{"id":13673,"date":"2025-09-08T17:58:57","date_gmt":"2025-09-08T14:58:57","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13673"},"modified":"2025-09-08T17:59:57","modified_gmt":"2025-09-08T14:59:57","slug":"si-florile-de-cires-mor-un-debut-fantastic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13673","title":{"rendered":"\u0218i florile de cire\u0219 mor<\/i>, un debut fantastic"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Mihai B\u0103l\u0103ceanu, \u0218i florile de cire\u0219 mor<\/em>, Editura pentru Art\u0103 \u0219i Literatur\u0103, 2025<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Debutul lui Mihai B\u0103l\u0103ceanu a fost unul anun\u021bat printr-o preg\u0103tire minu\u021bioas\u0103. Dup\u0103 o serie de cronici de carte, \u00eenceput\u0103 \u00een revista Fic\u021biunea<\/em> \u0219i continuat\u0103 apoi \u00een revistele Catchy<\/em> \u0219i LiterNautica<\/em>, dup\u0103 mai multe proze scurte ap\u0103rute \u00een reviste literare precum Revista de povestiri<\/em> \u0219i Familia<\/em>, primul volum propriu era doar o chestiune de timp. Iat\u0103 c\u0103 acest moment a venit \u00een aprilie 2025, c\u00e2nd romanul \u0218i florile de cire\u0219 mor<\/em> a v\u0103zut lumina tiparului la Editura pentru Art\u0103 \u0219i Literatur\u0103, \u00een Colec\u021bia Violet.<\/p>\n\n\n\n

Venind cumva contra intui\u021biei celor care citiser\u0103 prozele scurte ale lui Mihai, povestea din acest roman nu este una realist\u0103, contemporan\u0103, ci fantastic\u0103, plasat\u0103 \u00eentr-o lume fic\u021bional\u0103, decupat\u0103 din istoria medieval\u0103 nipon\u0103. Dac\u0103 aceast\u0103 alegere a cadrului romanului de debut se va fi dovedit una inspirat\u0103, autorul miz\u00e2nd, probabil, pe inedit, doar timpul o va spune. Personal, sper c\u0103 cititorul de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103 s\u0103 dea o \u0219ans\u0103 \u0219i acestui filon de literatur\u0103, de la grani\u021ba dintre fantastic \u0219i fantasy, <\/em>pentru c\u0103, iat\u0103, acolo \u00eel a\u0219teapt\u0103 \u00eenc\u0103 o surpriz\u0103 pl\u0103cut\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Povestea, f\u0103r\u0103 a pune la socoteal\u0103 \u0219i rama, propune dou\u0103 fire narative, a c\u0103ror succesiune regulat\u0103 creeaz\u0103 o caden\u021b\u0103 pl\u0103cut\u0103 de lectur\u0103, mai ales pentru c\u0103, de\u0219i personajele se \u00eent\u00e2lnesc ele \u00eensele abia la final, cititorului \u00eei este cunoscut tot timpul care este leg\u0103tura dintre ele. Astfel, \u00een primul fir vom fi ademeni\u021bi de molcomul vie\u021bii unui sat lini\u0219tit, \u00een care un vraci priceput, Kintsu, \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 lucrarea \u00een slujba zeit\u0103\u021bii Amaterasu, la grani\u021ba dintre lumi, \u00een timp ce \u00een al doilea vom lua parte la preg\u0103tirile de nunt\u0103 ale fiicei mo\u0219tenitoare a familiei conduc\u0103toare a \u021binutului \u2013 nu \u0219tim exact forma de organizare statal\u0103 a meleagurilor, cu at\u00e2t mai pu\u021bin structurile de guvern\u0103m\u00e2nt, deci nu o putem numi neap\u0103rat prin\u021bes\u0103, dar \u00een\u021belegem c\u0103 familia ei este cea care manifest\u0103 o anumit\u0103 autoritate regional\u0103. \u0218i ambele lumi sunt zguduite de \u00eenceputul unei molime care-i r\u0103pe\u0219te comunit\u0103\u021bii cu velocitate oamenii p\u00e2n\u0103 mai ieri s\u0103n\u0103to\u0219i.<\/p>\n\n\n\n

