{"id":14216,"date":"2025-11-29T17:33:26","date_gmt":"2025-11-29T14:33:26","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=14216"},"modified":"2025-11-29T17:33:36","modified_gmt":"2025-11-29T14:33:36","slug":"pro-loco-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=14216","title":{"rendered":"PRO LOCO"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Cea de a 8-a edi\u021bie TIFF Oradea <\/strong>s-a \u00eenscris ca unul dintre principalele eveni\u00admente culturale ale lunii septembrie. Desf\u0103\u0219urat \u00een cinci loca\u021bii de tradi\u021bie: Pia\u021ba Unirii Open Air, Teatrul de Stat Oradea, Filarmonica de Stat Oradea, Sinagoga Sion \u0219i Sala Transilvania, festivalul a avut proiec\u021bii sold-out, evenimente speciale, filme rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i \u00eent\u00e2lniri cu echipele acestora, regizori, actori \u0219i produc\u0103tori, \u0219i cine-concerte. Chiar dac\u0103 festivalul a debutat vineri, 26 septembrie, la ora 18:00 cu dou\u0103 proiec\u021bii, una la Filarmonica de Stat Oradea cu filmul \u201eUn campion din Balcani\u201d, \u00een regia lui R\u00e9ka Kincses, \u0219i una la Sala Transilvania cu fil\u00admul \u201eInsula\u201d, \u00een regia lui Jan-Ole Gerster, aten\u021bia s-a \u00eendreptat spre Gala de deschidere, de la Teatrul de Stat. \u201eOradea a devenit pentru noi un ora\u0219 de suflet \u0219i un loc \u00een care ne sim\u021bim extrem de bine primi\u021bi \u0219i vedem, prin impresiile pe care ni le da\u021bi, c\u0103 sunte\u021bi dornici de filmele \u0219i de evenimentele pe care le adu\u00adcem\u201d, a spus Claudia Droc, directoarea festivalului. La gal\u0103 a fost prezent regizorul Tudor Giurgiu, pre\u0219edintele Festivalului Interna\u021bional de Film Transilvania. \u201eE o veste bun\u0103 c\u0103 lumea e pasionat\u0103 \u0219i dornic\u0103 de evenimente, \u0219i e fantastic c\u0103 putem veni cu surprize noi pe care nu le facem la Cluj. Sunt multe filme noi care din varii motive nu au putut fi ar\u0103\u00adtate \u00een iunie, \u0219i avem multe nout\u0103\u021bi \u0219i multe surprize anul acesta\u201d, a spus regi\u00adzorul. \u00cenainte de proiec\u021bie a avut loc recitalul extraordinar al Patachich Trio, iar filmul prezentat a fost comedia italian\u0103 \u201eEu, tu \u0219i cei din mintea noastr\u0103 (Follemente)\u201d, regizat\u0103 de Paolo Genovese, autorul succesului interna\u021bional \u201ePerfect Strangers\u201d. Amintind oarecum de Inside Out, filmul exploreaz\u0103 psi\u00adhicul unui b\u0103rbat \u0219i al unei femei \u00een timpul unei prime \u00eent\u00e2lniri la ea acas\u0103, reprezent\u00e2nd cu mult umor diferite aspecte ale personalit\u0103\u021bii lor prin inter\u00admediul unor personaje. Tudor Giurgiu a fost prezent \u0219i a doua zi de festival, c\u00e2nd a fost vizionarea filmului s\u0103u \u201eP\u0103durea de molizi\u201d. Filmul spune povestea masacrului de la F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103 (sat care \u00een prezent se afl\u0103 pe teritoriul Ucrainei) ce a avut loc pe 1 aprilie 1941, dup\u0103 ce sovieticii au ocupat Bucovina de Nord. Atunci, \u00een \u00eencercarea de a ajunge \u00een Rom\u00e2nia, peste 2000 de rom\u00e2ni au fost uci\u0219i de trupele sovietice. Al\u0103turi de Tudor Giurgiu, a intrat \u00een dialog cu publicul actorul Mircea Andreescu (85 ani). \u00cen ultima zi de festival a fost proiectat \u201eJaful secolului\u201d, regizat de Teodora Ana Mihai, propunerea Rom\u00e2niei la Premiile Oscar 2026. Printre filmele rom\u00e2ne\u0219ti vizionate au mai fost \u201eLove Hurts\u201d, \u00een prezen\u021ba regizorului Alexandru Mavrodineanu, un docu\u00admentar intim despre fragilitatea \u0219i for\u021ba iubirii, \u201eDracula\u201d a lui Radu Jude, o