{"id":14097,"date":"2025-11-15T17:55:29","date_gmt":"2025-11-15T14:55:29","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=14097"},"modified":"2025-11-15T17:55:37","modified_gmt":"2025-11-15T14:55:37","slug":"razi-dar-nu-i-rasul-tau","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=14097","title":{"rendered":"R\u00e2zi, dar nu-i r\u00e2sul t\u0103u"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"533\" height=\"746\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/4471054439-0-1.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-14098\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/4471054439-0-1.png 533w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/4471054439-0-1-214x300.png 214w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/4471054439-0-1-480x672.png 480w\" sizes=\"auto, (max-width: 533px) 100vw, 533px\" \/><figcaption class=\"wp-element-caption\">Oana Paler, <em>Sufletul te face om<\/em>, OMG, Cluj-Napoca, 2025<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p>\u201e[N]u e\u0219ti niciodat\u0103 cum trebuie\u201d\u00a0 ar putea fi <em>synopsis<\/em>ul volumului de debut \u00een poezie al Oanei Paler, <em>Sufletul te face om <\/em>(OMG, 2025). Ce vreau s\u0103 v\u0103 spun e c\u0103, m\u0103car de dragul ra\u021biunii de a da imbold acestei cronici, dac\u0103 nu din alt motiv, el poate constitui un punct de plecare \u00een discu\u0163ia despre consumerism \u015fi despre standarde sociale, cei doi poli tematici ai volumului autoarei. Abordarea lor, anti-liric\u0103 \u015fi care vine cu o lips\u0103 de autocomp\u0103timire \u0219i o violen\u021b\u0103 \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva sie\u0219i, reflect\u0103 literal imaginea unei societ\u0103\u021bi cinice \u0219i represive, \u00een care a\u0219tept\u0103rile se traduc \u00een critic\u0103 interiorizat\u0103 \u0219i un fel de dezgust de sine. \u00centr-o astfel de societate, umilirea devine lait-motiv: nu e\u0219ti suficient de educat, nu ar\u0103\u021bi suficient de bine, nu c\u00e2\u0219tigi destul, nu faci destul \u2013 pe scurt, e\u0219ti un \u201enimeni\u201d, dar nu dispera, \u00ee\u021bi po\u021bi cump\u0103ra statutul \u0219i lini\u0219tea sufleteasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e[N]u e\u0219ti niciodat\u0103 cum trebuie\u201d (<em>timp<\/em>), a\u015fadar, iar asta te oblig\u0103, con\u015ftient sau nu, s\u0103 g\u0103se\u015fti ceva cu care s\u0103-\u0163i umpli golul existen\u0163ial. Cu orice pre\u0163, \u00eens\u0103, desigur, nu oricum, ca s\u0103 \u201enu crezi c\u0103 fu\u0163i banii aiurea \/ din lips\u0103 de iubire\u201d (<em>salut \u2013 co\u015ful de cump\u0103r\u0103turi<\/em>).<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen acest context, la loc de cinste st\u0103 consumul de bunuri culturale, aceast\u0103 pl\u0103cere pip\u0103rat\u0103, pe care \u0163i-o po\u0163i procura, totu\u015fi, f\u0103r\u0103 s\u0103 te sim\u0163i incredibil de vinovat(\u0103): \u201enu mai bine \u0163i-ai lua \/ de vreo c\u00e2teva sute de lei ni\u015fte bilete \/ de pe ticketstore \/ hru\u015fc\u0103 fuego andr\u00e9 rieu \/ la teatru \u015fi la sala polivalent\u0103\u201d (<em>salut \u2013 co\u015ful t\u0103u de cump\u0103r\u0103turi<\/em>).