{"id":13684,"date":"2025-09-09T19:39:27","date_gmt":"2025-09-09T16:39:27","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13684"},"modified":"2025-09-09T19:39:35","modified_gmt":"2025-09-09T16:39:35","slug":"festivalul-enescu-dupa-primele-doua-saptamani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13684","title":{"rendered":"Festivalul Enescu, dup\u0103 primele dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Era evident de la \u00eenceput c\u0103 din abunden\u021ba cople\u0219itoare a evenimentelor rostuite de organizatori de-a lungul celor patru s\u0103pt\u0103m\u00e2ni festivaliere, nici cel mai fanatic meloman nu va putea acoperi tot. Inevitabil, programul oric\u0103rui spectator \u00een festival va comporta o salutar\u0103 selec\u021bie: dup\u0103 gustul fiec\u0103ruia, dup\u0103 disponibilitatea de timp, dup\u0103 bugetul alocat, dup\u0103 numele de pe afi\u0219 sau repertoriul propus, sau chiar dup\u0103 motiva\u021bii frivole \u2013 complet ne-artistice \u2013 precum starea vremii, ora de desf\u0103\u0219urare ori loca\u021bia evenimentului. Chiar plecatul din Bucure\u0219ti \u00een mini-vacan\u021be pe durata weekend-urilor cu temperaturi \u00eenc\u0103 estivale poate juca un rol \u00een gradul de umplere a spa\u021biilor dedicate Festivalului. Dar, chiar \u0219i a\u0219a, cei care au ales s\u0103 \u00ee\u0219i ocupe locurile \u00een s\u0103lile de concert cu asiduitate \u2013 ca ni\u0219te vrednici maratoni\u0219ti \u2013 se v\u0103d confrunta\u021bi cu oboseala pl\u0103cut\u0103 a unui parcurs fabulos, solicitant \u0219i seduc\u0103tor \u00een acela\u0219i timp, cu oferte atractive la tot pasul. Chiar dac\u0103 puterea de asimilare a spectatorului prime\u0219te intense provoc\u0103ri pe m\u0103sura derul\u0103rii festivalului. Acea goan\u0103 a melomanilor de la o sal\u0103 la alta, \u00een unele zile chiar \u00een patru-cinci loca\u021bii diferite, face farmecul acestui grandios eveniment cultural ce ne este oferit o dat\u0103 la doi ani la \u00eenceputul toamnei.   <\/p>\n\n\n\n

Bine\u00een\u021beles c\u0103 atrac\u021bia principal\u0103 o constituie seria dedicat\u0103 marilor orchestre ale lumii, care se deruleaz\u0103 la Sala Mare a Palatului \u0219i unde \u00een primele dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni s-au perindat (\u00een afar\u0103 de orchestra Filarmonicii \u201eGeorge Enescu\u201d, c\u0103reia i-a revenit seara inaugural\u0103, despre care am scris \u00een precedenta coresponden\u021b\u0103) falange simfonice de top ale circuitului interna\u021bional. Iar pentru urm\u0103toarele dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni lista e la fel de sonor\u0103\u2026 O simpl\u0103 enumerare d\u0103 vertij melomanului avizat: Philharmonia London, Santa Cecilia Roma, Tonhalle Z\u00fcrich, Filarmonica Ceh\u0103, WDR K\u00f6ln, Orchestra de tineret \u201eGustav Mahler\u201d (c\u0103reia i s-au al\u0103turat instrumenti\u0219ti din Orchestra Rom\u00e2n\u0103 de Tineret) sau Freedom Ukrainian Orchestra. Din capul locului trebuie spus, prezen\u021ba orchestrei ucrainene pe scena de la Sala Palatului a dep\u0103\u0219it prin presta\u021bia sa, \u00een termeni strict muzicali ca \u0219i \u00een semnifica\u021bii, aspectul unei simple gesticula\u021bii protocolare. Nu a fost, cum poate au considerat unii dintre melomanii care au ales s\u0103 stea acas\u0103, o bifare formal\u0103 a unui popas de parcurs din turneul european al ansamblului. Sub bagheta dirijoarei Keri-Lynn Wilson, orchestra