{"id":13610,"date":"2025-08-28T11:26:11","date_gmt":"2025-08-28T08:26:11","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13610"},"modified":"2025-08-28T11:26:43","modified_gmt":"2025-08-28T08:26:43","slug":"o-mizantroapa-cu-suflet-mare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13610","title":{"rendered":"O mizantroap\u0103 cu suflet mare"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-large is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"745\" height=\"1024\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/Sufletul-te-face-om-745x1024.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-13611\" style=\"width:500px\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/Sufletul-te-face-om-745x1024.jpg 745w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/Sufletul-te-face-om-218x300.jpg 218w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/Sufletul-te-face-om-768x1056.jpg 768w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/Sufletul-te-face-om-1117x1536.jpg 1117w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/Sufletul-te-face-om-480x660.jpg 480w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/Sufletul-te-face-om.jpg 1489w\" sizes=\"auto, (max-width: 745px) 100vw, 745px\" \/><figcaption class=\"wp-element-caption\">Oana Paler, <em>Sufletul te face om<\/em>, OMG, Alba Iulia, 2025<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p>S\u2019 pu\u021bine lucruri inventate p\u00een\u0103 acum de \u2013 \u0219i pentru \u2013 literatur\u0103 c\u0103rora Oana Paler nu le-ar putea face fa\u021b\u0103. Dac\u0103 nu cu exces de talent (anume zic talent, pentru \u0219ican\u0103, c\u0103ci Oana e dintre cei care l-au demis \u0219i i-au dat <em>delete<\/em> \u2013 asta doar ca s\u0103 omagiez cultul s\u0103u pentru limba sacr\u0103 a zilelor noastre), sigur cu unul de iste\u021bime \u0219i tran\u0219an\u021b\u0103 (ba chiar casan\u021b\u0103 atitudinal\u0103). Doar s\u0103 nu fie vorba de ceva sclifoseli sau cli\u0219ee, c\u0103ci pe astea nu le suport\u0103 nicidecum, nici literar, nici social. Tot ce ar mai putea \u021bine de categoria moftangiilor \u0219i a prea-plusului de sine o irit\u0103 numaidec\u00eet, a\u0219a c\u0103 le trateaz\u0103 din reflex cu ironie, caricaturiz\u00eendu-le cu verv\u0103, dar oprindu-se \u00een pragul sarcasmului. E caustic\u0103, dar nu sarcastic\u0103. Nu neap\u0103rat din omenie ascuns\u0103, dar activ\u0103, ci mai degrab\u0103 din elegan\u021b\u0103, din stilistica mali\u021biei. De\u0219i se poart\u0103 \u0219i ea ca un <em>illettr\u00e9<\/em> provocator \u0219i ca un demn urma\u0219 de scriitor-proletar care e pus pe sfid\u0103ri\/denun\u021buri ale elitei \u0219i elitismelor (cum \u0219i remarc\u0103, pe copert\u0103, Costi Rogozanu), Oana defileaz\u0103, de fapt, \u00eentr-o \u021binut\u0103 de cinism rafinat, care tocmai din rafinament practic\u0103 limbajul de cyber-lumpen cu non\u0219alan\u021b\u0103. <em>Sufletul te face om<\/em> (OMG, Alba Iulia, 2025) \u2013 o sintagm\u0103 persiflant\u0103 care descalific\u0103 toat\u0103 ipocrizia de inim\u0103 \u0219i suflet \u2013 e un manifest al decep\u021biei existen\u021biale (\u0219i culturale). Lumea e o decep\u021bie des\u0103v\u00eer\u0219it\u0103 \u2013 \u0219i comic\u0103 totodat\u0103 \u2013 pentru Oana, iar decep\u021bia \u2013 un drog. Dar tocmai pentru c\u0103 e a\u0219a, Oana nu vrea s\u0103 fug\u0103 \u00een alte lumi ci, dimpotriv\u0103, s\u0103 consume \u00een ra\u021bii mici narcoza acestei decep\u021bii. Nu e, cum s-ar zice, creatoare de alte lumi, ci reporter\u0103 a acestei lumi. Poemele ei s\u00eent axiomatic deceptive \u0219i sus\u021binute de un cinism ce pare a veni dintre increate. Nu e produs de ceva, ci e \u00eenaintea tuturor celor produse de o cauz\u0103. Dar ce poet (\u0219i ce om, la urma urmei) poate profesa deziluzia cu at\u00eeta entuziasm \u0219i cu at\u00eeta radicalitate dac\u0103 nu e dominat de anxietatea iluziilor? (Cioran, mi se va spune poate). Manifestul deceptiv e consecin\u021ba unei drame a iluziilor peste care Oana a s\u0103rit textual, dar nu \u0219i subtextual. Mizantropia ei \u2013 de u\u0219oar\u0103 fanfaronad\u0103, Oana fiind