{"id":13464,"date":"2025-07-24T19:10:34","date_gmt":"2025-07-24T16:10:34","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13464"},"modified":"2025-07-24T19:10:41","modified_gmt":"2025-07-24T16:10:41","slug":"poezia-exilului-de-acasa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13464","title":{"rendered":"Poezia exilului de acas\u0103"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"426\" height=\"635\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/nicolae-coande.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-13465\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/nicolae-coande.png 426w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/nicolae-coande-201x300.png 201w\" sizes=\"auto, (max-width: 426px) 100vw, 426px\" \/><figcaption class=\"wp-element-caption\">Nicolae Coande, <em>33 de c\u00e2ntece pentru Didgeridoo<\/em>, Tracus Arte, 2023<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p>Nicolae Coande a migrat admirabil \u00een ultimele trei decenii dintr-o periferie a recept\u0103rii (ilustrat\u0103 atunci, la debut, inclusiv prin titlu, cu volumul <em>\u00cen margine, <\/em>ca o asumare de frond\u0103 a propriei condi\u021bii) \u00eenspre centrul vie\u021bii noastre literar-culturale. De\u0219i a avut parte \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput de premii \u0219i unele semnal\u0103ri, a existat mereu ceva ce critica \u0219i mediile literare nu au recunoscut \u0219i afirmat \u00een cazul acestui poet: autenticitatea unei voci care, \u00een plin textualism optzecist \u0219i autoironie nou\u0103zecist\u0103, propunea o viziune etic-disperat\u0103 a realit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n<p>C\u00e2nd am scris despre el la debut, remarcam \u00een poezia sa ceea ce am numit atunci \u201esarcasm altruist\u201d \u0219i \u00eel vedeam, ca poet, peste nivelul unor v\u00e2rfuri ale genera\u021biei, poe\u021bi mai noroco\u0219i \u00een privin\u021ba ecoului operei lor printre contemporani. Sunt bucuros c\u0103 nu m-am \u00een\u0219elat. Ast\u0103zi el este nu numai un poet recunoscut, inclusiv pe alte meridiane, dup\u0103 ce fusese \u021binut, nedrept, la grani\u021bele cerberilor p\u0103zitori ai clubului provinciei literare Rom\u00e2nia, dar \u0219i un critic sagace, un eseist profund, un animator cultural prin evenimentele pline de str\u0103lucire pe care le organizeaz\u0103, \u00een calitate de secretar literar, la Teatrul Na\u021bional \u201eMarin Sorescu\u201d din Craiova.<\/p>\n\n\n\n<p>Iar \u00een ultimul timp a scris \u0219i a publicat mult \u0219i pe multiple planuri, \u00eentr-o frenezie pe care numai clarific\u0103rile \u0219i \u00een\u021belesurile la care a ajuns \u2013 pe c\u0103r\u0103rile proprii de explorator \u0219i specta(c)tor (folosesc aici titlul revistei de cultur\u0103 teatral\u0103 pe care o pune la cale de mai mul\u021bi ani) \u2013 \u021bi-o poate oferi: poezie (<em>\u00cen margine<\/em>,<em> Fincler<\/em>,<em> fund\u0103tura homer, Folfa<\/em>,<em> V\u00e2nt, tutun \u0219i alcool, Femeia despre care scriu, VorbaIago, Persona, Nu m-au l\u0103sat s\u0103 conduc lumea, Plagiator. 