a parcurs \u0219i o parte a repertoriului standard, dup\u0103 piese contemporane n\u0103scute de drama cumplit\u0103 a r\u0103zboiului (Maxim Kolomiiets \u2013 Suita\/uvertur\u0103 \u201eMothers of Kherson\u201d \u0219i Victoria Polev\u00e1 \u2013 \u201eBucha. Lacrimosa\u201d). Dac\u0103 Simfonia a 8-a de Dvo\u0159\u00e1k am ascultat-o, cu alte ocazii, \u0219i \u00een versiuni mai inspirate, \u0219i \u00een versiuni mai anoste, dac\u0103 uvertura wagnerian\u0103 la \u201eTannh\u00e4user\u201d a dat m\u0103sura unor compartimente fabuloase (al\u0103muri, corzi) \u0219i a degajat un sunet amplu, volumic, aproape \u201ecarnal\u201d a\u0219 spune, acompaniamentul pe care muzicieni ucraineni l-au dat solistelor invitate a avut suple\u021bea \u0219i transparen\u021ba necesar\u0103 pentru a le pune, pe acestea \u00een primul r\u00e2nd, \u00een valoare. Iar evolu\u021biile solistice au fost cu adev\u0103rat briliante. Violonista basarabean\u0103 Alexandra Conunova, o prezen\u021b\u0103 familiar\u0103 a scenelor noastre de concert, a etalat o lejeritate tehnic\u0103 aproape nep\u0103m\u00e2ntean\u0103 pus\u0103 \u00een slujba unei muzicalit\u0103\u021bi \u00eenn\u0103scute, \u00een paginile minunatului Concert nr. 1 de Bruch. Iar regalul sopranei Rachel Willis-S\u00f8rensen (\u00een Ultimele patru lied-uri de Strauss \u0219i \u00een pagini wagneriene din \u201eTristan \u0219i Isolda\u201d), a f\u0103cut dovada unei voci versatile, cu \u00eentunecimi fabuloase \u00een registrele joase, cu o adecvare stilistic\u0103 de mare rafinament.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"
Santtu-Matias Rouvali<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Prima mare orchestr\u0103 intrat\u0103 \u00een Festival, Philharmonia<\/strong>, aniverseaz\u0103 anul acesta 80 de ani de c\u00e2nd a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103. Dispun\u00e2nd de un sunet specific, rotund, \u00eendelung cultivat \u00eentru puritate intona\u021bional\u0103, aceast\u0103 orchestr\u0103 a venit la Bucure\u0219ti cu dirijorul s\u0103u principal (ales \u00een 2021 de membrii ansamblului), finlandezul Santtu-Matias Rouvali. El a ales programe ambi\u021bioase, dense muzical \u0219i ideatic \u0219i a invitat \u00een fiecare sear\u0103 c\u00e2te un solist rom\u00e2n: violoncelistul de super-clas\u0103 Andrei Ioni\u021b\u0103 cu Concertul nr. 1 de \u0218ostakovici, \u00eentr-o parcurgere de mare implicare emo\u021bional\u0103 \u0219i instrumental\u0103 cu totul seduc\u0103toare, respectiv pianista Alexandra Dariescu, solista Fanteziei enesciene pentru pian \u0219i orchestr\u0103 (o lucrare mai modest\u0103, de tinere\u021be, din perioada de formare parizian\u0103 a compozitorului rom\u00e2n). Cei 80 de instrumenti\u0219ti ai orchestrei etaleaz\u0103 o cizelare a sunetului cu totul remarcabil\u0103, au \u0219tiin\u021ba rela\u021bion\u0103ri eficiente a diferitelor compartimente \u0219i a c\u00e2ntului \u00een ansamblu. E rodul numeroaselor colabor\u0103ri cu dirijori de top de-a lungul decadelor de existen\u021b\u0103. S-a v\u0103zut asta mai ales \u00een prima pies\u0103 propus\u0103, \u201eCapriciul Italian\u201d de Ceaikovski, unde jocul melodico-timbral a beneficiat de culori \u0219i nuan\u021be rafinate, bogate \u00een iriz\u0103ri, o anume catifelare a sunetului care probeaz\u0103 clasa acestei orchestre. Dac\u0103 ar fi s\u0103 c\u0103ut\u0103m cu tot dinadinsul nod \u00een papur\u0103, a\u0219 repro\u0219a ritmul poate prea lent al execu\u021biei acestei piese. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 concep\u021bia aceasta agogic\u0103 apar\u021bine dirijorului, care tocmai \u00een felul acesta a pus \u00een eviden\u021b\u0103 focusul pe detaliul sonor. Dar tot acestei viziuni i se poate imputa impresia de lips\u0103 de participare afectiv\u0103, lipsa unei pasionalit\u0103\u021bi ardente specifice acestei muzici. Cert este c\u0103 pilonii simfonismului de secol XX cu care arti\u0219tii londonezi au dat consisten\u021b\u0103 programelor lor au ridicat sala \u00een picioare prin presta\u021biile impecabile tehnic date Simfoniei a 7-a \u201eLeningrad\u201d de \u0218ostakovici, ori suitei \u201ePas\u0103rea de foc\u201d de Stravinski. Ceea ce nu e pu\u021bin lucru.  <\/p>\n\n\n

\n
\"\"
Daniel Harding<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Imensa Sal\u0103 a Palatului a devenit literalmente ne\u00eenc\u0103p\u0103toare la cel de-al doilea concert al celebrei Orchestre dell\u2019Accademia Nazionale di Santa Cecilia<\/strong>. Poate pentru c\u0103 ini\u021bial afi\u0219ul anun\u021ba prezen\u021ba solistic\u0103 a celebrissimei Martha Argerich, poate pentru c\u0103 programul con\u021binea un repertoriu variat \u0219i \u201edigerabil\u201d, poate pentru numele dirijorului, Daniel Harding, un reputat \u0219ef de orchestr\u0103 cu invita\u021bii la cele mai prestigioase ansambluri ale momentului (\u0219i cu exoticul am\u0103nunt c\u0103 e \u0219i pilot de avion, brevetat cu acte \u00een regul\u0103, pentru curse comerciale). Indisponibilitatea de ultim moment a octogenarei pianiste argentiniene l-a propulsat \u00een postur\u0103 solistic\u0103 pe t\u00e2n\u0103rul pianist sud-coreean Seong-Jin Cho \u00een aceea\u0219i pies\u0103 (Concertul nr. 1 de Beethoven) pe care o programase \u0219i Argerich. Trebuie recunoscut c\u0103 frustrarea pentru absen\u021ba Marthei \u2013 care va reveni totu\u0219i spre final de Festival al\u0103turi de orchestra din Monte Carlo \u2013 s-a risipit de la primul calup sonor al pianului solist, \u00eentruc\u00e2t Seong-Jin Cho \u2013 laureatul suprem al concursului Chopin 2015 de la Var\u0219ovia \u2013 a dat m\u0103sura nu numai a unei brilian\u021be tehnice ame\u021bitoare, a unei muzicalit\u0103\u021bi naturale, dar \u0219i a unui rafinament stilistic, a unui echilibru interior proiectat cu conving\u0103toare charism\u0103 deopotriv\u0103 c\u0103tre partenerii de scen\u0103 ca \u0219i c\u0103tre public. Lucru foarte rar la un muzician t\u00e2n\u0103r de numai 31 de ani! Harding \u2013 un \u0219ef exact, scrupulos, tehnic, poate mai pu\u021bin sentimental \u2013 a propus pentru etalarea calit\u0103\u021bilor orchestrei al c\u0103rei dirijor permanent este din stagiunea 2024-2025, Simfonia a doua de Brahms \u00eentr-o citire atent\u0103, dar f\u0103r\u0103 patos, o parcurgere lin\u0103, f\u0103r\u0103 surprize de vreun fel. Surprizele au fost \u00een prima sear\u0103 a prezen\u021bei muzicienilor italieni, c\u00e2nd au cucerit auditoriul prin avangardista lucrare (la vremea compunerii ei, 1968) Sinfonia de Luciano Berio. Comisionat\u0103 de Filarmonica din New York pentru a-\u0219i aniversa cei 125 de ani de existen\u021b\u0103, piesa aceasta a venit m\u0103nu\u0219\u0103 unui dirijor de precizia milimetric\u0103 a lui Daniel Harding, care a ap\u0103sat cele mai potrivite pedale pentru a sublinia caracterul profund revolu\u021bionar al opusului, pentru a reda ambian\u021ba, ethosul muzical al vremii, revolta fa\u021b\u0103 de c\u0103r\u0103rile b\u0103t\u0103torite. Prima apari\u021bie concertant\u0103 a orchestrei romane s-a \u00eencheiat, dup\u0103 un intermezzo solistic al mezzo-sopranei Magdalena Ko\u017een\u00e1 (tot \u00een sonorit\u0103\u021bi de Luciano Berio \u2013 compozitor de la a c\u0103rui na\u0219tere lumea muzical\u0103 aniverseaz\u0103 un secol), cu poemul simfonic \u201eMarea\u201d de Debussy \u00een ova\u021biile extaziate, pe drept cuv\u00e2nt, ale publicului.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"