reinterpretare radical\u0103 a mitului vampirului rom\u00e2nesc \u00eentr-un film-colaj, sau documentarele rom\u00e2ne\u0219ti proiectate la Sala Transilvania, la \u00eent\u00e2lnirile cu publicul fiind prezent\u0103 or\u0103deanca Monica L\u0103zurean-Gorgan, \u00een calitate de produc\u0103tor a c\u00e2torva dintre ele. Cel mai a\u0219teptat eveniment special a fost \u201eEyes Wide Shut Ball\u201d. Palatul Vulturul Negru \u0219i-a deschis por\u021bile pentru o petrecere cu m\u0103\u0219ti, inspirat\u0103 de filmul lui Stanley Kubrick, proiectat s\u00e2mb\u0103t\u0103 seara.<\/p>\n\n\n\n

Luna septembrie nu a fost doar o lun\u0103 a filmului ci \u0219i a teatrului. <\/strong>Mai multe premiere au fost prezentate de c\u0103tre Teatrul Regina Maria. \u201eD-ale Carnavalului\u201d, prima premier\u0103 la Sala Mare, a reu\u0219it s\u0103 scoat\u0103 cu succes maha\u00adlaua bucure\u0219tean\u0103 dintr-o echip\u0103 de teatru din Ardeal. Comedia \u00een trei acte este la fel de actual\u0103, surprinz\u00e2nd gelozia, infidelitatea, ipocrizia \u0219i superficia\u00adlitatea. Confuziile creeaz\u0103 situa\u021bii comice care se inflameaz\u0103 pe r\u00e2nd, ca un domino, iar carnavalul e locul perfect pentru jocul dintre aparen\u021be \u0219i realitate. Regizorul Vlad Trifa\u0219 a ar\u0103tat c\u0103 dup\u0103 at\u00e2ta timp \u0219i at\u00e2tea mont\u0103ri, universul lui Caragiale mai poate fi explorat, personajele savuroase pot fi exploatate \u0219i mai mult, descoperind noi nuan\u021be, fine\u021buri actorice\u0219ti pe care or\u0103denii le-au pus \u00een valoare, juc\u00e2ndu-se \u0219i bucur\u00e2ndu-se de fiecare rol. Spectacolul \u201eDege\u021bica\u201d a fost prima premier\u0103 a stagiunii 2025\/2026 la Trupa Arcadia. Este un spectacol plin de vitalitate \u0219i prospe\u021bime, care aduce la ramp\u0103 \u00eentr-o lumin\u0103 nou\u0103, vie \u0219i modern\u0103, unul dintre cele mai \u00eendr\u0103gite basme ale scriitorului danez Hans Christian Andersen. Dramatizarea, versurile \u0219i regia spectacolului sunt semnate de Toma Hogea, aflat la a doua colaborare cu teatrul din Oradea dup\u0103 ce a pus \u00een scen\u0103 stagiunea trecut\u0103 textul \u201eO raz\u0103 de soare\u201d de Al.T. Popescu. Muzica este creat\u0103 de Cari Tibor, dublu laureat al premiului UNITER, coregrafia a fost realizat\u0103 de Dimenyi Levente, scenografia este semnat\u0103 de Emese Csuri, p\u0103pu\u0219ile \u0219i butaforia sunt create de R\u0103zvan Chendrean iar proiec\u021biile sunt create de Sebastian \u021aineghe. O alt\u0103 premier\u0103 a fost cea a spectacolului \u201eLucruri pe care le \u0219tiu ca fiind adev\u0103rate\u201d. Pe scen\u0103 se joac\u0103 povestea unei familii \u00een care cei din sal\u0103 e imposibil s\u0103 nu \u00ee\u0219i g\u0103seasc\u0103 un loc. Poate \u00een cel al copilului care \u00ee\u0219i caut\u0103 rostul \u00een lume, al femeii care caut\u0103 iubirea \u00een alt\u0103 parte, al b\u0103iatului care se confrunt\u0103 cu criza identitar\u0103, al fiului care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u021bin\u0103 pasul cu cei cu buzunare burdu\u0219ite. Sau poate \u00een cel al tat\u0103lui pus pe liber, care se apuc\u0103 de gr\u0103din\u0103rit, sau al mamei care se complace \u00eentr-o c\u0103snicie pr\u0103fuit\u0103, de dragul copiilor, dar care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u021bin\u0103 cu m\u00e2n\u0103 de fier familia unit\u0103. A mai fost spectacolul-lectur\u0103 \u201eSo\u021biile bune\u201d, un text de Vlada Olhovskaya \u00een traducerea \u0219i sub coordonarea actri\u021bei Elvira R\u00eembu, care a avut loc \u00een Foaierul Loji al Teatrului Regina Maria. Dezv\u0103luiri \u0219ocante, care scot la iveal\u0103 adev\u0103ruri incomode.