{"id":14107,"date":"2025-11-17T17:49:37","date_gmt":"2025-11-17T14:49:37","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=14107"},"modified":"2025-11-17T18:03:06","modified_gmt":"2025-11-17T15:03:06","slug":"intimitatea-un-cimp-de-experiment","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=14107","title":{"rendered":"Intimitatea \u2013 un c\u00eemp de experiment"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Codru\u021ba Simina, Tot ce-i suav produce t\u0103ieturi<\/em>, Editura Cartier, 2025<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Codru\u021ba Simina revine, dup\u0103 zece ani de la volumul anterior, Dragonul ar\u0103miu<\/em> (Editura Tracus Arte, 2015), cu Tot ce-i suav produce t\u0103ieturi<\/em> (Editura Cartier, 2025), o carte despre un soi de melancolie fragmentat\u0103, articulat\u0103 printr-o voce lucid\u0103 care nu reduce emo\u021bia, ci mai degrab\u0103 o disciplineaz\u0103. Astfel, se creeaz\u0103 un spa\u021biu \u00een care fragilitatea \u0219i tensiunea coexist\u0103, chiar dac\u0103 nu par s\u0103 se asimileze reciproc, iar delicate\u021bea este perceput\u0103 ca amenin\u021bare: \u201efelul\/ \u00een care vocea ta e vie \u0219i te con\u021bine.\/ asta nu se spune niciodat\u0103 \u00een\/ convorbirile telefonice\/ esen\u021ba lor, despre ce s\u00eent ele de fapt\/ \u2013 despre ce anume vocea cald\u0103 \u0219opte\u0219te sau \u00eei strecoar\u0103\/ urechii din cealalt\u0103 voce\/ cine e treaz \u00een voce \u2013\/ \u0219i ce e sunetul ei\u201d. Percep\u021bia este pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii. Totul este chestionat. Totul poate fi recontextualizat. Intimitatea devine un c\u00eemp de experiment.<\/p>\n\n\n\n

Volumul de fa\u021b\u0103 poate fi socotit reflexiv \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 \u00een care poate fi socotit visceral \u0219i confesiv. Vocea lucid\u0103 despre care vorbeam anterior \u00eencearc\u0103 \u00een repetate r\u00eenduri s\u0103 ilustreze o anumit\u0103 durabilitate afectiv\u0103: \u201eam citit un studiu \u0219tiin\u021bific \u00een care oamenii care se iubesc\/ \u00ee\u0219i \u00eemprumut\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea, unul altuia, structuri mentale\/ \u0219i apoi continu\u0103 s\u0103 func\u021bioneze cu ele\/ dup\u0103 ce toat\u0103 chimia s-a epuizat\/ c\u00eend pictorul \u0219i sculptorul vorbesc despre ceea ce se nume\u0219te\/ inim\u0103 \u00een termeni de culoarea \u0219i duritatea materialului\/ capul \u021biuie de la realitatea prea tare\u201d. Marile teme, precum e dragostea, nu s\u00eent idealizate, ci s\u00eent abordate prin intermediul analizei mecanismelor afective. Toate aceste tr\u0103iri, chiar dac\u0103 descrise c\u00eet de minimalist cu putin\u021b\u0103, devin, odat\u0103 supuse observa\u021biei, procese complexe, for\u021be capabile s\u0103 r\u0103stoarne, s\u0103 rescrie, s\u0103 retematizeze. Din acest punct de vedere, \u00eentregul volum cap\u0103t\u0103 coloratura unui laborator: ceea ce am numi conven\u021bional sentiment<\/em> sau tr\u0103ire<\/em> devine, \u00een sine, un proces gnoseologic, pe m\u0103sur\u0103 ce tot ceea ce este asimilat din punct de vedere afectiv este imediat propagat \u00eentre un eu <\/em>\u0219i un cel\u0103lalt<\/em>, \u00eentre un cadru textual \u0219i un altul: \u201eputerea ta e \u00een afar\u0103 de tine\/ din \u00eentreb\u0103rile cu numere vor r\u0103m\u00eene mereu\/ cele frumoase\/ din marile descoperiri\/ nimic nu r\u0103m\u00eene dac\u0103 n-a mi\u0219cat aerul \u0219i s\u00eengele\/ inima cuiva\/ \u0219i\/ poate, pu\u021bin,\/ a \u00eendoit lumina\/ peste marginea\/ greoaie\/ a lucrurilor\u201d. Emo\u021bia nu mai e demult o tr\u0103ire individual\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Tot mai frecvente s\u00eent volumele de poezie care se feresc de giumbu\u0219lucuri stilistice \u0219i buchete de metafore. Nici Tot ce-i suav produce t\u0103ieturi<\/em> nu se abate de la acest tipar, miz\u00eend pe un limbaj transparent. Versurile poetei func\u021bioneaz\u0103 foarte bine pe baza acestui principiu