<\/p>\n\n\n\n<p>Poemele \u00een\u0163ep\u0103toare cu \u201ecasa paleologu\u201d ating acest punct de pe agend\u0103, viz\u00e2nd, simultan, pe un ton ironic, ipocrizia furnizorului de servicii culturale, \u00eemburghezit pe seama ignoran\u0163ei \u015fi gustului frivol pentru cultur\u0103, \u00een genere: \u201ea\u015f merge cu casa paleologu \/ \u00eentr-o excursie studioas\u0103 \/ (&#8230;) i-a\u015f b\u0103ga ni\u015fte gu\u0163\u0103 la cina festiv\u0103 \/ a\u015f b\u0103ga de 4000 de lei (&#8230;) tot cu casa paleologu \/ da numa o dat\u0103 online de s\u0103rb\u0103tori \/ 170 de lei redus de la 190 \/ (&#8230;) 170 doar dac\u0103 m\u0103 mi\u015fc bine (&#8230;) se merit\u0103 \/ c\u0103 nu e ca \u015fi cum ar fi ni\u015fte bani arunca\u0163i\u201d (<em>casa paleologu \u2013 excursia studioas\u0103<\/em>), spune Oana Paler.<\/p>\n\n\n\n<p>Acelea\u0219i poeme denun\u021b\u0103 \u00eemp\u0103unarea \u0219i \u201eelitismul\u201d cultural, \u201ecivilizat\u201d, <em>pedigree<\/em>, \u00een contrast cu \u201epleava\u201d \u00eembuibat\u0103 cu emisiuni ieftine, la liber, \u015fi muzic\u0103 l\u0103ut\u0103reasc\u0103 sau manele \u2013 contracultural\u0103 \u2013, ce nu-\u015fi permite a\u015fa-zisa cultur\u0103 de soi, la care poate doar visa:&nbsp; \u201eam luat-o pe drumu m\u0103t\u0103sii \/ cu casa paleologu \/ era gratis \/ da cumva serveam omlette au fromage \u015fi coq au vin \/(&#8230;) \/ era a\u015fa de frumos \/ dar cumva se amesteca c\u0103 a\u015fa-i \u00een vis \/ cu alt\u0103 voce mai antipatic\u0103 \/ care-ncepuse s\u0103-mi cear\u0103 bani \/ dac\u0103 vre\u0163i s\u0103 accesa\u0163i nivelul urm\u0103tor \/ trebuie s\u0103 pl\u0103ti\u0163i 333 de lei pe or\u0103 \/ sau ave\u0163i acces gratuit acolo \/ unde v\u0103 e locul \/ adic\u0103 la dan diaconescu direct sau \/ la taraf tv (&#8230;) am b\u0103gat cardu \/ printre edi\u021bii princeps (&#8230;) \/ erau to\u021bi acolo \/ nu mai zic c\u0103-i \u0219tie toat\u0103 lumea \/ toat\u0103 cultura \u00eenalt\u0103 \u00eemi z\u00e2mbea \/ cu din\u021bi albi \/ civiliza\u021bi\u201d (<em>casa paleologu \u2013 edi\u021biile princeps<\/em>). \u00cen aceea\u015fi cheie, f\u0103c\u00e2nd un autodenun\u0163 ironic, autoarea \u00ee\u015fi etaleaz\u0103 aptitudinile: \u201e\u015ftiu s\u0103 umblu pe wikipedia \u015fi dac\u0103 e cazu \/ folosesc ni\u015fte c\u0103\u015fti \u00eenregistez detalii \/ de toate bag \/ le reproduc r\u0103spicat \/ sunt sobr\u0103 mereu am fost \/ am o triste\u0163e interioar\u0103 un zbucium \/ o profunzime serios acuma\u201d&nbsp; (<em>casa paleologu \u2013 propunere de colaborare<\/em>), doar c\u00e2t s\u0103 conchid\u0103: \u201esunt preocupat\u0103 de educa\u0163ia tinerilor \/ \u015fi a adul\u0163ilor \/ pl\u0103tim \u00eempreun\u0103 pre\u0163ul ignoran\u0163ei\u201d (<em>casa paleologu \u2013 salonul \u015fi emisiunea<\/em>). \u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103 savuroas\u0103 \u015fi plin\u0103 de pilde este discu\u0163ia cu poetul \u201eelitist\u201d, c\u0103ruia i se propune un revelion \u201ecu casa paleologu la paris conferin\u0163e treburi \/ cultur\u0103\u201d, c\u0103ruia i se promite \u201es\u0103 explor\u0103m cele mai relevante \/ monumente &amp; delicii ale parisului\u201d \/ numa 5000 de lei 40 de ore\u201d, o discu\u0163ie care se \u00eencheie parodic cu acesta afl\u00e2nd c\u0103 banii \u00een cauz\u0103 nu se primesc, ci se dau: \u201ei-am b\u0103gat ni\u015fte calcule venea 125 ora \/ la un grup de 40 fmm e enorm \/ ah zice poetu p\u0103i eu crezusem c\u0103 ne dau ei \/ c\u0103 e o reziden\u0163\u0103 gen\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Tot ca un consumator de bunuri superioare, accesibile doar celui care str\u00e2nge cureaua \u00een scopuri \u00eenalte, ni se prezint\u0103 \u015fi turistul preg\u0103tit s\u0103 alerge p\u00e2n\u0103 la epuizare, de dragul nutritivei hrane culturale. De pild\u0103, poeta relateaz\u0103 o excursie la Lisabona unde, \u00eempreun\u0103 cu o prieten\u0103, bifeaz\u0103 muzee \u015fi alte locuri \u201ede vizitat\u201d: \u201eie\u015fea cu ghidu tot subliniat \/ hai s\u0103 mergem \u015fi colo \u015fi colo \/ c\u0103 carol \u015fi pena \u015fi muzee cu faian\u0163\u0103\u201d. Acest tip de turism cultural, ni se sugereaz\u0103, face ca bunurile culturale s\u0103 apar\u0103 ca bunuri de <em>entertainment<\/em>, valoarea lor st\u00e2nd \u00een capacitatea de a ne str\u00e2nge turm\u0103 \u015fi de a ne distra: \u201e\u00een bairro alto era nebunie r\u00e2uri de oameni \/ se rev\u0103rsau pe str\u0103du\u0163e \u00eenguste \/ ca-n vam\u0103\u201d. Desigur, \u015fi acest serviciu se pl\u0103te\u015fte scump, a\u015fa c\u0103 trebuie cumva fentat: \u201eam b\u0103ut vreo 3 beri foarte scumpe \/ am pus la cale un plan s\u0103 lu\u0103m bere \/ de la indieni da repede c\u0103 \u00eenchideau la 9\u201d (<em>lisabona<\/em>). Statutul de imigrant c\u0103zut \u00een dizgra\u0163ie \u015fi ru\u015finea de a fi \u00een postura unuia \u2013 c\u0103ci rom\u00e2nul are dificult\u0103\u0163i s\u0103 se vad\u0103 turist \u2013 apar \u015fi ele \u00een acest context: \u201ela bar erau ni\u015fte tipi printre care unu \/ fix pe gustu meu \/ \u0103la ne-a \u00eentrebat \u00een englez\u0103 de unde suntem \/ \u015fi io i-am zis DIN AUSTRIA \/ \u015fi prietena mea atunci a luat foc c\u0103 \/ nu-i adev\u0103rat (&#8230;) \u015fi-mi venea \/ s\u0103 intru-n p\u0103m\u00e2nt c\u0103-mi pl\u0103cea tipu \/ suntem din rom\u00e2nia a zis ea \/ o aud \u015fi-acum SUNTEM DIN ROM\u00c2NIA\u201d (<em>lisabona<\/em>). \u00cen ce prive\u015fte bunurile culturale na\u0163ionale, ele primesc, \u00een cele din urm\u0103, valoarea unui bun oarecare de consum de aceea\u015fi categorie: \u201ece-o fi f\u0103cut michael cu ia aia \/ am auzit c\u0103 iile autentice cost\u0103 enorm\u201d (<em>simboluri na\u0163ionale<\/em>).