{"id":13648,"date":"2025-09-01T11:02:40","date_gmt":"2025-09-01T08:02:40","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13648"},"modified":"2025-09-01T11:04:17","modified_gmt":"2025-09-01T08:04:17","slug":"dosarele-siberiei-un-spectacol-tulburator","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13648","title":{"rendered":"Dosarele Siberiei<\/i> \u2013 un spectacol tulbur\u0103tor"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cen plin\u0103 var\u0103 torid\u0103, cu temperaturi care trec frecvent de 32 de grade, a sosit la Oradea,  de la Chi\u0219in\u0103u, trupa Teatrului Na\u021bional \u201eMihai Eminescu\u201d cu un spectacol al c\u0103rui titlu \u00ee\u021bi aduce un dublu frison: unul legat de gerul siberian la propriu, iar cel de-al doilea, de groaza ce continu\u0103 s\u0103 ne b\u00e2ntuie ca un co\u0219mar: cuv\u00e2ntul ce trimite la suferin\u021bele din sinistrul Gulag sovietic, despre care, din fericire, noi, rom\u00e2nii, aflaser\u0103m doar din lecturi. S\u0103-i amintim \u00een treac\u0103t m\u0103car pe celebrii Alexandr Soljeni\u021b\u00een cu Arhipelagul Gulag<\/em>, Pavilionul cancero\u0219ilor<\/em>, O zi din via\u021ba lui Ivan Denisovici<\/em>, pe Ani\u021ba Culda cu Dou\u0103zeci de ani \u00een Siberia<\/em> sau pe Larisa Turea cu Cartea foametei<\/em>. \u00cen parantez\u0103 fie spus, Larisa e \u0219i secretara literar\u0103 exemplar\u0103 a teatrului, cu contribu\u021bia specific\u0103 profesiei la acest spectacol.<\/p>\n\n\n\n

Obsedat de mul\u021bimea de documente ap\u0103rute timid \u00een anii din urm\u0103, din arhive personale, mai ales, legate de cele trei deport\u0103ri masive din \u201eBasarabia c\u0103zut\u0103 \u00een m\u00e2na ru\u0219ilor\u201d (din 1941, \u201949, \u201951), regizorul Petru Had\u00e2rc\u0103 (totodat\u0103 director al Teatrului Na\u021bional Mihai Eminescu\u201d din Chi\u0219in\u0103u) a str\u00e2ns, a citit \u0219i a organizat livresc, dar, mai ales artistic, miile de pagini la care a avut acces. A creat acest scenariu \u00eempreun\u0103 cu talentata lui so\u021bie, jurnalista Mariana Onceanu, dup\u0103 memoriile a dou\u0103 basarabence pe care \u00eendr\u0103znesc s\u0103 le numesc eroine, Ecaterina Chele \u0219i Margareta Cem\u00e2rtan-Sp\u00e2nu, \u0219i ale lui Ion Moraru. Petru Had\u00e2rc\u0103 semneaz\u0103 regia cu priceperea profesionistului, dar, mai ales, cu emo\u021bia celui care s-a n\u0103scut \u0219i a crescut pe acele meleaguri, dar, copil fiind, n-a b\u0103nuit \u2013 n-avea cum \u2013 prin ce imens\u0103 tragedie a trecut \u021bara ocupat\u0103 de ru\u0219i. S\u0103 adaug c\u0103, \u00een ace\u0219ti ani, el \u00eempreun\u0103 cu Ion Caramitru au semnat nu pu\u021bine spectacole transmise pe postul Radio Rom\u00e2nia Cultural, toate  legate de destinul basarabenilor \u00een anii \u00een care puterea sovietic\u0103 a guvernat \u021bara.<\/p>\n\n\n\n

