u0219te s\u0103 dea firescul textului de secol IX.<\/p>\n\n\n\n

Iubitorii cinematografiei<\/strong> au avut parte de dou\u0103 festivaluri \u0219i o proiec\u021bie de film la muzeu.<\/strong> Aproape 50 de lungmetraje \u0219i scurtmetraje \u2013 filme artistice, documentare \u0219i de anima\u021bie, o selec\u021bie a celor mai bune produc\u021bii maghiare recente \u0219i filme cult au putut viziona cinefilii la Filmtettfeszt \u2013 Zilele Filmului Maghiar 2025<\/em>. Festivalul s-a desf\u0103\u0219urat \u00een 17 localit\u0103\u021bi din Transilvania, cu intrare gratuit\u0103 \u0219i subtitrare \u00een limba rom\u00e2n\u0103. La Oradea, festivalul s-a desf\u0103\u0219urat \u00een Sala festiv\u0103 a Universit\u0103\u021bii Partium.<\/p>\n\n\n\n

Festivalul Interna\u021bional de Film Documentar<\/strong> <\/em>\u0219i Drepturile Omului One World Romania <\/em><\/strong>s-a desf\u0103\u0219urat la mijloc de octombrie, \u00een Cetatea Oradea, propun\u00e2nd filme din selec\u021bia edi\u021biei cu num\u0103rul 18, desf\u0103\u0219urat\u0103 sub sloganul \u201eM-auzi?!\u201d. Majoritatea proiec\u021biilor au fost urmate de discu\u021bii extinse cu invita\u021bi speciali \u2013 regizori, reprezentan\u021bi ai ONG-urilor locale \u0219i exper\u021bi \u00een subiectele abordate \u00een filme. Intrarea a fost liber\u0103. <\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

La Muzeul \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor a avut loc proiec\u021bia filmului multipremiat<\/strong> \u201eAnul Nou care n-a fost\u201d<\/strong>, urmat\u0103 de o prelegere pe marginea metodelor fostei poli\u021bii politice \u0219i despre recrutarea minorilor de c\u0103tre fosta Securitate comunist\u0103. <\/strong>La \u00eent\u00e2lnirea cu publicul or\u0103dean au fost prezen\u021bi actorul Andrei Miercure, iar din partea Consiliului Na\u021bional pentru Studierea Arhivelor Securit\u0103\u021bii (CNSAS) Andrei Gali\u021b\u0103 din cadrul Direc\u021biei Investiga\u021bii \u0219i Germina Nag\u00e2\u021b, membru al Colegiului CNSAS.<\/p>\n\n\n\n