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i Filarmonica a avut un program bogat \u00een luna septembrie. <\/strong>Au fost, mai \u00eent\u00e2i, ultimele concerte din cadrul programului estival INITIO 2025. A fost recitalul \u201eVibra\u021bii de alam\u0103\u201d, pe Promenada de pe malul Cri\u0219ului Repede (str. Independen\u021bei). Concertul a fost interpretat de arti\u0219tii Filarmonicii de Stat Oradea. Ultimul concert din cadrul programului estival INITIO 2025 al Filarmonicii de Stat Oradea a fost un concert \u00een premier\u0103, care a abordat muzica din jocurile video. Rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 pe scena institu\u021biilor de cultur\u0103, aceast\u0103 muzic\u0103 a st\u00e2rnit curiozitatea copiilor \u0219i a tinerilor, care au venit poate pentru prima dat\u0103 la un concert simfonic.<\/p>\n\n\n\n

Concertul<\/strong> de deschidere a stagiunii Filarmonicii a avut loc \u00een 18 septembrie. Concertul<\/strong> vocal-simfonic intitulat \u201eCarmina Burana \u00eent\u00e2lne\u0219te Rapsodia Rom\u00e2n\u0103\u201d <\/strong>a marcat 70 ani de la moartea lui George Enescu, 130 ani de la na\u0219terea lui Carl Orff, 150 ani de la na\u0219terea lui Paul Richter \u0219i 75 ani de la moartea acestuia. La pupitru s-a aflat dirijorul permanent al Filarmonicii de Stat Oradea, Andrej Vesel. Soli\u0219ti au fost baritonul Florin Estefan \u0219i tenorul Sebastian Vaida. \u0218i-au dat concursul Corul \u0219i orchestra Filarmonicii de Stat Oradea, \u0219i Corul de copii al Liceului Greco Catolic .Iuliu Maniu. Oradea. \u00cen program au figurat lucr\u0103rile: Suita Nr. 2 Pentru Orchestr\u0103 \u00een Fa Major \u201eCarpatica\u201d, Op. 85 de Paul Richter, Rapsodia Rom\u00e2n\u0103 nr. 1 \u00een La Major, op. 11 de George Enescu \u0219i Carmina Burana de Carl Orff. A urmat concertul simfonic intitulat  \u201eArhetipuri \u00een sunet\u201d, care a marcat 190 ani de la na\u0219terea lui Camille Saint-Sa\u00ebns. La pupitrul dirijoral s-a aflat Constantine Orbelian, nominalizat de patru ori la premiile Grammy.<\/p>\n\n\n\n

Zilele Europene ale Patrimoniului au fost<\/strong> s\u0103rb\u0103torite \u00een 13-14 septembrie<\/strong>, la Oradea, cu un tur ghidat al Palatului Vulturul Negru, sub ghidajul lui Zuh Deod\u00e1th, la Casa Darvas-La Roche, \u00een cadrul Darvas Talks, cu \u201eThe Synagogue of Subotica. A Social, Artistic and Technical Breakthrough\u201d, o prelegere \u00een limba englez\u0103 sus\u021binut\u0103 de profesorul Rudolf Klein (Facultatea de Arhitectur\u0103 .Ybl Mikl\u00f3s. din Budapesta) despre cimitirele evreie\u0219ti \u0219i sinagogile din Oradea, \u0219i un atelier de pictur\u0103 , \u00een spatele Casei Darvas-La Roche, pe malul Cri\u0219ului, la care participan\u021bii s-au l\u0103sat inspira\u021bi de detaliile Art Nouveau \u0219i au pictat \u00een aer liber.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen curtea interioar\u0103<\/strong> a Cet\u0103\u021bii Oradea, s-au s\u0103rb\u0103torit Zilele Culturii Slovace <\/strong>prin gusturi autentice, dansuri \u0219i c\u00e2ntece. Fiecare stand prezentat a fost o bucat\u0103 rupt\u0103 din atmosfera intim\u0103 a familiilor slovace prin \u0219tergare cusute cu motive tradi\u021bionale, peretare, elemente de costum popular slovac sau fotografii vechi. Au venit reprezentan\u021bi ai comunit\u0103\u021bilor din Bihor, din jude\u021bul Timi\u0219, din jude\u021bul Satu Mare, din S\u0103laj precum \u0219i din Cluj.