<\/p>\n\n\n\n<p>Bunurile, a\u0219adar, nu oamenii, sunt cele care circul\u0103 libere, primesc valoare simbolic\u0103, sunt dezirabile, \u00eendeosebi bunurile culturale, iar \u00een spatele acestei tranzac\u0163ii stau frustr\u0103ri, ranchiune \u015fi ipocrizii, ce pun \u00een mi\u015fcare banul, \u00eenc\u0103rc\u00e2nd \u015fi golind buzunare \u015fi hr\u0103nind iluzii. &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Exist\u0103, \u00een acest sens, o violen\u021b\u0103 mocnit\u0103, resentimentar\u0103, a celui ce mereu pierde \u00een fa\u021ba norm\u0103rii, o violen\u0163\u0103 care este \u015fi mai vizibil\u0103 \u00een contextul discu\u0163iei despre standardele sociale.<\/p>\n\n\n\n<p>Oana Paler ia \u00een vizor ipocrizia moral\u0103 \u0219i a conformismului, fragilitatea \u0219i vulnerabilitatea, \u00een rela\u021bia cu sine \u0219i cu ceilal\u021bi, nesiguran\u021bele, st\u00e2ng\u0103ciile sociale, fricile (de moarte, ale zilei de m\u00e2ine, de singur\u0103tate, de boal\u0103, de ridicol etc.) \u0219i standardele de frumuse\u021be inchizitoriale, <em>body-shaming<\/em>-ul.<\/p>\n\n\n\n<p>Rela\u021biile disfunc\u021bionale, toxice, de cuplu \u0219i de prietenie scot la lumin\u0103 friabilitatea ego-ului: \u201e\u00eentotdeauna supa de g\u0103in\u0103 \/ o s\u0103-mi aduc\u0103 aminte \/ de tine \/ (&#8230;) \/ mai ales timpul de fierbere \/ care era o garan\u0163ie c\u0103 nu ne desparte nimic \/ (&#8230;) dou\u0103 ore nu-mi mai era team\u0103 \/ nu m\u0103 mai ap\u0103ram (&#8230;) \/ st\u0103team a\u015fa \u015fi aveam impresia \/ c\u0103 te iubeam \/ dar tu te-ai uitat la mine \/ \u015fi ai zis \/ s\u0103 nu cumva s\u0103\u201d (<em>supa de g\u0103in\u0103<\/em>). \u00cen aceste rela\u021bii, teama de a fi l\u0103sat \u00een aer, singur, insuficient, p\u00e2nde\u0219te la fiecare col\u021b: \u201ete-am privit cu drag \/ da ne\u00eencrez\u0103tor ca atunci \/ c\u00e2nd eram mic\u0103 \/ ceream&nbsp; ceva \/ \u015fi-i repetam isteric mamei \/ da-mi iei da-mi iei \/ sau zici numa a\u015fa\u201d (o dubl\u0103 amintire); aici siguran\u021ba \u0219i confortul anun\u021b\u0103 sabotajul: \u201ete a\u015fezi pe canapea l\u00e2ng\u0103 mine \/ nu mi-e team\u0103 \/ ne uit\u0103m am\u00e2ndoi la tv \/ \u015fi glumim \/ oare c\u00e2t timp o s\u0103 mai treac\u0103 \/ p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd o s\u0103-ncep \/ s\u0103 te calc \u015fi eu \u00een picioare \/ a\u015fa cum au f\u0103cut-o toate\u201d (<em>b\u0103iatul bun<\/em>). Certitudinea, siguran\u021ba \u00een rela\u021biile amoroase devine un deziderat virtualmente imposibil de atins: \u201ee fain s\u0103 ai la cine s\u0103 te-ntorci acas\u0103\u201d (<em>autori prefera\u0163i<\/em>).