Paavo J\u00e4rvi<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Orchestra Tonhalle din Z\u00fcrich<\/strong> are \u0219i ea un chefdirigent de top \u00een persoana lui Paavo J\u00e4rvi, descendent al unei renumite familii de muzicieni estonieni, \u00eempreun\u0103 cu care muzicieni elve\u021bieni s-au prezentat la Bucure\u0219ti cu programe ambi\u021bioase din zona de mari profunzimi simfonice. Simfonia a doua de Rachmaninov \u2013 \u00een prima sear\u0103, marea Simfonie nr. 2 \u201ea \u00cenvierii\u201d de Mahler \u2013 \u00een cel de-al doilea concert. Aparat orchestral consistent, de dimensiuni l\u0103rgite, cu un sunet bogat \u00een valen\u021be evocatoare, m\u00e2nuit cu for\u021b\u0103 expresiv\u0103 \u0219i fermitate atent controlate gestual de Paavo J\u00e4rvi au fost ingredientele unor delicii simfonice mult gustate de connoisseur-<\/em>ii care au umplut Sala Palatului. Etajarea planurilor sonore, coloritul timbral, dramaturgia partiturilor, au beneficiat astfel de inspirata viziune a unui \u0219ef eficient, clar \u0219i precis \u00een gestic\u0103, un \u0219ef care \u00ee\u0219i cunoa\u0219te \u00een cele mai mici detalii poten\u021bialul ansamblului s\u0103u orchestral. Violoncelista Alisa Weilerstein a parcurs, \u00een prima sear\u0103, cu bravur\u0103 tehnic\u0103 asperit\u0103\u021bile celui de-al doilea concert pentru violoncel al lui \u0218ostakovici, o pies\u0103 care mie nu mi-a spus prea multe \u00een plan emo\u021bional. Pentru \u201eA Doua\u201d de Mahler, partenerele vocale ale ansamblului au fost soprana Elsa Benoit, respectiv mezzosoprana Anna Lucia Richter, care au adus prin bog\u0103\u021bia timbral\u0103 a vocilor lor, prin implicarea dincolo de citirea \u0219timelor propriu-zise fiorul metafizic consubstan\u021bial acestui opus grandios.  <\/p>\n\n\n\n

Filarmonica ceh\u0103<\/strong>, considerat\u0103 orchestra anului \u00een 2024 de prestigiosul jurnal Gramophone, s-a prezentat cu dou\u0103 programe, pe c\u00e2t de diferite, pe at\u00e2t de semnificative \u00een prezentarea calit\u0103\u021bilor speciale ale acestui ansamblu fondat la Praga acum 129 de ani, al c\u0103rui dirijor la primul lor concert public a fost Antonin Dvo\u0159\u00e1k \u00eensu\u0219i. Ca o reveren\u021b\u0103 f\u0103cut\u0103 gazdelor, muzicienii cehi au venit cu o versiune perfect legitim\u0103 a Simfoniei enesciene cu num\u0103rul 4, completat\u0103 dup\u0103 schi\u021bele maestrului de eminentul compozitor \u0219i enescolog Pascal Bentoiu. \u00cen prima sear\u0103, \u00eentr-un program de dirijor \u2013 Petr Popelka a ales, dup\u0103 lucrarea enescian\u0103, \u201eDansurile simfonice\u201d de Rachmaninov. O palet\u0103 timbral\u0103 \u0219i melodic\u0103 de factur\u0103 romantic\u0103, cu citate din lucr\u0103ri anterioare apar\u021bin\u00e2nd toposului muzical rus, dezvolt\u00e2nd jocuri melodice ce exploreaz\u0103 o gam\u0103 larg\u0103 de tr\u0103iri \u2013 iat\u0103 ingredientele unei parcurgeri simfonice de consistent\u0103 factur\u0103 