\u25cf La Casa Darvas-La Roche a avut loc un dublu eveniment \u00een 10 iulie, organizat de Editura Ratio et Revelatio, \u00een parteneriat cu Oradea Heritage. Dr. Alin Suciu a sus\u021binut conferin\u021ba \u201eEgiptul, r\u0103scrucea lumilor: manuscrise egiptene pentru o istorie global\u0103 \u2013 scurt\u0103 introducere \u00een papirologie\u201d<\/strong>. Istoricul or\u0103dean este cercet\u0103tor principal la Academia din G\u00f6ttingen \u0219i profesor de literatur\u0103 cre\u0219tin\u0103 timpurie \u0219i cre\u0219tinism copt la Universitatea din Helsinki. Dup\u0103 prelegere, dr. Alin Suciu a intrat \u00een dia\u00adlog tematic cu Otniel Laurean Vere\u0219 pe tema: \u201eCalit\u0103\u021bile \u0219i competen\u021bele istoricului religiilor \u00een fa\u021ba provoc\u0103rilor contemporane\u201d.<\/p>\n\n\n \u25cf Dou\u0103 eveni\u00admente s-au suprapus \u00een data de 11 iulie, diviz\u00e2nd publicul meloman. \u00cen cadrul programului estival Tipografia de idei, parcul Muzeului \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor a g\u0103zduit \u00eent\u00e2lnirea \u201eBlues la muzeu\u201d <\/strong>cu A.G. Weinberger<\/strong>, muzician, compozitor, produc\u0103tor \u0219i eseist, vicepre\u0219edinte al Institutului Cultural Rom\u00e2n. Acesta \u0219i-a lansat la Oradea cartea \u201eMuzica \u00eentre libertate \u0219i manipulare\u201d. Amfitrionul serii a fost Costel Postolache, directorul \u00ad general al Grupului Editorial Integral, care a purtat un dialog cu muzicianul despre ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii cu adev\u0103rat liber, dac\u0103 simpla expunere este\u00a0 suficient\u0103 pentru validare sau \u00een ce m\u0103sur\u0103 arta manipuleaz\u0103.\u00ad Discu\u021biile pe marginea volumului au fost intercalate cu piese interpretate de A.G. Weinberger. Prima care a deschis concertul \u201eBlues la muzeu\u201d a fost cea a trupei Beatles, \u201eBlackbird\u201d, dup\u0103 care au urmat \u201eRockin\u2019 Chair\u201d compus\u0103 de Hoagy Carmichael, \u201eOn The Wrong Side\u201d, de pe albumul s\u0103u \u201eReborn\u201d, \u201eCold Hearted Woman\u201d a chitaristului T-Bone Walker sau \u201eIt Wouldn\u2019t Be Enough\u201d, tot de pe albumul \u201eReborn\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25cf De la aceea\u0219i or\u0103, \u00een curtea Casei Darvas-La Roche a avut loc un concert special intitulat \u201eRomantici pasageri\u201d<\/strong>, sus\u021binut de doi buni prieteni: C\u0103lin Pop (liderul trupei Celelalte Cuvinte) \u0219i folkistul \u0219teian Raul Silaghi. Duo-ul a propus un repertoriu de compozi\u021bii originale nostalgice dar \u0219i energice, pres\u0103rat\u00a0 cu solo-uri acustice. \u201eDoar cu chitara acustic\u0103 \u0219i cu vocea nu ai cum s\u0103 p\u0103c\u0103le\u0219ti, nu ai cum s\u0103 min\u021bi pe nimeni\u201d, m\u0103rturisea C\u0103lin Pop la \u00eencepu\u00ad\u00adturile colabor\u0103rii cu Raul Silaghi.<\/p>\n\n\n \u25cf Tot \u00een cadrul programului estival Tipografia de idei, organizat de Muzeul \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor \u2013 Complex Muzeal, a avut loc \u00een 12 iulie proiec\u021bia filmului \u201eMorome\u021bii 3\u201d<\/strong>. Invita\u021bi la proiec\u021bie au fost regizorul Stere Gulea \u0219i actorii Alex C\u0103lin \u0219i Mara Bugarin, amfitrionul evenimentului fiind managerul institu\u021biei muzeale, Gabriel Moisa. \u00cen cel de-al treilea film al seriei Morome\u021bii, ac\u021biunea are loc \u00een 1954 \u0219i continu\u0103 povestea lui Niculae Moromete, acum un scriitor de succes, premiat de comuni\u0219ti pentru lucrarea \u201eDesf\u0103\u0219urarea\u201d. Personajul principal se confrunt\u0103 cu iubirea pentru Vera, o femeie m\u0103ritat\u0103 cu \u0219eful revistei Flac\u0103ra<\/em>, dar \u0219i cu propriile convingeri politice \u0219i cu colegii din breasla literar\u0103. Speran\u021ba vine de la t\u00e2n\u0103ra poet\u0103 Aurora, care \u00eel inspir\u0103 s\u0103 