<\/p>\n\n\n\n<p>Comp\u0103timirea celui de l\u00e2ng\u0103 tine este, \u00een acest context, \u00eenlocuit\u0103 de auto-comp\u0103timire: \u201ea c\u0103zut la cobor\u00e2rea din autobuz \/ a\u015fa-i trebe mi-am zis a b\u0103tut-o dumnezeu \/ p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u015fi-a ridicat pantalonu \/ i-am v\u0103zut genunchiul umflat \u015fi mov \/ \u015fi mi-a venit s\u0103 pl\u00e2ng nu din mil\u0103 nici \/ din oboseal\u0103 ci doar din ideea c\u0103 \/ uite c\u0103 oric\u00e2nd \u0163i se poate \u00eent\u00e2mpla \/ orice\u201d (<em>lisabona<\/em>). Nici urm\u0103 de empatie, cel mult o \u00een\u021belegere rece, deprimant\u0103 \u2013 cum e \u00een poemul <em>fata f\u0103r\u0103 noroc<\/em>.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>\u00centreg efortul subiectului se orienteaz\u0103 c\u0103tre o \u00een\u021belegere de sine luat\u0103 \u0219i ea \u00een der\u00e2dere. C\u00e2nd o \u00eent\u00e2lnire se sf\u00e2r\u0219e\u0219te prost, ni se spune, \u201edup-aia am b\u0103ut un pahar de vin singur\u0103 \/ \u015fi am \u00eencercat ceva mindfulness\u201d (<em>plasa de \u0163\u00e2n\u0163ari<\/em>) sau \u201ebag\u0103 texte cu self esteem\u201d (<em>salut \u2013 spamul<\/em>).<\/p>\n\n\n\n<p>Aten\u021bia fa\u021b\u0103 de sine devine acut\u0103, \u00eens\u0103, \u00een ce prive\u0219te aspectul, felul de-a te purta pe tine. Aici standardele de frumuse\u021be \u0219i regulile constr\u00e2ng cu o violen\u021b\u0103 greu de barat. \u201e[N]u era frumi deloc ultramachiat\u0103 \/ cu buze vi\u015finii sub\u0163iri dac\u0103 ai buze sub\u0163iri \/ nu-\u0163i dai cu rujuri \u00eenchise e regul\u0103\u201d (<em>frumi pe fb<\/em>). Sau: \u201eaflu c\u0103 ridurile nu se mai numesc riduri \/ ci linii fine \/ \u00eentreb ce-s alea \/ o fat\u0103 zice c\u0103 riduri dar mai \u015foptit \/ s\u0103 nu aud\u0103 lumea\u201d (<em>ni\u015fte scenarii triste pe la mall<\/em>); \u201ef\u0103 ce \u015ftii mai bine s\u0103 faci \/ scoate lenjeria de dantel\u0103 din sertar \/ epileaz\u0103-te du-te la spa d\u0103 5 kile jos\u201d (<em>salut \u2013 spamul<\/em>).<\/p>\n\n\n\n<p>Standardul se aplic\u0103, aparent, nediscriminatoriu \u2013 exist\u0103 un top al \u201eintelectualilor sexy\u201d (<em>sociu \u2013 top intelectuali sexy<\/em>) \u2013 \u00eens\u0103 discriminarea exist\u0103: \u201e\u00een mijlocu s\u0103lii e un tip cu chelie \/ (&#8230;) \/ se mai iart\u0103 la intelectuali no \/ chiar d\u0103 bine \/ las\u0103 c\u0103 \u015fi noi am r\u0103bdat \/ curu mare t\u00e2\u0163e mici \/ s-au tot zis destule\u201d (<em>casa paleologu \u2013 salonul \u015fi emisiunea<\/em>) sau \u201eprin mul\u0163ime m\u0103 simt ca \u015fi cum \/ a\u015f sc\u0103pa o sticl\u0103 de vin pe gresie \/ la raionul de cosmetice-n carfur \/ toat\u0103 lumea-ntoarce capul s\u0103 vad\u0103 \/ cine cum ce s-a-nt\u00e2mplat e\u015fti femeie \/ e nasol\u201d (<em>ni\u015fte scenarii triste pe la mall<\/em>). Poemul (<em>muncitori care nu mai fluier\u0103<\/em>) surprinde tocmai aceast\u0103 deziluzie \u0219i imperativ al atractivit\u0103\u021bii la orice v\u00e2rst\u0103, care demoralizeaz\u0103 \u0219i \u0219ubreze\u0219te \u00eencrederea \u00een sine: \u201ece poate fi mai trist \/ dec\u00e2t s\u0103 treci \/ pe l\u00e2ng\u0103 o echip\u0103 de muncitori \/ \u015fi s\u0103 nu te fluiere plm \/ niciunu\u201d. &nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Nesiguran\u021ba, dat\u0103 de deformarea imaginii de sine sub presiunea standardului de frumuse\u021be &amp; atractivitate, apare \u0219i ca form\u0103 de precaritate social-existen\u021bial\u0103. Poeme ca <em>(o conversa\u0163ie cu mama)<\/em>, <em>(mai multe \u00eentreb\u0103ri despre moarte)<\/em> sau <em>(freeze-frame mood)<\/em> vorbesc despre frica de boal\u0103 \u0219i de moarte, \u0219i despre doliul \u0219i compasiunea celorlal\u021bi \u201ejucate\u201d pe re\u021bele, de pild\u0103: \u201eoare o s\u0103 pun sau nu \/ negru la profil \/ (&#8230;) poate o s\u0103-mi pese mai mult de lacrimile \/ de pe facebook cine \u015ftie \/ (&#8230;) \/ nu mi se vor mai p\u0103rea plictisitoare (&#8230;) \u015firul de condolean\u0163e inimile ro\u015fii\u201d. Interviul cu Irinel Columbeanu \u0219i Cristian Tudor Popescu dezv\u0103luie impudoarea \u0219i grobianismul public, insensibil, dar \u0219i \u00eenduio\u0219\u0103toarea poveste a alung\u0103rii din Paradisul social a bogatului: \u201ea trecut repede via\u0163a domnule columbeanu \/ l-a \u00eentrebat un b\u0103iat cu microfon \/ pe milionaru ajuns \/ s\u0103rac la azil cu avc uri (&#8230;) era o duio\u015fie reciproc\u0103 fix aia dintre doi \/ oameni \/ care nu-n\u0163eleg nimic unul din cel\u0103lalt\u201d (<em>columbeanu \u2013 interviu<\/em>). Mai sensibil, \u0219i totu\u0219i mai cur\u00e2nd calculat, apare descris\u0103 plasa de siguran\u021b\u0103: cutia cu pantofi cu economii, scrisori \u015fi un \u201ecaiet gros\u201d cu poeme care n-o s\u0103 se deschid\u0103, care e doar&nbsp; \u201es\u0103 fie acolo pentru \/ zile negre \/ sau dac\u0103 doamne fere\u015fte s-o \u00eent\u00e2mpla \/ ceva cu careva\u201d (<em>simboluri na\u0163ionale<\/em>).<\/p>\n\n\n\n<p>Pletora de teme poate fi desf\u0103cut\u0103, ca un ghem \u00eenc\u00e2lcit, \u00eenc\u0103 mult \u0219i bine, dar o s\u0103 m\u0103 limitez la at\u00e2t. Poate aici e \u0219i un pic de nemul\u021bumire. E greu de depistat, la o prim\u0103 privire, care e centrul de interes al autoarei, care sunt acele tu\u0219e ce ar trebui s\u0103 lase urme, \u00een condi\u021biile \u00een care volumul pare, tematic, o aglomerare de linii de fug\u0103. Asta nu prezint\u0103, totu\u0219i, o chestiune de nu \u0219tiu c\u00e2t interes. Exist\u0103 \u015fi un pic de repezeal\u0103 \u00een modul \u00een care unele poeme sunt \u00eencheiate sau, pe alocuri, poeme care se fractureaz\u0103 ori sunt prea gr\u0103bite pe final (ca \u00een <em>casa paleologu \u2013 salonul \u015fi emisiunea<\/em>, de pild\u0103). Dar nu sunt at\u00e2t de sup\u0103r\u0103toare sau evidente c\u00e2t s\u0103 le remarci, dec\u00e2t dac\u0103 e\u0219ti un cititor mofturos. Eu am f\u0103cut nazuri mai cur\u00e2nd la o chestiune