1962, Memoria unui mort este memoria mea, Nu sunt eu bestia<\/em>); critic\u0103 literar\u0103 (<em>Manualul v\u00e2n\u0103torului de poe\u021bi<\/em>); eseu (<em>Intelectualii rom\u00e2ni \u0219i curtea regelui<\/em>;<em> Dumnezeu, poet \u0219i protector al lumii<\/em>); interviuri (<em>Cel\u0103lalt cap\u0103t<\/em>). Cea mai recent\u0103 carte a sa, <em>33 de c\u00e2ntece pentru Didgeridoo, <\/em>ap\u0103rut\u0103 la Editura Tracus Arte \u00een 2023, obiectul-pretext al acestei cronici, completeaz\u0103 acest parcurs de via\u021b\u0103 \u0219i de scris al unei personalit\u0103\u021bi dintre cele mai importante.&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Este opera \u00eenchegat\u0103 a unui poet distinct \u00een peisajul poeziei de azi. Nota sa de originalitate vine din convertirea psihologic\u0103 a revoltei \u0219i dezam\u0103girii \u00een discurs resemnat al unei poeticit\u0103\u021bii salvatoare. Cu at\u00e2t mai resemnat cu c\u00e2t \u00een\u021belegerea apare ca bonus al \u00eenaint\u0103rii \u00een timpul istoric \u0219i al extinderii ariei de cuprindere, cultural \u0219i existen\u021bial, a lumii, cu toate contrastele ei. Este resemnarea pe seama unui exil sufletesc asumat \u00een propria \u021bar\u0103, a unei \u00eenstr\u0103in\u0103rii ontologice tocmai pe filiera poeziei, uneori \u00een siajul transfigur\u0103rii identitare: \u201e\u00cen r\u0103sp\u0103r cu via\u021ba asta plin\u0103 de taxe \u0219i datorii\/ Suburbia de unde vii e cea unde te vei \u00eentoarce\/ La fini\u0219 acolo unde nu te a\u0219teapt\u0103 nimeni&#8230;\u201d (\u201eEvita\u201d); \u201eNu vei \u00eemb\u0103tr\u00e2ni printre ai t\u0103i\/ Nu vei muri printre str\u0103ini\/ Dar atunci unde vei fi\/ Cine \u00ee\u021bi va g\u0103si colec\u021bia de amintiri\/ Colec\u021bia de fapte numeri \u00eenfr\u00e2ngeri\/ Tu care ai fost \u00een toate victorios\/ Tu care \u0219tii c\u0103 lumea uit\u0103 eroii\/ se uit\u0103 pe ea\/ P\u00e2n\u0103 la un punct unde timpul\/ Este o balt\u0103 pe care p\u0103\u0219e\u0219te\/ B\u00e2tlanul cu un suflet \u00een cioc.\/\/ \u00cen suflet r\u00e2de o \u021bar\u0103 unde cobori tu\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>Spirit viu, prins \u00een v\u00e2ltorile timpului s\u0103u \u0219i al locului \u201eest-etic\u201d \u00een care se mi\u0219c\u0103, Nicolae Coande are cu literatura o rela\u021bie cu intensit\u0103\u021bi f\u0103r\u0103 rest. Pentru poet, scrisul este o chestiune la fel de important\u0103 ca via\u021ba, iar asta rezult\u0103 din tonurile ap\u0103sate, mai cu seam\u0103 \u00een poezie, unde revolta se r\u0103suce\u0219te \u00een sarcasm \u0219i impreca\u021bii, \u00een exasperare \u0219i dramatism.<\/p>\n\n\n\n<p>Poemele sale \u2013 fie cele \u00eentinse din volumele de \u00eenceput, fie unele mai fulgurante din ultimul timp, cum sunt \u0219i cele <em>33 de c\u00e2ntece pentru Didgeridoo <\/em>\u2013 vorbesc de fapt despre omul epocii noastre aliena(n)te, captiv \u00eentre iluziile salv\u0103rii prin poezie \u0219i dezam\u0103girea de a nu putea conchide nici \u00een favoarea rat\u0103rii, nici a \u00eemplinirii, care ar fi fost de a\u0219teptat, ori una ori alta, pe seama ei. Este, se pare, un e\u0219ec \u00een ordine existen\u021bial\u0103, \u00eens\u0103 o mare victorie \u00een planul cel\u0103lalt, nematerial, al poeziei, unde ni se spune, parc\u0103 \u00eemprumut\u00e2nd vocea unui cunoscut personaj al lui Kazantzakis, \u201enimic nu \u00eentrece dezastrul de a fi poet.