un <em>miles gloriosus<\/em> al deprim\u0103rii iritate \u2013 e o exasperare a compasiunii, iar cinismul \u2013 o ran\u0103 a sensibilit\u0103\u021bii. Sensibilitatea \u2013 \u0219i \u00eendeosebi retorica sensibilit\u0103\u021bii, poezia cu sensibile \u2013 e \u00eens\u0103 unul din cli\u0219eele caricaturizate premeditat. Ai zice c\u0103 Oana e o poet\u0103 f\u0103r\u0103 inim\u0103, f\u0103r\u0103 suflet (pe care l-a \u0219i caricaturizat \u00eenc\u0103 din titlu). Dar ia s\u0103 dea peste o situa\u021bie care, omene\u0219te vorbind, st\u00eerne\u0219te spontan compasiunea, s\u0103 vedem ce face: \u201e\u00een varianta 1 de lume\/ cea care mi s-a dat\/ am fost la o serbare \u0219colar\u0103\/ dup\u0103 ce am aflat c\u0103 un prieten din ga\u0219c\u0103\/ are cancer \u0219i am sim\u021bit cum barca noastr\u0103\/ \u00eencepe s\u0103 ia ap\u0103\/ insesizabil dar treptat \u0219i sigur\/ un freeze-frame mood\u201d (\u201eFreeze-frame mood\u201d). Nu s\u00eent multe astfel de momente \u00een care pe Oana o cuprinde subit panica de propria sensibilitate, dar s\u00eent destule pentru a-i dovedi ac\u021biunea (imediat refulat\u0103, desigur, tratat\u0103 cu desconsidera\u021bie \u0219i compromis\u0103). \u00centreaga snoav\u0103 din Lisabona, cu parada ei de indiferen\u021b\u0103 simulat\u0103 \u0219i cu pandalii jucate, se \u00eencheie cu un clinchet al compasiunii (\u201ea\u0219a-i trebe mi-am zis a b\u0103tut-o dumnezeu\/ p\u00een\u0103 c\u00eend \u0219i-a ridicat pantalonu\/ i-am v\u0103zut genunchiul umflat \u0219i mov\/ \u0219i mi-a venit s\u0103 pl\u00eeng nu din mil\u0103 nici\/ din oboseal\u0103 ci doar din ideea c\u0103\/\/ uite oric\u00eend \u021bi se poate \u00eent\u00eempla\/ orice.\u201d Fire\u0219te c\u0103 Oana, de c\u00eete ori se treze\u0219te c\u0103-i vine s\u0103 pl\u00eeng\u0103, \u00ee\u0219i reneag\u0103 asemenea sl\u0103biciuni, le reprim\u0103 imediat \u0219i le \u201evalorific\u0103\u201d reful\u00eendu-le, compromi\u021b\u00eendu-le \u0219i c\u0103ut\u00eendu-le alte \u201ecauze\u201d. Dar un sistem de reprimare \u0219i declasare at\u00eet de riguros \u0219i de prompt e tocmai semnul c\u0103 sensibilitatea are o funda\u021bie existen\u021bial\u0103 \u0219i c\u0103 poate \u021b\u00ee\u0219ni la orice pretext. Acestei fete cinice \u00eei e ru\u0219ine de propria sensibilitate \u0219i de fondul de compasiune, dar dac\u0103 nu le-ar avea n-ar avea de ce se ru\u0219ina. O anume cultur\u0103 a ru\u0219inii e \u00eentre\u021binut\u0103 de mai toate scenele biografice invocate, c\u0103ci toate s\u00eent situa\u021bii lipsite de glorie. Nici o fapt\u0103 eroic\u0103 nu-i marcheaz\u0103 drumul \u2013 afar\u0103 de eroismul cinismului cu care deconspir\u0103 f\u0103\u021b\u0103rnicia generalizat\u0103 \u0219i micile psihisme aflate \u00een pragul isteriei.<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\">\n<p>Retorica bulevardier\u0103 nu e un cli\u0219eu mai venial dec\u00eet retorica aulic\u0103; fiecare produce un fel de ceremonialitate, una reveren\u021bioas\u0103, cealalt\u0103 ireveren\u021bioas\u0103.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n<p>Sclifoselilor de orice fel, dar mai cu seam\u0103 celor elitiste, Oana le \u00eenchin\u0103 un adev\u0103rat pean caricatural \u00een ciclul \u201eCasa Paleologu\u201d. Ipocrizia cotidian\u0103, f\u0103\u021b\u0103rnicia, \u00eenchipuirile de sine s\u00eent teme de moralist care-i ocup\u0103 obsesional aten\u021bia, dar fire\u0219te c\u0103 relevarea lor nu se face \u021bin\u00eend predici, ci doar expun\u00eendu-le \u00een perspectiv\u0103 caricatural\u0103. \u00cenainte \u00eens\u0103 de a fi vorba de asemenea pasiuni morale \u0219i de a se l\u0103sa prins\u0103 de iritare fa\u021b\u0103 de fenomenologia lor cultural\u0103 ori social\u0103, Oana se love\u0219te de sclifoseala literar\u0103 ca atare. \u0218i ce gen literar presteaz\u0103 mai multe sclifoseli dec\u00eet poezia? Nu-\u0219i arog\u0103 ea statutul de vorbire \u201eaparte\u201d, menit\u0103 altui nivel? Nu face ea parad\u0103 de evenimente expresive, de cumul de sugestivitate? Acest excep\u021bionalism poetic o scoate din s\u0103rite chiar \u00een premisa poemelor. A\u0219a