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Timp de trei zile, la Oradea, s-au<\/strong> desf\u0103\u0219urat \u0219i Zilele Culturii Iudaice<\/strong>, \u00een care comunitatea local\u0103 a redescoperit frumuse\u021bea patrimoniului evreiesc prin conferin\u021be, expozi\u021bii, muzic\u0103, spiritualitate. Evenimentele au debutat \u00een Sinagoga Neolog\u0103 Sion, prima zi fiind intitulat\u0103 \u201eZiua memoriei \u0219i a culturii\u201d. \u00cen acea zi, pentru prima oar\u0103 dup\u0103 35 de ani, la Sinagoga Neolog\u0103 Sion a avut loc un \u00ad\u00ad\u00ad\u00adserviciu divin: Maariv, Kabalat \u0218abat (primirea \u0218abatului), oficiat de cantorul Rezmuves Jehoshua Robert. S\u00e2mb\u0103t\u0103 a fost \u201eZiua spiritualit\u0103\u021bii \u0219i a dialogului\u201d, care a debutat cu un tur turistic ghidat \u201eOradea evreiasc\u0103 inedit\u0103\u201d, Sinagoga Mare de Rit Ortodox a avut loc serviciu divin \u0218aharit de \u0218aba iar la Sinagoga Neolog\u0103 Sion a avut loc serviciu divin Havdala (desp\u0103r\u021birea sacralit\u0103\u021bii \u0218abatului de celelalte zile), ziua a doua \u00eencheindu-se cu concertul \u201eArmonii din Sinagog\u0103\u201d. Cea de a treia zi a fost \u201eZiua muzicii \u0219i a dansului\u201d, \u00een care or\u0103denii \u0219i turi\u0219tii afla\u021bi \u00een Oradea au fost invita\u021bi pe Promenada de pe Cri\u0219 (l\u00e2ng\u0103 Sinagoga Neolog\u0103 Sion) s\u0103 asculte \u201eRitmuri evreie\u0219ti de pe Cri\u0219\u201d cu The Klezmer Band of JCC Oradea. \u201eVocea sufletului\u201d s-a auzit prin presta\u021bia Esther Adam Quartet (Israel & Ungaria), iar Ansamblul de dansuri evreie\u0219ti \u0219i israeliene Or Neurim a Comunit\u0103\u021bii Evreilor \u0219i JCC Oradea a \u00eenc\u00e2ntat publicul cu \u201eIsraeli Dance Fever\u201d. Zilele Culturii Iudaice s-au \u00eencheiat cu \u201eEcouri ale memoriei iudaice\u201d, un concert sus\u021binut de Judit Klein \u0219i Haverim Klezmer Band (Ungaria).<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Dup\u0103 \u201eAici locuie\u0219te frica\u201d, volum care a fost pe primul loc \u00een topul celor mai v\u00e2ndute \u0219i apreciate titluri \u00een 2024<\/strong>, la Libr\u0103ria Humanitas Oradea, Dan-Liviu Boeriu a anun\u021bat noua sa carte, care va ap\u0103rea cel mai probabil \u00een luna februarie, tot la Editura Humanitas. \u00cen libr\u0103ria-cafenea Humanitas din cadrul Bibliotecii Jude\u021bene \u201eGheorghe \u0218incai\u201d Bihor, Dan-Liviu Boeriu a citit \u00een avanpremier\u0103 un fragment din cartea aflat\u0103 \u00een preg\u0103tire la editur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Sala de evenimente FIX din \u0218irul Canonicilor nr. 2 a avut loc \u00ad\u00een 23 septembrie \u00eent\u00e2lnirea dintre poe\u021bii Ana Blandiana \u0219i Andr\u00e1s Visky<\/strong>. Evenimentul intitulat \u201eRezilien\u021ba spiritului sub opresiune\u201d a avut ca subiect felul cum a influen\u021bat contextul istoric destinele individuale \u0219i crea\u021bia literar\u0103. Poezia Anei Blandiana a devenit, \u00een cele mai \u00eentunecate perioade ale dictatu\u00adrii, un simbol al rezisten\u021bei spirituale iar scriitorul Andr\u00e1s Visky a fost impli\u00adcat \u00een numeroase ini\u021biative sociale \u0219i culturale, menite s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 comunit\u00ad\u0103\u021bile \u0219i s\u0103 p\u0103streze patrimoniul cultural. Moderatorul \u00eent\u00e2lnirii a fost Matuz Zsolt.<\/p>\n\n\n\n

La Muzeul \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor Oradea \u2013 Complex Muzeal s-a lansat \u0219i cartea \u201eCopiii pribegi ai Ardealului<\/strong>. Rom\u00e2nii din Cri\u0219ana sub povara Arbitrajului de la Viena (septembrie 1940 – decembrie 1944). Documente\u201d, autor fiind istoricul Augustin \u021a\u0103r\u0103u. Volumul a ap\u0103rut anul acesta la Editura Muzeului \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor, Oradea, \u0219i este rodul muncii de cercetare a arhive\u00adlor vremii desf\u0103\u0219urat\u0103 pe parcursul a dou\u0103 decenii.<\/p>\n\n\n\n