Am g\u0103sit mai bine conturat\u0103 atmosfera satului, cu \u201esfin\u021bii\u201d s\u0103i, personaje fugite parc\u0103 din Laur<\/em>-ul lui Evgheni Vodolazkin \u0219i adaptate la cultura japonez\u0103, cu copiii care se accept\u0103 unul pe altul mult mai repede dec\u00e2t ar putea-o face adul\u021bii \u0219i cu pove\u0219tile \u021besute \u00eentre s\u0103teni, dec\u00e2t cea de la castel, \u00een care povestea de dragoste dintre domni\u021ba Sakura \u0219i nobilul Yamaguchi joac\u0103 rolul de pivot al \u00eentregii ac\u021biuni. Iar momentul intrigii este punctat de am\u00e2narea nun\u021bii, datorit\u0103 unei premoni\u021bii nefaste:<\/p>\n\n\n\n

\u201eObosit, Yamaguchi \u00ee\u0219i duse o m\u00e2n\u0103 la frunte, cl\u0103tin\u0103 din cap \u0219i spuse:<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2014 P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, suntem \u00eempreun\u0103 \u0219i asta conteaz\u0103. C\u0103 ne vom c\u0103s\u0103tori mai devreme sau mai t\u00e2rziu, asta nu sl\u0103be\u0219te cu nimic leg\u0103tura puternic\u0103 dintre noi.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2014<\/em> Exact, bravo! Acum \u00eencepi s\u0103 vezi lucrurile limpede. Tot ce conteaz\u0103 e ca dragostea care ne une\u0219te s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la fel de bine str\u00e2ns\u0103. Cu sau f\u0103r\u0103 ceremonii.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Sakura \u0219i Yamaguchi se \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ar\u0103 \u0219i se s\u0103rutar\u0103, \u00een timp ce flac\u0103ra lum\u00e2n\u0103rii \u00ee\u0219i rec\u0103p\u0103t\u0103 intensitatea de dinaintea certei.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

Contrapunct al conflictului care apare la curte, \u00een satul de oameni simpli, mugurii discordiei \u00eencol\u021besc \u00een jurul orfanei Kaguya, pe care s\u0103tenii i-o \u00eencredin\u021baser\u0103 vraciului \u00een grij\u0103. \u00cen ambele cazuri, molima ap\u0103rut\u0103 din nimic este cea care alimenteaz\u0103 z\u00e2zaniile dintre oameni. \u00cens\u0103, \u00een romanul lui B\u0103l\u0103ceanu este la mijloc ceva mai mult dec\u00e2t simpla subliniere a ideii c\u0103 oamenii, \u00een condi\u021bii vitrege, tind s\u0103 se dezbine, mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 se apropie. Aici boala este personificat\u0103 \u00eentr-un Shinigami<\/em>, un zeu al mor\u021bii \u00een cultura japonez\u0103. El apare \u00een viziuni, iar imortalizarea sa pe p\u00e2nza pictorului Utagawa \u00eei poten\u021beaz\u0103 prezen\u021ba faptic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAcum, cu trupul inert al Sakurei \u00een bra\u021bele lui, Utagawa realiz\u0103 c\u0103 tot arta fusese cea care provocase r\u0103ul \u2013 nu \u00een el, ci \u00een al\u021bii apropia\u021bi lui, de data aceasta. A\u0219adar, b\u0103tr\u00e2nul trebuia s\u0103 repare singur ce stricase. O \u00eentinse cu grij\u0103 pe t\u00e2n\u0103r\u0103 pe podea \u0219i se ridic\u0103 s\u0103 caute solu\u021bia de cur\u0103\u021bat pensulele, care avea un miros \u00een\u021bep\u0103tor asemenea o\u021betului. C\u00e2teva pic\u0103turi date pe la nas, \u0219i oricine s\u2011ar fi trezit dintr\u2011un le\u0219in vecin cu moartea.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u0218i, ca-n orice basm \u2013 pentru c\u0103, \u00een cele din urm\u0103, avem \u00een fa\u021ba noastr\u0103 un basm \u2013, \u0219i aici, pentru a \u00eenvinge r\u0103ul, binele are nevoie de un sacrificiu. Mihai B\u0103l\u0103ceanu introduce, de fapt, un dublu sacrificiu, unul supranatural \u0219i altul comun. Mi s-a p\u0103rut ingenioas\u0103 alegerea vulpii Moro, un kitsune<\/em>, ca exponent al ideii de bine, la fel cum mi s-a p\u0103rut \u0219i alegerea confesiunii vraciului Kintsu (observa\u021bi anagrama?), ca paratr\u0103snet al m\u00e2niei s\u0103tenilor.<\/p>\n\n\n\n