al condens\u0103rii. Aparent simplu (sau simplificat, mai degrab\u0103), limbajul este \u00eenc\u0103rcat de poten\u021bial latent: \u201eDoamne, e\u0219ti deodat\u0103\/ suav\/ s\u0103lbatic\/ \u0219i bl\u00eend\/ ne pierzi min\u021bile\/ \u0219i nu s\u00eentem preg\u0103ti\u021bi pentru asta\u201d. \u00cen acest caz, esen\u021bializarea nu este reductiv\u0103. Mai degrab\u0103 intensific\u0103 toate tr\u0103irile reprezentate aici. Aceast\u0103 condensare func\u021bioneaz\u0103, astfel, ca o lentil\u0103 care focalizeaz\u0103 pe esen\u021bialul existen\u021bial. \u00cen acest fel, poezia Codru\u021bei Simina reu\u0219e\u0219te s\u0103 exploreze \u0219i s\u0103 rescrie o serie de experien\u021be personale \u00een lipsa patosului \u0219i unei retorici afectate. Cu toate acestea, opereaz\u0103 prin contraste puternice, problematiz\u00eend chestiuni din cele mai diverse: rela\u021bia dintre cultura pop \u0219i memoria afectiv\u0103, rela\u021bia dintre corp \u0219i memorie, deconstruc\u021bia conceptului de intimitate brut\u0103. Via\u021ba interioar\u0103 cu greu se poate dezlega de fundalul cultural al multiplic\u0103rii, iar mintea cu greu se poate ab\u021bine din a recicla unele realit\u0103\u021bi reziduale: \u201es\u00eeni, cuvinte, camere goale \u0219i depresii\/ pietre, rochii,\/ refrene din toate piesele celebre c\u00eendva\/ azi\/ traduse, calchiate\/ f\u0103cut\/ reinterpretat\/ adaptat\/ am nevoie de tine\/ s-a f\u0103cut\u201d. P\u00een\u0103 \u0219i cea mai profund\u0103 nevoie uman\u0103 se reduce printr-o terminologie tranzac\u021bional\u0103. S-a f\u0103cut<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Tot ce-i suav produce t\u0103ieturi<\/em> se impune printre c\u0103r\u021bile anului acesta nu numai pentru disciplina sa din punct de vedere formal, dar \u0219i pentru felul \u00een care ilustreaz\u0103 aspectele uzurii emo\u021bionale, individuale sau colective: \u201ec\u00eend nu mai po\u021bi, f\u0103 ceva cu m\u00eeinile\/ \u00een epoca \u00een care s-a uitat\/ la ce folose\u0219te\/ corpul.\/ una dintre femeile pe care mama ta le iube\u0219te spune c\u0103 nu\/ cancerul\/ omoar\u0103 oameni, ci plictiseala.\/ \u021bin minte \u0219i acum drumul de noroi p\u00een\u0103 acas\u0103 \u0219i papuceii t\u0103i\/ de elev\u0103 \u00een clasa a treia\/ \u00een timp ce-mi cereai foarte serioas\u0103 \u0219i senin\u0103:\/ \u00eenva\u021b\u0103-m\u0103 cum s\u0103 spun nu\u201d.  Groaza, apatia, dragostea (ne)condi\u021bionat\u0103, \u00eenc\u0103lcarea limitelor, retrasarea lor, toate acestea converg \u00eenspre disecarea alien\u0103rii, nu numai constatarea ei. Cu toate acestea, capacitatea de a numi, f\u0103r\u0103 ocoli\u0219uri, cele mai fragile zone ce fac parte din experien\u021ba uman\u0103, acesta cred c\u0103 este cel mai mare atu al c\u0103r\u021bii de fa\u021b\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronic\u0103 literar\u0103 de Sorina R\u00eenda\u0219u<\/p>\n","protected":false},"author":431,"featured_media":14108,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[2592,106,2569,2573],"coauthors":[2572],"class_list":["post-14107","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-codruta-simina","tag-cronica-literara","tag-nr-8-2025","tag-sorina-rindasu"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/tot-ce-i-suav-produce-taieturi-codruta-simina-editura-cartier-1.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14107","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/431"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14107"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14107\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14114,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14107\/revisions\/14114"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/14108"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14107"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14107"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14107"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=14107"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}