publice romanul \u201eMorome\u021bii\u201d. La fel ca \u0219i celelalte filme din seria care a \u00eenceput \u00een 1987, \u201eMorome\u021bii 3 este un film alb-negru, dup\u0103 un scenariu original scris de Stere Gulea, care a fost lansat \u00een premier\u0103 la TIFF 2024, unde a ob\u021binut Premiul Publicului. Dup\u0103 vizionare, spectatorii au intrat \u00een dialog cu invita\u021bii. \u00centreba\u021bi dac\u0103 au sim\u021bit presiunea primelor dou\u0103 filme din trilogia Morome\u021bii, Alex C\u0103lin a recunoscut c\u0103 da, av\u00e2nd un sindrom al impostorului destul de dezvoltat,\u00ad\u00ad\u00ad\u00ad\u00ad dup\u0103 cum a m\u0103rturisit. A fost ciudat pentru el ca un b\u0103iat din Berceni s\u0103 joace \u00een trilogia care face parte din istoria cinematografiei rom\u00e2ne\u0219ti. Mara Bugarin a precizat c\u0103 a fost cea mai t\u00e2n\u0103r\u0103 din distribu\u021bie, motiv pentru care a avut foarte multe de \u00eenv\u0103\u021bat de la regizor \u0219i de la colegii actori. Pentru Stere Gulea, aceast\u0103 presiune a fost tradus\u0103 \u00een cei 32 de ani de pauz\u0103 \u00eentre \u201eMorome\u021bii 1\u201d \u0219i \u201eMorome\u021bii 2\u201d, \u0219i pe principiul \u201enu for\u021ba norocul\u201d dac\u0103 \u021bi-a ie\u0219it ceva, s-a mul\u021bumit cu asta. S-a creat un mit cu \u201eMorome\u021bii 1\u201d \u0219i asta m\u0103rturise\u0219te c\u0103 l-a cople\u0219it. A fost o \u00eent\u00e2mplare c\u0103 a revenit la poveste. \u201eE un film care \u00eencearc\u0103 s\u0103 surprind\u0103 starea sufleteasc\u0103 a scriitorului\u201d, spune Stere Gulea, care m\u0103rturise\u0219te: \u201eam scris cu m\u00e2na mea ceea ce ar fi g\u00e2ndit Marin Preda\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25cf Trei seri de muzic\u0103 live \u0219i atmosfer\u0103 de var\u0103 au propus cei de la Posticum, care \u00een perioada 18-20 iulie au organizat un weekend plin de ritm \u0219i emo\u021bie. La evenimentul Posticum Jazz&Blues Weekend <\/strong>au participat, pe scena amplasat\u0103 pe terasa Posticum, muzicieni de excep\u021bie. \u00cen prima sear\u0103 au evoluat Luiza Zan, una dintre cele mai proeminente figuri ale jazz-ului rom\u00e2nesc, c\u00e2\u0219tig\u0103toare a numeroase premii importante, al\u0103turi de Gy\u00e1rf\u00e1s Istv\u00e1n, c\u00e2\u0219tig\u0103torul Premiului G\u00e1bor Szab\u00f3, unul dintre cei mai aprecia\u021bi chitari\u0219ti de jazz maghiari. \u00cen a doua sear\u0103, a preluat scena de la Jazzland chitaristul \u0219i c\u00e2nt\u0103re\u021bul Nenad Zlatanovi\u0107, unul dintre cele mai importante nume de pe scena blues-rock s\u00e2rb\u0103. Seara a continuat cu interpretarea live a lui Little G Weevil, originar din Budapesta \u0219i format muzical \u00een Statele Unite. Chitaristul a devenit cele\u00ad\u00ad\u00ad\u00adbru \u00een \u00eentreaga lume dup\u0103 ce a c\u00e2\u0219tigat International Blues Challenge \u00een 2013. Un an mai t\u00e2rziu, a fost nominalizat la categoria Artistul Anului Acoustic Blues Music Award. Ultima sear\u0103 a \u00eensemnat soul, groove \u0219i spiritul blues-ului adev\u0103rat prin concertul Bega Blues Band, grupul cel mai longeviv de blues-jazz din Rom\u00e2nia, cu o activitate de peste patru decenii. Anul acesta, \u00een aprilie, forma\u021bia a lansat un dublu vinil intitulat Bega Blues Band 40.<\/p>\n\n\n\n \u25cf O expozi\u021bie de excep\u021bie, deschis\u0103 \u00een luna iulie, a fost \u201eNicolae Iorga \u2013 150 de ani de la na\u0219tere (1871-2021). Nicolae Iorga \u0219i Transilvania\u201d<\/strong>. Vernisajul a avut loc \u00een 17 iulie, la Muzeul \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor. Expozi\u021bia a fost curatoriat\u0103 de dr. Cristina P\u0103iu\u0219an, cercet\u0103tor \u0219tiin\u021bific la Sec\u021bia Istorie, \u0219i dr. Alexandru B\u0103descu, \u0219eful Sec\u021biei Eviden\u021ba, Conservarea \u0219i Protec\u021bia Patrimoniului \u2013 Muzeul Na\u021bional de Istorie a