slav\u0103. Dvo\u0159\u00e1k, compozitorul feti\u0219 al lumii morave \u2013 \u0219i \u00eentr-un fel, patronul spiritual al acestei orchestre \u2013 a \u021binut cu brio afi\u0219ul celei de-a doua seri rezervate Filarmonicii cehe, unde publicul a fost sensibil mai numeros dec\u00e2t \u00een seara precedent\u0103. Am ascultat Simfonia nr. 6 \u0219i Concertul pentru violoncel \u0219i orchestr\u0103 care s-a bucurat de pre\u021biosul aport solistic al lui Kian Soltani, un muzician solid nu doar pe latur\u0103 tehnic\u0103, dar \u0219i foarte intuitiv, temperamental \u00een comunicarea efluviilor sonore ale acestui opus \u00eendr\u0103git de violonceli\u0219tii ca \u0219i de melomanii de pretutindeni.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen fine, jum\u0103tatea Festivalului a fost marcat\u0103 prin presta\u021biile Orchestrei de tineret \u201eGustav Mahler\u201d<\/strong> (\u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1986 de Claudio Abbado), la care s-au ad\u0103ugat \u00een cele dou\u0103 seri muzicieni ai Orchestrei Rom\u00e2ne de Tineret. Cu un dirijor perfect st\u0103p\u00e2n pe meseria lui, \u00eel am \u00een vedere pe \u0219eful lor permanent Manfred Honeck, orchestra european\u0103 a tinerilor muzicieni dornici s\u0103 se perfec\u021bioneze, s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 \u00een spiritul c\u00e2ntului \u00eempreun\u0103, nu putea s\u0103 sune dec\u00e2t \u00een cea mai seduc\u0103toare manier\u0103. Un \u0219lag\u0103r precum Simfonia a 5-a de Ceaikovski sau monumentul sonor care este Simfonia a 9-a de Bruckner \u0219i-au g\u0103sit o interpretare de cea mai bun\u0103 factur\u0103, o redare adev\u0103rat\u0103, adic\u0103 de o prospe\u021bime \u00eenc\u0103 ne-atins\u0103 de cli\u0219eele \u0219i solu\u021biile facile pe care experien\u021ba \u00eendelungat\u0103 le aduc. Experimentat \u0219i reputat \u00een aceste repertorii, Honeck a \u0219tiut s\u0103-\u0219i motiveze instrumenti\u0219tii s\u0103 caute \u00een ei \u00een\u0219i\u0219i, s\u0103 descopere propriile c\u0103r\u0103ri spre adev\u0103rurile marii muzici, dincolo de eventuala c\u0103utare a unei perfec\u021biuni tehnice, formale. Soli\u0219tii pe care i-a acompaniat \u00een cele dou\u0103 seri au fost vedeta violonisticii actuale, Renaud Capu\u00e7on \u00een Concertul de Korngold \u0219i laureatul edi\u021biei precedente a concursului Enescu, violoncelistul Yo Kitamura \u00een Simfonia concertant\u0103 de Enescu.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"
Cristian M\u0103celaru<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Au mai fost evenimente care ar merita consemnate, \u00een special operele oferite \u00een concert, unele rarit\u0103\u021bi absolute pe scenele din Rom\u00e2nia. Din perspectiva aceasta s-a constituit un v\u00e2rf al seriei \u201eSalome\u201d de Richard Strauss cu WDR K\u00f6ln<\/strong> sub bagheta inspirat\u0103 a lui Cristian M\u0103celaru \u0219i cu o granitur\u0103 solistic\u0103 exemplar\u0103, dar nu mai pu\u021bin \u201eFlautul fermecat\u201d cu Deutsche Kammerphilharmonie Bremen<\/strong> \u0219i Tarmo Peltokoski la pupitru, sau \u201eFin de partie\u201d de Gy\u00f6rgy Kurt\u00e1g cu Arnaud Arbet dirij\u00e2nd orchestra Filarmonicii \u201eGeorge Enescu\u201d<\/strong>. \u201eOra spaniol\u0103\u201d de Ravel a beneficiat de regia lui Tompa G\u00e1bor, o punere \u00een scen\u0103 la care \u0219i-au dat concursul pe l\u00e2ng\u0103 minuna\u021bi soli\u0219ti vocali, Orquestra de la Comunitat Valenciana<\/strong> \u0219i dirijorul James Gaffigan. Vor urma \u0219i \u00een a doua jum\u0103tate a Festivalului opere rar (sau deloc) auzite la Bucure\u0219ti \u0219i poate ar merita, toate, un comentariu separat.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"