\u201eS\u0103tenii nu vociferar\u0103, nu se opuser\u0103, nu ziser\u0103 nimic. Semn bun, g\u00e2ndi Kintsu.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Undeva \u00een spate, Seki privea \u00eencruntat. Ar fi vrut s\u0103 spun\u0103 c\u0103 nu pentru pove\u0219ti venise el aici \u00een seara asta, dar \u00ee\u0219i \u00eenghi\u021bi cuvintele \u0219i se conform\u0103 t\u0103cerii st\u0103p\u00e2nitoare.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2014<\/em> Te ascult\u0103m, Kintsu, zise unul dintre s\u0103teni, \u00een cele din urm\u0103, \u0219i ceilal\u021bi \u00eel aprobar\u0103 cu un zumzet.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

Multele trimiteri la un r\u0103zboi distructiv care \u00eenc\u0103 b\u00e2ntuie \u00een memoria oamenilor, precum \u0219i rama pove\u0219tii, formeaz\u0103 straturi care-i ofer\u0103 universului fic\u021bional profunzime. Pe l\u00e2ng\u0103 povestea \u00een sine, cititorul va remarca, sunt convins, multitudinea de metafore, precum \u00eembr\u0103carea florilor de cire\u0219, pentru a le proteja, pictura ca punte \u00eentre lumi, misiunea apostolic\u0103 de \u00eengrijire a celor bolnavi, continuat\u0103 chiar \u0219i atunci c\u00e2nd orice speran\u021b\u0103 piere, sau tenacitatea copiilor \u00een fa\u021ba loviturilor sor\u021bii care-i dezarmeaz\u0103 pe p\u0103rin\u021bi, care constituie fa\u021bete de reflexie asupra naturii umane. Nu \u0219tiu dac\u0103 pandemia prin care a trecut lumea anii trecu\u021bi a reprezentat un stimul pentru scrierea acestui roman, probabil c\u0103 da, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i nu pot \u00eencheia f\u0103r\u0103 a men\u021biona titlul, perfect ales. \u201e\u0218i florile de cire\u0219 mor\u201d este o construc\u021bie similar\u0103 unui pleonasm. Cultura japonez\u0103 cinste\u0219te \u00een mod deosebit florile de cire\u0219 tocmai datorit\u0103 efemerit\u0103\u021bii lor, exact caracterul trec\u0103tor al perioadei \u00eenfloririi cire\u0219ilor este cel care \u00eei face pe japonezi s\u0103 mediteze la frumuse\u021bea lumii, prin prisma rapidit\u0103\u021bii cu care ea trece, deci a-l pune pe \u201e\u0218i\u201d \u00een fa\u021ba afirma\u021biei din titlu este un nonsens logic. \u00cens\u0103, pentru romanul de fa\u021b\u0103, el are darul de a accentua puterea sacrificiului purit\u0103\u021bii. \u00cen aceea\u0219i not\u0103, \u0219i stilul narativ, deloc adaptat unei asemenea pove\u0219ti, con\u021bin\u00e2nd expresii contemporane sau termeni nespecifici perioadei, contribuie la conturarea personalit\u0103\u021bii \u0219i unicit\u0103\u021bii c\u0103r\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen concluzie, \u00eentre debuturile anului 2025, sunt convins c\u0103 romanul lui B\u0103l\u0103ceanu va fi remarcat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronic\u0103 literar\u0103 de Alexandru Lamba<\/p>\n","protected":false},"author":93,"featured_media":13674,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[679,106,1490,2510],"coauthors":[1124],"class_list":["post-13673","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-alexandru-lamba","tag-cronica-literara","tag-mihai-balaceanu","tag-nr-6-2025"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/Si-florile-de-cires.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13673","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/93"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13673"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13673\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13679,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13673\/revisions\/13679"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13674"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13673"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13673"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13673"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=13673"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}