Rom\u00e2niei. Amfitrion al vernisajului a fost dr. Florina Ciure, \u0219efa sec\u021biei de Istorie a muzeului or\u0103dean, invitat fiind \u0219i colec\u021bionarul Daniel Cosmin Obreja, care a \u00eemprumutat c\u00e2teva piese spre prezentare. Expozi\u021bia a cuprins piese excep\u021bionale din colec\u021bia Iorga-Pippidi, care au fost pentru prima dat\u0103 valorificate expozi\u021bional \u00een anul aniversar 2021. Printre acestea s-au num\u0103rat Ordinul Ferdinand I, \u00een grad de Colan, primit de c\u0103tre istoric la 10 martie 1931, c\u00e2teva scrisori ale Reginei Maria trimise lui Nicolae Iorga, anul acesta anivers\u00e2nd 150 de ani de la na\u0219terea Reginei, coresponden\u021b\u0103 primit\u0103 de la personalit\u0103\u021bi transilv\u0103nene, dar \u0219i documentul prin care Iuliu Maniu, pre\u0219edintele Partidului Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc, a refuzat participarea la guvernul Iorga-Argetoianu \u00een anul 1931. Majoritatea exponatelor au fost donate de c\u0103tre prof. dr. Andrei Pippidi, nepot al marelui istoric Nicolae Iorga, Muzeului Na\u021bional de Istorie a Rom\u00e2niei, devenind astfel parte a patrimoniului na\u021bional. O serie dintre exponate au fost legate de Bihor. Printre acestea, o foto\u00adgrafie de la vizita lui Iorga la Oradea pe data de 1 decembrie 1983, aflat\u0103 \u00een patrimoniul Muzeului \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor, o scrisoare de felicitare a pro\u00adfesorilor Facult\u0103\u021bii de Drept \u201eRegele Carol al II-lea\u201d din Oradea adresat\u0103 lui Nicolae Iorga la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 60 de ani, dar \u0219i o adres\u0103 trimis\u0103 de Liga Uniunii Na\u021bionale, organiza\u021bia Salonta, jude\u021bul Bihor, trimis\u0103 lui Nicolae Iorga la 26 mai 1931, privind via\u021ba politic\u0103 a ora\u0219ului.<\/p>\n\n\n \u25cf 121 de me\u0219teri populari din Rom\u00e2nia, Republica Moldova, Serbia \u0219i Ungaria au participat la cea de a XXXII-a edi\u021bie a T\u00e2rgului Me\u0219terilor Populari<\/strong>, din 18 p\u00e2n\u0103 \u00een 20 iulie. Ace\u0219tia au reprezentat zonele geografice \u0219i etnografice cunoscute ale \u021b\u0103rii: Maramure\u0219, Bucovina, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, Cri\u0219ana, precum \u0219i zone din Republica Moldova \u2013 Basarabia, Serbia \u0219i Ungaria. Vizitatorii au putut admira \u0219i achizi\u021biona o diversitate mare de obiecte, de la ceramic\u0103, obiec\u00adte de fier, lemn sau os, la \u00eempletituri din nuiele \u0219i h\u00e2rtie, piese textile, port popular, podoabe \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti, juc\u0103rii din lemn, m\u0103\u0219ti, pictur\u0103 naiv\u0103, icoane pe sticl\u0103 sau ou\u0103 \u00eencondeiate. La t\u00e2rg au fost prezen\u021bi \u0219i trei me\u0219\u00adteri populari, Tezaure Umane Vii, doi dintre ace\u0219tia fiind din Bihor. Este vorba de me\u0219terul olar Petru Ha\u0219a\u0219 din Vadu Cri\u0219ului, Marius Mihu\u021b din Cihei, care se m\u00e2ndre\u0219te cu viorile sale cu goarn\u0103, \u0219i \u0218u\u0219ca Vasile din S\u0103cel, jude\u021bul Maramure\u0219, care me\u0219tere\u0219te m\u0103\u0219ti. Pe scena montat\u0103 \u00een mijlocul t\u00e2rgului au urcat vineri Ansamblul Florile Bihorului de la Palatul Copiilor Oradea, orchestra format\u0103 din profesorii Vlad V\u0103lean, Marius Dobrea, Cosmin Maga \u0219i elevii lor de la cercurile de instrumente tradi\u021bionale, dar \u0219i soli\u0219tii vocali de la Cercul de Canto Popular \u2013 coor\u00addona\u021bi de prof. Anamaria Turc Gal. S\u00e2mb\u0103t\u0103 a fost r\u00e2ndul altor arti\u0219ti: Andrada Tulvan, Ansamblul folcloric Zajgo din S\u0103cueni, Ansamblul fol\u00adcloric Ardeleana din Tulca, Ansamblul folcloric Codrenii Bihorului din Ro\u0219ia, urma\u021bi \u00een ultima zi de Ansamblul folcloric Floarea Barc\u0103ului din Marghita, Ansamblul folcloric slovac Cerovina din Valea Cerului, Marius Mihu\u021b, Grupul vocal al \u0218colii de Arte Francisc Hubic din Oradea \u0219i Ansamblul folcloric Vetre Bihorene din Oradea.