De amintit dou\u0103 eveni\u00admente ale artei fotografice. <\/strong>Juriul a anun\u021bat premiile concursului interna\u021bio\u00adnal de art\u0103 fotografic\u0103 \u201eVia, vinul \u0219i bucuria de a tr\u0103i\u201d, organizat de Asocia\u021bia Interna\u021bional\u0103 Euro Foto Art (AIEFA) \u00een parteneriat cu Summit Agro Rom\u00e2nia \u0219i Asocia\u021bia pentru Civiliza\u021bia \u0219i Cultura Vinului Millesime. Anul acesta au participat membrii AIEFA \u0219i ai celor 62 de organiza\u021bii partenere ale acesteia din Europa, Asia \u0219i Orientul Mijlociu, precum \u0219i al\u021bi iubitori ai foto\u00adgrafiei. Cele mai valoroase imagini au fost r\u0103spl\u0103tite de c\u0103tre juriu cu premii.<\/p>\n\n\n\n

O nou\u0103 expozi\u021bie marca Varadinum Foto Club Oradea<\/strong> a fost cu participarea a 40 de fotografi ai unuia dintre cele mai vechi cluburi de fotografie din lume, Fotoklub Zagreb. Vernisajul expozi\u021biei a avut loc la Varadinum Indoor Gallery, g\u0103zduit\u0103 de Filarmonica de Stat Oradea. Fotoclubul Zagreb a fost fondat \u00een 1892 \u0219i este unul dintre cele mai vechi cluburi din lume.<\/p>\n\n\n\n

La Oradea a avut loc Conferin\u021ba Na\u021bional\u0103 a Asocia\u021biei Bibliotecarilor din Rom\u00e2nia<\/strong>, edi\u021bie aniversar\u0103, care a avut ca tem\u0103 \u201eBiblioteca \u2013 Inova\u021bie, Accesibilitate, Comunicare\u201d. Cea de a XXXV-a edi\u021bie a Conferin\u021bei Na\u021bionale a Asocia\u021biei Bibliotecarilor din Rom\u00e2nia a fost organizat\u0103 de Asocia\u021bia Bibliotecarilor din Rom\u00e2nia, \u00een colaborare cu Biblioteca Univer\u00adsit\u0103\u021bii din Oradea, Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eGheorghe \u0218incai\u201d, Casa Corpului Di\u00addactic Bihor, Inspectoratul \u0218colar Jude\u021bean Bihor, Colegiul Economic \u201ePartenie Cosma\u201d Oradea, Colegiul Na\u021bional \u201eSamuil Vulcan\u201d Beiu\u0219 \u0219i parte\u00adnerii acestor. Conferin\u021ba a fost precedat\u0103 de un eveniment \u00een premier\u0103, inti\u00adtulat \u201eDe la viziune la realitate concret\u0103. Cronica unui proiect de succes: 30 de biblioteci din jude\u021bul Bihor devin hub-uri de dezvoltare a competen\u021belor digitale\u201d, organizat de Softlink \u00een parteneriat cu Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eGheorghe \u0218incai\u201d \u0219i Consiliul Jude\u021bean Bihor, la care au fost prezente perso\u00adnalit\u0103\u021bi marcante ale vie\u021bii culturale, \u0219tiin\u021bifice \u0219i social-politice.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Camelia Bu\u0219u<\/p>\n","protected":false},"author":414,"featured_media":14219,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[2488,52],"tags":[2490,2610,590,2489],"coauthors":[2487],"class_list":["post-14216","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-pro-loco","category-rubrici","tag-camelia-busu","tag-nr-9-2025","tag-oradea","tag-pro-loco"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Boeriu.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14216","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/414"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14216"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14216\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14222,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14216\/revisions\/14222"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/14219"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14216"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14216"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14216"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=14216"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}