\u201d (\u201eFincler\u201d)<\/p>\n\n\n\n<p>\u00centr-un poem-art\u0103 poetic\u0103 din acest volum mai nou, poezia (personaj principal aici), dac\u0103 este de c\u00e2\u0219tigat ceva \u00een umbra ei, are de dat ni\u0219te b\u0103t\u0103lii, este pus\u0103 \u00een ecua\u021bia unor linii de for\u021b\u0103, \u00een lumea mercantil\u0103 \u0219i corupt\u0103 cu care trebuie s\u0103 se lupte, una a contrastelor cel pu\u021bin tot at\u00e2t de puternice c\u00e2t acelea dintre entuziasm \u0219i depresie, \u00eentre care oscileaz\u0103 atitudinea unei instan\u021be lirice angoasate: \u201eS\u0103 g\u00e2ndim inversul poeziei noastre.\/ Adic\u0103 trebuie \u00een\u021beles ce ni se opune.\/ Ce nu las\u0103 poezia s\u0103 fie. C\u00e2nd apare\/ Pe c\u00e2nd nu e. Aceast\u0103 for\u021b\u0103 conteaz\u0103\/ C\u0103 este o for\u021b\u0103 con\u0219tient\u0103 sau o iner\u021bie\/ Ea trebuie g\u00e2ndit\u0103 \u00een raport direct cu poezia.\/ Cum \u00ee\u021bi cuno\u0219ti adversarul?\/ Cum \u00eei evaluezi for\u021ba real\u0103?\/ De ce s-ar opune poeziei?\/ Unde cre\u0219te aceast\u0103 for\u021b\u0103 bancar\u0103? Dar dac\u0103 e\u0219ti tu adversarul?\/ Are nevoie de el? Este posibil a\u0219a ceva?\/ Dac\u0103 poezia este viclean\u0103?\/ Cum se poate una ca asta?\/ Poate are \u0219i poetul o vin\u0103.\/ Poate c\u0103 vehiculul este corupt.\/ Ce crede poezia despre una ca asta?\/ Ce crezi tu cititor rece\/\/ Te-ai g\u00e2ndit vreodat\u0103 c\u0103 poezia este\/ Ca lipsa banilor \u00een buzunarul t\u0103u am\u0103r\u00e2t? Atunci s\u0103 vedem de unde vin banii\/ Poate a\u0219a \u00een\u021belegem sursa ocult\u0103.\u201d (\u201eS\u0103 g\u00e2ndim\u201d)<\/p>\n\n\n\n<p>Nicolae Coande reseteaz\u0103 aici <em>tema major\u0103 din celelalte apari\u021bii, <\/em>marginalitatea ultragiat\u0103, <em>dar fa\u021b\u0103 de volumele anterioare, unde revolta c\u0103p\u0103ta puternice note sarcastice, aici mi se pare c\u0103 pune un accent mai ap\u0103sat pe un fel de resemnare care vine, poate, din trecerea anilor, pe uitare \u0219i pe transferul \u00eenspre lumea de dincolo, pe inconsisten\u021ba lucrurilor tr\u0103ite \u0219i derizoriul lumii v\u0103zute printr-un caleidoscop repede-schimb\u0103tor, \u00een care personaje istorice diverse apar\u021bin\u00e2nd trecutului \u0219i prezentului, de fapt unui prezent etern (care poate fi al muzicii aborigene c\u00e2ntat\u0103 la didgeridoo, sugerat de titlu), se mi\u0219c\u0103 \u00een rotiri de carnaval \u0219i se \u00eent\u00e2lnesc \u00eentre ele \u00een cheie suprarealist\u0103: <\/em>Nicole Kidman, Pisica de Cheshire, Karl Lagerfeld, Fericitul Augustin, Pico de la Mirandola, familia Medici, Simone Weil, Alain Delon, Joan Didion, Bob Wilson, Philip Glass, Marilyn Monroe sau Elisabeth Moss.<\/p>\n\n\n\n<p>Versuri memorabile apar din loc \u00een loc, marca sa de excelen\u021b\u0103 \u00een poezie, cu care ne-a obi\u0219nuit \u00een toate volumele: \u201eAbia apuc s\u0103 adorm c\u0103 m\u0103 trezesc s\u0103 controlez dac\u0103 via\u021ba mea este a\u0219a cum trebuie\/ semnele vitale sunt bune trenul \u00eenc\u0103 ruleaz\u0103 pe \u0219in\u0103&#8230;\u201d, \u201eMor\u021bii iubesc victoriile postume\u201d, \u201eSunt campionul care nu a ajuns campion\/ \u00eenvingi cu inima nu cu pumnii\u201d, \u201eE greu s\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u0219ti \u00ee\u021bi ia timp dar am destul\u0103 r\u0103bdare\u201d, \u201eTe-ai g\u00e2ndit vreodat\u0103 c\u0103 poezia este\/ ca lipsa banilor \u00een buzunarul t\u0103u am\u0103r\u00e2t?