<\/p>\n\n\n \u25cf Una din cele mai longevive \u0219i mai apreciate trupe rom\u00e2ne\u0219ti, cu peste patru decenii de activitate \u00een spate, forma\u021bia Holograf <\/strong>a sus\u021binut un concert \u00een parcul Muzeului \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor, eveniment inclus \u00een programul estival Tipografia de idei. Trupa \u0219i-a p\u0103strat spiritul viu, neab\u0103t\u00e2ndu-se de la re\u021beta hiturilor lansate de-a lungul anilor, \u021bin\u00e2nd \u00eens\u0103 pasul cu schimb\u0103rile \u0219i lans\u00e2nd \u00een continuare piese noi. Dan Bittman, Mugurel Vrabete, Tino Furtun\u0103, Edi Petro\u0219el \u0219i Romeo Dediu le-au amintit or\u0103denilor hit-uri ale c\u0103ror versuri le \u0219tiau pe de rost.<\/p>\n\n\n\n \u25cf Expozi\u021bii vernisate \u00een luna iulie au mai fost: \u201eFirst love. Love, first\u201d, expozi\u021bie personal\u0103 de art\u0103 naiv\u0103 a Luciei Con\u021ban, la Sinagoga Neolog\u0103 Sion din Oradea, \u201eInaccesibil \u0219i iubit\u201d, expozi\u021bie de art\u0103 contemporan\u0103 la Galerii de Art\u0103 \u201eReperaj\u201d din Cetatea Oradea, \u201eViziuni ar\u0103dene\u201d, expozi\u021bie de art\u0103 fotografic\u0103 la Ovi D. Pop Photo Art Gallery din Oradea, expozi\u021bie personal\u0103 de fotografie a Laurei Harris din Canada, organizat\u0103 \u00een Cetate de Asocia\u021bia interna\u021bional\u0103 \u201eEuro Foto Art\u201d, Expozi\u021bia \u201eAbces\u201d a artistei Andrea Kozma la Galerii de Art\u0103\u00a0 \u2013 Reperaj \u0219i \u201eDe rerum natura. Vis\u00e2nd la t\u00e2lcurile ascunse\u201d, expo\u00adzi\u021bia artistei Dana Constantin, la Palatul Baroc.<\/p>\n\n\n\n \u25cf De amintit concertul aniversar \u201eDe regiune superior\u201d al forma\u021biei Timpuri Noi \u00een curtea Bers Nova, proiectul european \u201eTr\u0103ie\u0219te Istoria! \/ Experience History!\u201d, care aduce educa\u021bia despre Holocaust mai aproape de tineri, concretizat \u00eentr-o expozi\u021bie la Muzeul Ora\u0219ului Oradea \u0219i Pragul Vaida \u00eentr-o edi\u021bie \u00adoutdoor cu poe\u021bii-performeri Vlad Moldovan, Florin Dumitrescu \u0219i Simona Sigart\u0103u. De men\u021bionat c\u0103 \u00een luna iulie s-au organizat audi\u021bii pentru pri\u00admul Cor de Copii din istoria Filarmonicii de Stat Oradea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" de Camelia Bu\u0219u<\/p>\n","protected":false},"author":414,"featured_media":13856,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[2488,52],"tags":[2490,2566,2489],"coauthors":[2487],"class_list":["post-13855","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-pro-loco","category-rubrici","tag-camelia-busu","tag-nr-7-2025","tag-pro-loco"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/Weinberger.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13855","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/414"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13855"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13855\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13863,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13855\/revisions\/13863"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13856"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13855"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13855"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13855"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=13855"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/Weinberger-1024x689.jpg\")
<\/figure>\n<\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/Morometii-1024x683.jpg\")
<\/figure>\n<\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/Mester-1024x708.jpg\")
<\/figure>\n<\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/Holograf-1024x672.jpg\")
<\/figure>\n<\/div>\n\n\n