{"id":13928,"date":"2025-10-21T09:37:47","date_gmt":"2025-10-21T06:37:47","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13928"},"modified":"2025-10-21T09:37:55","modified_gmt":"2025-10-21T06:37:55","slug":"razboi-si-viata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13928","title":{"rendered":"R\u0103zboi \u0219i via\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Miljenko Jergovi\u0107, Marlboro de Sarajevo<\/em>, traducere de Adrian Oproiu & Goran \u010colakhod\u017ei\u0107, Editura TREI\/Anansi, 2025.<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cen 2018 ap\u0103rea la Editura Paralela 45 o antologie de proz\u0103 care ar fi meritat s\u0103 fie citit\u0103 de toat\u0103 lumea: A fost odat\u0103 o \u021bar\u0103. Panorama prozei de r\u0103zboi din \u021b\u0103rile fostei Iugoslavii<\/em>. Proiectul \u2013 inedit la acel moment, avea s\u0103 apar\u0103 \u0219i \u00een alte limbi \u2013 apar\u021binea traduc\u0103torului Adrian Oproiu (n. 1980, Curtea de Arge\u0219) care, \u00eempreun\u0103 cu traduc\u0103torul Goran \u010colakhod\u017ei\u0107 (n. 1990, Zagreb) \u0219i, mai ales, cu antologatorii, critici & scriitori ei \u00een\u0219i\u0219i, Boris Postnikov (Croa\u021bia), Dinko Kreho (Bosnia & Her\u021begovina) \u0219i Sr\u0111an Gagi\u0107 (Serbia), aduna proze scurte \u0219i fragmente de roman pe tema r\u0103zboiului, unele la limita confesiunii cu fic\u021biunea, scrise de 27 de scriitori \u0219i scriitoare din cele trei \u021b\u0103ri foste iugoslave \u00eentre care \u201eteatrul de r\u0103zboi\u201d a fost cel mai s\u00eengeros.<\/p>\n\n\n\n

Dintre to\u021bi acei scriitori \u0219i scriitoare, din p\u0103cate doar Dubravka Ugre\u0161i\u0107 era \u0219i a continuat s\u0103 fie tradus\u0103 \u00een limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 cu c\u0103r\u021bi proprii. Cu acest volum publicat \u00een 1994, din care \u00een acea antologie de r\u0103zboi erau selectate dou\u0103 povestiri, acum i se al\u0103tur\u0103 \u0219i bosniacul Miljenko Jergovi\u0107 (n. 1966). N\u0103scut \u00een Sarajevo, tr\u0103ind \u0219i lucr\u00eend ca jurnalist \u00een Zagreb, a scris p\u00een\u0103 acum vreo cincizeci de c\u0103r\u021bi de poezie, teatru, proz\u0103 scurt\u0103, roman, eseuri, fiind laureatul mai multor premii literare \u00een Croa\u021bia, dar \u0219i c\u00eeteva interna\u021bionale, dintre care Premiul pentru Pace \u201eErich Maria Remarque\u201d i-a fost decernat \u00een Germania tocmai pentru acest volum de povestiri tradus, \u00een cei treizeci de ani de la apari\u021bie, \u00een mai multe limbi. Slavenka Drakuli\u0107, o alt\u0103 scriitoare foarte cunoscut\u0103 provenit\u0103 din fosta Iugoslavie tradus\u0103 \u0219i la noi, e de p\u0103rere c\u0103, dintre c\u0103r\u021bile scrise \u00een Bosnia \u00een acea perioad\u0103, acest volum este cel mai bun.<\/p>\n\n\n\n