Numeroase c\u0103r\u021bi au fost lansate la Oradea \u00een luna octombrie. <\/strong>Lansarea romanului Frica<\/em>, scris de Daniela Ra\u021biu, a avut loc la noua libr\u0103rie Humanitas din Oradea, aflat\u0103 \u00een incinta Bibliotecii Jude\u021bene \u201eGheorghe \u0218incai\u201d Bihor. Autoarea a intrat \u00een dialog cu Mircea Pric\u0103jan. Romanul exploreaz\u0103 destinul controversatei politiciene staliniste Ana Pauker, prima ministr\u0103 de externe din lume. Dup\u0103 un amplu periplu \u00een toat\u0103 \u021bara, s-a lansat \u0219i la Oradea volumul Nicolae Iorga \u0219i seduc\u021bia fascismului italian <\/em>al istoricului Georgiana \u021a\u0103ranu, profesor la Universitatea \u201eOvidius\u201d din Constan\u021ba, volum ap\u0103rut anul acesta la Editura Humanitas. Cartea are la baz\u0103 lucrarea de doctorat a autoarei, ob\u021binut la Institutul de istorie Nicolae Iorga din capital\u0103, fiind rezultatul a 10 ani de efort de cercetare \u00een arhivele rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i italiene, inclusiv cele ale Vaticanului. Volumul a fost lansat \u00een libr\u0103ria-cafenea din cadrul Bibliotecii Jude\u021bene \u0219i a fost urmat de o dezbatere, autoarea intr\u00e2nd \u00een dialog cu Raluca Lazarovici Vere\u0219, doctor \u00een istorie \u0219i filologie, \u0219i conf. univ. dr. abil Florin Ardelean. Tot la Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eGheorghe \u0218incai\u201d, C\u0103t\u0103lin Ceau\u0219oglu \u0219i-a lansat cartea Dezr\u0103d\u0103cina\u021bii<\/em>, publicat\u0103 anul acesta la Editura Trei. Autorul a dialogat cu Mircea Pric\u0103jan. Parteneri ai evenimentului au fost Revista Familia<\/em> \u0219i Libr\u0103ria Humanitas Oradea. \u00cen Amfiteatrul bibliotecii s-a lansat \u0219i volumul The EU after the european elections: Priorities, Challenges, Relations with the World<\/em>, <\/strong>av\u00e2ndu-i coordonatori pe Valentin Naumescu, Raluca Moldovan, Adrian Ionu\u021b Bogdan. Cartea a ap\u0103rut anul acesta la Editura Universit\u0103\u021bii de Vest Timi\u0219oara. Evenimentul l-a avut ca moderator pe Miron Beteg. Scriitorul George C. Dumitru \u0219i-a lansat romanul Tot ce r\u0103m\u00e2ne <\/em>\u00een libr\u0103ria-cafenea din bibliotec\u0103, iar \u00een aceea\u0219i loca\u021bie, scriitoarea Veronica St\u0103nic\u0103 a intrat \u00een dialog cu Mircea Pric\u0103jan, \u00eent\u00e2lnirea fiind prilejuit\u0103 de lansarea volumului s\u0103u de debut Teoria lucrului bine f\u0103cut<\/em>, ap\u0103rut \u00een colec\u021bia Pantazi, coordonat\u0103 de Cosmin Per\u021ba. Scriitorul Varujan Vosganian a conferen\u021biat \u201eDespre libertate\u201d la Muzeul \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor. Conferin\u021ba a fost urmat\u0103 de lansarea volumului Dublu autoportret <\/em>ap\u0103rut \u00een 2024 la Editura Polirom. Prezentarea c\u0103r\u021bii a fost f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre Miron Beteg, evenimentul fiind moderat de prof. univ. dr. Gabriel Moisa, managerul institu\u021biei muzeale. Tot la Muzeul \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor, Horia-Roman Patapievici a sus\u021binut conferin\u021ba intitulat\u0103 \u201eEminescu \u2013 Geografia Paradisului\u201d. Eseistul a explorat ideea de paradis \u0219i reflec\u021biile eminesciene asupra acestei teme fundamentale a culturii \u0219i spiritualit\u0103\u021bii universale. \u00cen sala de conferin\u021be a institu\u021biei muzeale a mai avut loc conferin\u021ba intitulat\u0103 \u201eDespre patriotism\u201d, sus\u021binut\u0103 de prof. univ. dr. Ioan Stanomir, care a propus o reflec\u021bie asupra sensului autentic al iubirii de \u021bar\u0103, \u0219i cea a dr. Cristian B\u0103dili\u021b\u0103, \u201eLegenda Papei Silvestru \u0219i a \u00cemp\u0103ratului Constantin. Implica\u021bii teologico-politice\u201d.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Dintre concertele care au atras aten\u021bia pe scena Filarmonicii or\u0103dene <\/strong>se num\u0103r\u0103 recitalul sus\u021binut de C\u0103t\u0103lin R\u0103ducanu, intitulat \u201eUn artist, un pian \u0219i un \u021bambal\u201d, al c\u0103rui program a \u00eembinat trei genuri: clasic, jazz \u0219i folclor, \u0219i presta\u021bia muzicienilor R\u0103zvan Stoica \u0219i Andreea Stoica, \u00een compania ansamblului Kamerata Stradivarius, \u00een cadrul celei de-a IV-a edi\u021bie a Turneului Na\u021bional \u201eBaroque Tour\u201d, care au oferit publicului or\u0103dean un program dedicat compozitorului Johann Sebastian Bach, de la na\u0219terea c\u0103ruia s-au \u00eemplinit anul acesta 340 de ani. Melomanii s-au bucurat \u0219i de concertul \u201eTablouri sonore\u201d, av\u00e2ndu-l la pupitru pe dirijorul taiwanez Michael Chang, iar ca invitat pe Sebastian Tegze\u0219iu, recitalul de pian intitulat \u201eDestine \u00een oglind\u0103\u201d, sus\u021binut de pianistul Bogdan Bohu\u0219, evenimentul Centenar Virginia Zeani, recital dedicat memoriei marii soprane n\u0103scute la Solov\u0103stru, recitalul de pian sus\u021binut de pianistul Mihai Diaconescu, dar \u0219i concertul de concerte, cu trei tineri talenta\u021bi interpre\u021bi, laurea\u021bi ai Concursului New Hope, edi\u021bia 2025: pianista Isabella Voropciuc, violonistul Petre Abraham Smeu \u0219i violoncelistul or\u0103dean Jan Sekaci.<\/p>\n\n\n\n