c\u0103 Oana scrie f\u0103r\u0103 nici o preten\u021bie de ritual, reproduc\u00eend nu doar realitatea a\u0219a cum e, ci \u0219i vorbind despre ea f\u0103r\u0103 ifose, cu oralisme de cafenea \u0219i despre incidente insignifiante, dar care repercuteaz\u0103 epic. Felul ei de a scrie vine, cel mai probabil, din \u0219coala lui Sociu, (de nu chiar de la Bodiu; de nu cumva chiar de mai departe, de la Mircea Iv\u0103nescu, cel care a ridicat taclalele la ceremonialitate). Oana nu p\u0103l\u0103vr\u0103ge\u0219te \u00eens\u0103 cu distinc\u021bie ritualic\u0103, dar \u0219i ea a \u0219ters linia dintre vorbirea \u201ealeas\u0103\u201d, caden\u021bat\u0103, narcotic\u0103, \u0219i vorbirea pe \u0219leau, stradal\u0103 \u0219i anti-academic\u0103. Nu e nici o tranzi\u021bie de la limbajul poeziei la limbajul cafenelei. E o demonstra\u021bie reu\u0219it\u0103, nu-i vorb\u0103 (\u0219i nu-i chiar noutate, doar calitativ). Dar problema fiec\u0103rui poet nu e at\u00eet \u201eanxietatea influen\u021bei\u201d, c\u00eet angoasa cli\u0219eelor. \u00cen mod fatal, de cum un poet deschide gura, proclam\u0103 un cli\u0219eu. Retorica bulevardier\u0103 nu e un cli\u0219eu mai venial dec\u00eet retorica aulic\u0103; fiecare produce un fel de ceremonialitate, una reveren\u021bioas\u0103, cealalt\u0103 ireveren\u021bioas\u0103. Punerea unui filtru de cinism peste sensibilitate nu e mai pu\u021bin cli\u0219eu dec\u00eet c\u00eentarea direct din sensibilitatea ca atare. Oricum poe\u021bilor li se concede aprioric un depozit de sensibilit\u0103\u021bi. A le renega \u00eenseamn\u0103 doar a face existen\u021ba lor mai dramatic\u0103. De ce s-ar fi pornit Oana contra filistinismelor dac\u0103 n-ar fi t\u00eenjit dup\u0103 autenticitatea uman\u0103 genuin\u0103?! Aceast\u0103 nostalgie \u0219i-o exorcizeaz\u0103 ea \u00een <em>Sufletul te face om<\/em>. E o \u0219ans\u0103 compromis\u0103, dar\u2026<\/p>\n\n\n\n<p>Saga cotidianit\u0103\u021bii \u00een care se ordoneaz\u0103 secven\u021bele devine o impreca\u021bie sublimat\u0103 \u0219i caricat\u0103 \u00een acela\u0219i timp. Oana scrie din (\u0219i cu) exasperare, dar exasperarea ei e reversul grotesc al compasiunii care \u0219i-a pierdut obiectul; scrie cu cinism, dar cinismul ei nu e dec\u00eet reversul sensibilit\u0103\u021bii neconstitu\u021bionale (\u00een poezia de azi), de\u0219i constitutiv\u0103 (ne d\u0103m cinici, dar, de fapt, ne doare; nu ne pas\u0103 de nimic, dar, de fapt, s\u00eentem \u00een continu\u0103 alert\u0103); scrie cu ironie, cu deta\u0219are caricatural\u0103, tocmai pentru c\u0103 temeiul ironiei sale e participarea paroxistic\u0103. Are ea gura mare, dar mai \u00eentr-ascuns are \u0219i suflet mare. E ceea ce o calific\u0103 pe aceast\u0103 mizantroap\u0103 ca fiind una cu inima ofensat\u0103 \u0219i care r\u0103spunde ofensei existen\u021biale cu mali\u021bie. Una transformat\u0103 \u00een verv\u0103. Pu\u021bini (chiar foarte pu\u021bini) poe\u021bi cu verva caustic\u0103 a Oanei.<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Carnete critice de Al. Cistelecan<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":13611,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[376,52],"tags":[82,375,2510,1575],"coauthors":[1120],"class_list":["post-13610","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-carnete-critice","category-rubrici","tag-al-cistelecan","tag-carnete-critice","tag-nr-6-2025","tag-oana-paler"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/Sufletul-te-face-om.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13610","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13610"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13610\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13612,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13610\/revisions\/13612"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13611"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13610"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13610"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13610"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=13610"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}