stilistic\u0103, dat\u0103 de contrastul prea mare, a\u0219 zice, \u00eentre stilul frust, lipsit de efuziuni din majoritatea poemelor \u0219i cele vreo dou\u0103 alunec\u0103ri \u2013 voite sau nu, autoarea \u0219tie \u2013 cum sunt: \u201elumina aia \/ \u00eei umple chipul de diamante\u201d sau \u201einimile ro\u015fii \/ care se vor ivi una dup\u0103 alta ca roua\u201d. Totu\u015fi, aceste mici observa\u021bii pot trece drept exces de zel din parte-mi pentru c\u0103, \u00een realitate, cum am ar\u0103tat, <em>Sufletul te face om<\/em> are o mul\u021bime de calit\u0103\u021bi deloc neglijabile.<\/p>\n\n\n\n<p>Poemele Oanei Paler deconspir\u0103 o societate ce constr\u00e2nge \u0219i umile\u0219te, o societate crud\u0103 \u0219i coercitiva, cinic\u0103 \u0219i dispre\u0163uitoare, ce \u00ee\u0163i las\u0103 o singur\u0103 porti\u021b\u0103: s\u0103 nu fii o sc\u00e2rb\u0103 f\u0103r\u0103 suflet, rece \u0219i ignorant\u0103 ca o bucata de faian\u021b\u0103, ci s\u0103 fii uman, adic\u0103 o fiin\u0163\u0103 \u00eempiedicat\u0103, capabil\u0103 de compasiune, triste\u021be, plictis, rutin\u0103, rela\u021bii e\u0219uate, fragilit\u0103\u021bi \u0219i vulnerabilit\u0103\u021bi. \u00cen acest fel, \u00eentr-un scenariu cap-coad\u0103 tragic-comic, Paler se amuz\u0103 pe seama tipicului acestei creaturi neajutorate \u015fi t\u0103l\u00e2mbe care e omul contemporan. Frica \u015fi vulnerabilitatea iau forma unei hlizeli voit ostentative, a ironiei \u015fi-a autoironiei, \u00eembl\u00e2nzind, f\u0103r\u0103 s\u0103 le anuleze, \u00eens\u0103, obiectualizarea \u015fi sentimentul de alienare. R\u00e2sul, a\u015fadar, acest efect pe care poemele Oanei Paler \u00eel au, scoate la suprafa\u0163\u0103 \u015fi reconstituie ceea ce e profund uman: f\u00e2st\u00e2ceala \u015fi hazul de necaz.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cronic\u0103 literar\u0103 de Emilia Faur<\/p>\n","protected":false},"author":326,"featured_media":14098,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[106,1631,2569,1575],"coauthors":[2113],"class_list":["post-14097","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-cronica-literara","tag-emilia-faur","tag-nr-8-2025","tag-oana-paler"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/4471054439-0-1.png","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14097","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/326"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14097"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14097\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14411,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14097\/revisions\/14411"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/14098"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14097"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14097"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14097"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=14097"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}