Spectacolul Dosarele Siberiei<\/em>, semnat de el (cu colaborarea scenografei Irina Gurin, a coregrafei Irina Slobodeaniuc, a momentelor cu totul speciale datorate lui Ian Onic\u0103 \u2013 proiec\u021bii video, a celui care a g\u00e2ndit scenele de lupt\u0103, Oleg Mardari), este, declarat, unul memorialistic, un memento at\u00e2t de necesar \u00een acest timp \u00een care Putin, atac\u00e2nd mi\u0219ele\u0219te Ucraina vecin\u0103, nume\u0219te r\u0103zboiul \u201eopera\u021biune special\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Spectacolul (a c\u0103rui premier\u0103 nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor a avut loc exact pe 7 iulie 2019) a cutreierat Europa trec\u00e2nd de impresionanta cifr\u0103 de 150 de reprezenta\u021bii. Peste tot a fost primit cu emo\u021bie \u0219i \u00eendelungi aplauze. N-au fost pu\u021bini tineri \u0219i chiar mai pu\u021bin tineri c\u0103rora acest spectacol le-a \u201eluminat\u201d zone ne\u0219tiute, complet negre din istoria tragic\u0103 a basarabenilor. <\/p>\n\n\n\n

Ar fi gre\u0219it s\u0103 judec\u0103m acest magistral spectacol doar din unghi strict artistic, de\u0219i totul a fost impecabil: derularea faptelor, narativul, povestea, dinamica ac\u021biunii, dirijarea echilibrat\u0103 a emo\u021biei, pauzele scenice \u00een care un c\u00e2ntec ca un delir cosmic str\u0103pungea lini\u0219tea s\u0103lii  amu\u021bite. E ca un clopot, ca un ceas cu bomb\u0103\u2026 Aten\u021bie, strig\u0103 el, pericolul n-a trecut, R\u0103ul p\u00e2nde\u0219te, e foarte aproape. Iat\u0103 cum spectacolul ne duce \u00eentr-un univers \u00een care lini\u0219tea, pacea \u0219i bucuria de a tr\u0103i, fie \u0219i \u00een condi\u021bii grele, sunt brusc \u0219i agresiv lovite \u00een plin\u0103 var\u0103 de n\u0103v\u0103litorii ru\u0219i, cu tot arsenalul cunoscut: vodc\u0103 \u00een valuri, mitoc\u0103nie, turn\u0103torii, violuri, pung\u0103\u0219ii, ho\u021bii, vulgaritate c\u00e2t \u00eencape, urmate de scene de o cruzime incredibil\u0103, b\u0103t\u0103i, crime. S\u0103 joci personaje odioase, s\u0103 aduci pe scen\u0103 duritatea \u0219i r\u00e2sul r\u0103u, periculos, du\u0219m\u0103nos, sarcastic al mili\u021bianului b\u0103d\u0103ran, al comandantului asasin, al rusului cotropitor \u0219i arogant se mai poate oare numi interpretare?? S\u0103 fii \u021b\u0103ranul b\u0103tr\u00e2n sau bunica, mama, fiica, nevasta cu   z\u00e2mbetul \u00eeng\u0103duitor, nedumerit al oamenilor \u00eenm\u0103rmuri\u021bi de ce li se \u00eent\u00e2mpl\u0103 se presupune c\u0103 joci?? Nu, strigi din to\u021bi r\u0103runchii, aici nu e spectacol, aici e via\u021ba de co\u0219mar pe care odat\u0103, nu foarte demult, au tr\u0103it-o semenii no\u0219tri, fra\u021bii no\u0219tri. Obosit de ce vezi, neputincios, \u00eenchizi atunci ochii, f\u0103c\u00e2nd loc metaforei care transfigureaz\u0103 totul, acoperind\u2026 cerul scenic cu aripi de \u00eenger. Asta datorit\u0103 Dianei Decusear\u0103, fantomatica femeie ce b\u00e2ntuie scena, c\u00e2nt\u00e2nd cu glasul privighetoarei: M\u0103i, puiu\u021b de r\u00e2ndunea\u2026<\/em><\/p>\n\n\n\n

Pove\u0219tile basarabenilor du\u0219i \u00een Siberia de c\u0103tre cei care le promiseser\u0103 o via\u021b\u0103 bun\u0103 \u00een comunismul sovietic, demagogic \u0219i mereu o capcan\u0103 pentru oameni, un \u0219ir nesf\u00e2r\u0219it de minciuni \u0219i promisiuni ni se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 aparent ca ni\u0219te amintiri, de fapt sunt r\u0103ni s\u00e2nger\u00e2nde, imposibil de vindecat. Cum s\u0103 uite ei oare frigul, foamea, torturile, batjocura, b\u0103t\u0103ile, chinurile la care au fost supu\u0219i, acolo, \u00een tundra rece, \u00een care nici m\u0103car r\u0103d\u0103cini nu mai g\u0103seau, \u00een Siberia, unde au murit chinui\u021bi de foame, boli \u0219i mizerie familii \u00eentregi? Lua\u021bi pe sus cu miile de la casele lor, \u00eenghesui\u021bi \u00een vagoane, ca animalele, arunca\u021bi pur \u0219i simplu pe c\u00e2mpurile \u00eenghe\u021bate siberiene \u0219i l\u0103sa\u021bi s\u0103 moar\u0103. Nu un an, nu doi, ci dou\u0103zeci, dac\u0103 aveau norocul s\u0103 reziste.<\/p>\n\n\n\n