De amintit c\u0103 la Casa de Cultur\u0103 a Sindicatelor,<\/strong> Bogdan Mihai Simion & L\u0103utarii de M\u0103tase <\/strong>au sus\u021binut un concert cu c\u00e2ntece \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti rom\u00e2ne\u0219ti, muzic\u0103 l\u0103ut\u0103reasc\u0103 urban\u0103 \u0219i piese pop-clasice (valsuri, tangouri \u0219i c\u00e2ntece de cabaret din prima jum\u0103tate a secolului XX), iar pentru iubitorii rock-ului alternativ, trupa Robin and the Backstabbers a sus\u021binut un concert special la Lokal.<\/p>\n\n\n\n

Asocia\u021bia Arti\u0219tilor Naivi din<\/strong> Rom\u00e2nia<\/strong>, \u00een parteneriat cu Muzeul \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor Oradea \u2013 Complex Muzeal, a organizat cea de a XII-a edi\u021bie a Festivalului Na\u021bional de Art\u0103 Naiv\u0103. \u00cen cadrul vernisajului expozi\u021biei de art\u0103 naiv\u0103 a avut loc \u0219i lansarea c\u0103r\u021bii \u201eIoan M\u0103ric 80\u201d.<\/p>\n\n\n\n

La toate acestea se adaug\u0103 numeroase expozi\u021bii de<\/strong> art\u0103 fotografic\u0103 organizate de Asocia\u021bia Interna\u021bional\u0103 \u201eEuro Foto Art\u201d sau<\/strong> de Varadinum Foto Club Oradea Rom\u00e2nia<\/strong>, ori expozi\u021bii de art\u0103 contemporan\u0103 oferite de Uniunea Ari\u0219tilor Plastici din Rom\u00e2nia, Filiala Oradea, Galeria \u0218tefan Postol sau Muzeul \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor. De amintit \u00een mod special expozi\u021bia, \u201eInterferen\u021be. Trecut, prezent, viitor\u201d, care a marcat aniversarea a 50 de ani de la \u00eenfiin\u021barea sistemului rom\u00e2nesc pentru conservare, restaurare \u0219i investigare a patrimoniului cultural. Au fost expuse la Muzeul \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor postere \u0219tiin\u021bifice care ilustreaz\u0103 rezultate reprezentative ale activit\u0103\u021bii de restaurare desf\u0103\u0219urate, de-a lungul anilor, de cei opt restauratori ai complexului muzeal.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Camelia Bu\u0219u<\/p>\n","protected":false},"author":414,"featured_media":14252,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[2488,52],"tags":[2490,2616,590,2489],"coauthors":[2487],"class_list":["post-14250","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-pro-loco","category-rubrici","tag-camelia-busu","tag-nr-10-2025","tag-oradea","tag-pro-loco"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/Anul-Nou.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14250","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/414"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14250"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14250\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14255,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14250\/revisions\/14255"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/14252"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14250"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14250"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14250"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=14250"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}