Marlboro de Sarajevo<\/em>,titlul provenind de la marca de \u021big\u0103ri adaptat\u0103 special pentru gustul fum\u0103torilor bosniaci, adun\u0103 aproape treizeci de proze scurte din perioada r\u0103zboiului nou\u0103zecist post-iugoslav. Dar nu s\u00eent \u201eproze de front\u201d, ci proze civile de r\u0103zboi, personajele, situa\u021biile, \u00eent\u00eempl\u0103rile, destinele povestite, afectate direct sau indirect de conflictul armat, apar\u021bin vie\u021bilor private, de dinaintea r\u0103zboiului sau imediat dup\u0103, din apropierea confrunt\u0103rilor sau din timpul unor bombardamente sporadice ori din timpul unor st\u0103ri de asediu. R\u0103zboiul se face sim\u021bit tot timpul, dar aproape niciodat\u0103 nu e prezentat frontal. Dac\u0103 n-ar fi men\u021bionate unele bombardamente sau omoruri, mereu \u00een treac\u0103t, ar r\u0103m\u00eene pove\u0219tile unor oameni \u00een timpuri grele sau periculoase.<\/p>\n\n\n\n

Miljenko Jergovi\u0107 nu face descrieri, nici dialoguri, nici docu-fic\u021biune. Prozele lui scurte \u0219i foarte scurte \u2013 ca ni\u0219te \u0219rapnele, a\u0219 putea zice \u2013 s\u00eent galerii de personaje ori schi\u021bele unor destine, atunci c\u00eend nu se apropie de poemul narativ. Citite la sumar, titlurile prozelor par un fel de tabl\u0103 de materii (\u201eCactusul\u201d, \u201eInelul\u201d, \u201eP\u0103str\u0103vul\u201d, \u201eBarba\u201d, \u201eFotografia\u201d, \u201eClopotul\u201d, \u201eCimitirul\u201d, \u201eBiblioteca\u201d, \u201eScrisoarea\u201d), fiecare obiect reprezent\u00e2nd un element cheie, un leitmotiv, un centru de greutate al vie\u021bii povestite; sau un registru de personaje (\u201eDomnul\u201d, \u201eSeduc\u0103torul\u201d, \u201eGr\u0103dinarul\u201d, \u201eC\u0103petenia\u201d, \u201dOrbul\u201d, \u201eSaxofonistul\u201d), ale c\u0103ror existen\u021be Miljenko Jergovi\u0107 le poveste\u0219te cu afec\u021biune, bl\u00eende\u021be \u0219i umor, uneori cu o triste\u021be u\u0219or mascat\u0103, c\u0103ci dramatismul \u0219i tragedia nu lipsesc.<\/p>\n\n\n\n