Cvartetul Belcea<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Dintre momentele camerale ce au dep\u0103\u0219it obi\u0219nuitul \u0219i care s-au reliefat ca repere ale genului \u00een aceste s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de debut ale actualei edi\u021bii a Festivalului enescian, nu pot trece peste prezen\u021ba fermec\u0103toare, de altitudine artistic\u0103 validat\u0103 interna\u021bional de aproape trei decenii a Cvartetului Belcea<\/strong>. Cei patru membri ai cvartetului, av\u00e2nd-o \u00een frunte pe timi\u0219oreanca Corina Belcea, au ales \u2013 pe l\u00e2ng\u0103 bog\u0103\u021bii camerale clasico-romantice (Beethoven, Mendelssohn) s\u0103-\u0219i al\u0103ture pe scen\u0103 pe mai tinerii lor colegi din Cvartetul Leonkoro<\/strong> pentru a da o versiune de referin\u021b\u0103 a Octuorului enescian. Publicul Atheneului a avut ocazia \u00een acea dup\u0103-amiaz\u0103 s\u0103 savureze deliciile \u2013 at\u00e2t de rar servite la un asemenea nivel \u2013 a bucuriei de a face muzic\u0103 de camer\u0103 \u00een cel mai ad\u00e2nc \u00een\u021beles al cuv\u00e2ntului.<\/p>\n\n\n\n

Au fost \u0219i momente mai pu\u021bin izbutite, au fost \u0219i concerte care s-au dat \u00een fa\u021ba unui public deloc numeros, au fost \u0219i s\u0103li (aproape) goale nemeritat, ca \u0219i s\u0103li arhipline unde nu era cazul, au fost \u0219i episoade care puteau lipsi din economia manifest\u0103rii, altele care puteau fi programate la ore mai rezonabile pentru un c\u00e2rlig mai consistent la public. Dar despre toate astea \u2013 \u00eent\u00e2mpl\u0103ri fire\u0219ti, de altfel, oriunde \u00een lume \u2013 nu am nici spa\u021biul tipografic, nici disponibilitatea de a scrie. M\u0103 bucur s\u0103 m\u0103 rezum doar la momentele care au adus genuin\u0103 \u00eenc\u00e2ntare muzical\u0103. Dar, chiar \u0219i dintre aceste momente speciale, unele vor r\u0103m\u00e2ne, fatalmente, neconsemnate\u2026                          <\/p>\n\n\n\n

8 septembrie 2025<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Coresponden\u021b\u0103 din Bucure\u0219ti de Adrian Palcu<\/p>\n","protected":false},"author":401,"featured_media":13685,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[215],"tags":[2401,2538,2539],"coauthors":[2400],"class_list":["post-13684","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-corespondente","tag-adrian-palcu","tag-corespondente","tag-festivalul-george-enescu"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/Festivalul_enescu_2025.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13684","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/401"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13684"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13684\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13694,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13684\/revisions\/13694"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13685"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13684"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13684"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13684"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=13684"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}