Cu o emo\u021bie excelent gradat\u0103, Petru Had\u00e2rc\u0103 ne duce \u00een aceast\u0103 lume terifiant\u0103, cu o trup\u0103 extraordinar\u0103, al c\u0103rei devotament \u0219i talent te cople\u0219esc. Totul, dincolo de interpretarea pe care, cum vede\u021bi, o \u00eenlocuiesc cu tr\u0103ire<\/em> luminile, mi\u0219carea, a contribuit la na\u0219terea acestei bijuterii artistice cu valoare imens\u0103 de document autentic.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Nu d\u0103m note, consemn\u0103m aici numele tuturor actorilor, cu o reveren\u021b\u0103: Olga Triboi, Draga Dumitri\u021ba Drumi, Tinka Mardari, Dan Melnic, Diana Decusear\u0103, Ninela Caranfil, Nicolae Darie, Alexandru Leanc\u0103, Angela Ciobanu, Ana Tkacenko, Doriana Zubcu M\u0103rginean, Tatiana Laz\u0103r, Petru Oistric, Ion Mocanu, Ghenadie G\u00e2lc\u0103, Alexandru Ple\u0219ca, Valentin Zoril\u0103, Iurie Foc\u0219a, Mihai Zubcu, Iana Onic\u0103, urma\u021bi de Igor Babiac, Nicu Ciuma\u0219u, Rusanda Radvan, Corina Rotaru, Petru M\u0103rginean, Bianca Onic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Sala superb\u0103 a Teatrului \u201eRegina Maria\u201d (pe care au admirat-o actorii basarabeni) a fost, \u00een seara aceea, electrizat\u0103 (o or\u0103 \u0219i trei sferturi nu s-a auzit niciun murmur \u00een sal\u0103), ca la sf\u00e2r\u0219it s\u0103 se ridice toat\u0103 lumea \u00een picioare \u0219i s\u0103 aplaude zece minute \u00een \u0219ir\u2026 Plutea peste noi un sentiment de solidaritate \u0219i stim\u0103, cum rar am mai v\u0103zut. Nu mil\u0103, ci revolt\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cineva a spus dup\u0103 spectacol c\u0103 \u00eel admir\u0103 pe artistul Petru Had\u00e2rc\u0103, dar, mai ales, pe cet\u0103\u021beanul basarabean care a avut curajul, \u00eentr-o \u021bar\u0103 cu destui nostalgici ru\u0219i \u0219i cu ei \u00een coast\u0103, s\u0103 vorbeasc\u0103 a\u0219a deschis, f\u0103r\u0103 nicio perdea, despre ororile comise de sovietici \u00een Basarabia.  Subscriu f\u0103r\u0103 rezerve.<\/p>\n\n\n\n

Remarc \u0219i frumosul motto al spectacolului din caietul-program: \u201eCu acest spectacol aprindem o lum\u00e2nare \u00een amintirea celor uci\u0219i, mutila\u021bi, chinui\u021bi \u0219i umili\u021bi de regimul comunist \u00een Gulagul sovietic.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronic\u0103 de teatru de Elisabeta Pop<\/p>\n","protected":false},"author":423,"featured_media":13651,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[51,2404],"tags":[2405,2543,2510],"coauthors":[2542],"class_list":["post-13648","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-arte","category-cronica-de-teatru","tag-cronica-de-teatru","tag-elisabeta-pop","tag-nr-6-2025"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/IMG-20250714-WA0041-rotated.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13648","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/423"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13648"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13648\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13656,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13648\/revisions\/13656"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13651"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13648"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13648"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13648"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=13648"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}