Cum volumul este, astfel, foarte omogen \u0219i egal valoric, aleg aproape la \u00eent\u00eemplare dou\u0103 pove\u0219ti de dragoste consecutive care denot\u0103 contrastul dintre vie\u021bile simple ale oamenilor prin\u0219i \u00eentr-un r\u0103zboi f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu ei, oric\u00eet de diferi\u021bi ar fi, prin etnie, na\u021bionalitate \u0219i religie. Cum spune chiar naratorul din proza \u201eOala bosniac\u0103\u201d, prima dintre cele dou\u0103: \u201eFaptul c\u0103 oameni at\u00eet de diferi\u021bi tr\u0103iesc \u00eentr-un singur loc \u0219i c\u0103 aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 nu-i \u00eempov\u0103reaz\u0103 a adus cu timpul o satisfac\u021bie, o mul\u021bumire care cu superficialitatea \u0219i sinceritatea ei aminte\u0219te de sala de a\u0219teptare a unei g\u0103ri din care trenurile pleac\u0103 \u00een iad \u0219i \u00een rai.\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u00cen aceast\u0103 proz\u0103, b\u0103rbatul este un bosniac student perpetuu la jurnalism, genul boem, provenit dintr-o familie \u00eenst\u0103rit\u0103 de musulmani, pe c\u00eend fata este o croat\u0103 venit\u0103 la studii \u00een Sarajevo. Imediat dup\u0103 \u00eenceperea r\u0103zboiului, cei doi fug din calea lui \u00een ora\u0219ul femeii, unde b\u0103rbatul \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te un rost g\u0103tind, moment care \u00eel conduce la un impas, c\u0103ci \u201ea\u0219a-numita tocan\u0103 bosniac\u0103 nu-i posibil\u0103 \u00een crati\u021bele acelea pe care va scrie pentru \u00eenc\u0103 o sut\u0103 de ani Made in Yugoslavia; pentru tocana bosniac\u0103 era necesar\u0103 o oal\u0103 de lut cum \u00een Zagrebul hipereuropean nu putea s\u0103 existe; cum de altfel nu exista nici \u00een magazinele din Sarajevo, dar putea fi g\u0103sit\u0103 \u00een toate casele bosniace\u201d. \u00cen cele din urm\u0103, b\u0103rbatul g\u0103se\u0219te \u00een Zagreb o oal\u0103 bosniac\u0103, dar r\u0103zboiul \u00eei prinde din urm\u0103 \u0219i, risc\u00eend ca el, musulmanul, s\u0103 fie arestat, cei doi pleac\u0103 mai departe, ajung\u00eend \u00eentr-o tab\u0103r\u0103 de refugia\u021bi din Vest. Oala a r\u0103mas \u00een urm\u0103, niciodat\u0103 folosit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen proza \u201eHan\u00e2ma\u201d (\u00eensemn\u00eend \u201efemeie aristocrat\u0103\u201d \u00een turc\u0103, \u0219i \u201ecucoan\u0103\u201d ori \u201eso\u021bie\u201d \u00een bosniac\u0103), un bosniac taciturn \u0219i f\u0103r\u0103 rost pe lume se mut\u0103 \u00een apartamentul unei m\u0103tu\u0219i deja fugite din calea r\u0103zboiului, unde tr\u0103ie\u0219te singur \u0219i \u00een mizerie p\u00een\u0103 c\u00eend prime\u0219te \u00eentr-una din camerele apartamentului o adolescent\u0103 musulman\u0103 refugiat\u0103 din provincie unde p\u0103rin\u021bii ei fuseser\u0103 uci\u0219i de solda\u021bii cre\u0219tini s\u00eerbi. Datorit\u0103 unor \u201erelicve cre\u0219tine\u0219ti\u201d de pe pere\u021bi, fata presupune c\u0103 b\u0103rbatul e totu\u0219i catolic, dar bosniacul continu\u0103 s\u0103 fie retras \u0219i s\u0103 nu-i vorbeasc\u0103, de\u0219i prezen\u021ba fetei \u00eencepe s\u0103 i se par\u0103 \u201eca un dar din cer, ca o invita\u021bie deschis\u0103 \u0219i pur\u0103 la o alt\u0103 via\u021b\u0103\u201d. La r\u00eendul ei, fata e atras\u0103 de bun\u0103tatea taciturn\u0103 \u0219i discret\u0103 a b\u0103rbatului l\u00eeng\u0103 care se simte \u00een siguran\u021b\u0103. Proza se \u00eencheie tragic, c\u0103ci r\u0103zboiul irumpe, \u00een cele din urm\u0103, fatal \u00een vie\u021bile oamenilor.<\/p>\n\n\n\n

Nu \u0219tiu dac\u0103 Miljenko Jergovi\u0107 este un mare maestru al povestirii, cum \u00eel nume\u0219te Sa\u0161a Stani\u0161i\u0107, dar nu asta te preocup\u0103 dup\u0103 ce-i cite\u0219ti cartea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Flashbook de Marius Chivu<\/p>\n","protected":false},"author":9,"featured_media":13929,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[59,52],"tags":[88,87,2566],"coauthors":[1242],"class_list":["post-13928","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-flashbook","category-rubrici","tag-flashbook","tag-marius-chivu","tag-nr-7-2025"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/Jergovic.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13928","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/9"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13928"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13928\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13931,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13928\/revisions\/13931"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13929"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13928"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13928"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13928"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=13928"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}