\u201d, \u201eC\u0103l\u0103toream doar noaptea c\u00e2nd numai stelele sunt de \u00eencredere\u201d, \u201e\u2026teiul este mai tare trimite stelele la culcare\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>A tr\u0103i \u00een \u201esecolul \u0103stora\u201d \u0219i \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103 \u00een care \u201emintea este un blestem\u201d devine pentru poet o adev\u0103rat\u0103 prob\u0103 de \u00eencercare pentru care se antreneaz\u0103 mereu, pentru c\u0103 este hot\u0103r\u00e2t s\u0103-i fac\u0103 fa\u021b\u0103 (ca un auto-exilat de profesie) \u0219i s\u0103 o treac\u0103 victorios. Cotidianul este luat de martor \u0219i \u00een acest volum, pentru c\u0103 Nicolae Coande \u0219tie de la marii poe\u021bi, pe care \u00eei frecventeaz\u0103 ca pe egali, c\u0103 nu po\u021bi hr\u0103ni poezia doar cu idei \u0219i abstrac\u021biuni \u0219i nici cu vorbirea \u00een numele vorbirii. Maximalismul are nevoie de temperare prin contagiune cu banalitatea respira\u021biei obi\u0219nuite. Cu un risc \u0219i aici, ca peste tot, acela al dilu\u0103rii substan\u021bei. Noroc c\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103rile de la nivelul zero al vie\u021bii nu ajung un scop \u00een sine, pentru c\u0103 pulberea tr\u0103irii de zi cu zi apare schimbat\u0103 \u00een toate poemele, adus\u0103 \u00eentr-un con de lumin\u0103 care o modific\u0103, ceea ce le confer\u0103, poate, autenticitatea (sau \u201eautenticismul\u201d) despre care vorbea Marin Mincu, criticul care l-a v\u0103zut, totu\u0219i, la apari\u021bie \u0219i l-a \u0219i inclus \u00een antologia <em>Poezia rom\u00e2n\u0103 actual\u0103<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p>Transfigurarea cotidianului se petrece adesea \u00een cheie sarcastic\u0103, singura care poate domoli dezam\u0103girea de un mediu c\u0103zut, local sau extins \u00een lumea larg\u0103: \u201eDac\u0103 va fi r\u0103zboi \u0219i la noi desigur poe\u021bii no\u0219tri\/ vor fi \u0219i ei descoperi\u021bi cum sunt cei ucraineni \u00een Occidentul\/ prodigios.\/ Mampe\/ Revistele \u0219i reziden\u021bele generoase sunt pline de nume\/ necunoscute p\u00e2n\u0103 mai ieri.\/ O nou\u0103 alfabetizare printre rachete Kinjal &amp; Patriot\/ \u0219i b\u0103nuiesc c\u0103 scriem cu to\u021bii o nou\u0103 istorie cultural\u0103.\/ Asta e de bine?\/ Poate c\u0103 spun prostii dar uneori prostiile spun adev\u0103rul\/ \u0219i de ce s\u0103 mint \u2013 r\u0103zboiul face mereu descoperiri sumbre\/ iar publicul at\u00e2t de civilizat afl\u0103 cu surprindere\/ c\u0103 exist\u0103 poe\u021bi uria\u0219i \u00een Estul s\u0103lbatic.\u201d (\u201eMampe\u201d)<\/p>\n\n\n\n<p>Biograficul se adaug\u0103 repede-repede, parc\u0103 pentru a \u021bine \u00een fr\u00e2u tenta\u021biile evazioniste \u00een metaversul abstract-ermetic: \u201eAst\u0103zi m-am \u00eent\u00e2lnit cu George la terasa Bulevard\/ Sau mi-am dat \u00eent\u00e2lnire nu mai \u0219tiu\/ Aici am b\u0103ut noi c\u00e2teva beri el doar una\/ \u00cen vara c\u00e2nd \u0219i-a donat arhiva bibliotecii locale.\u201d (\u201eCu George Banu la terasa Bulevard\u201d)<\/p>\n\n\n\n<p>Ion Pop constat\u0103 \u00een poezia sa \u201eun soi de verv\u0103, c\u00e2nd exuberant\u0103, c\u00e2nd punctat\u0103 de posomor\u00e2te umori negre\u201d, iar Al. Cistelecan vorbe\u0219te despre \u201efebra refulat\u0103 a unui mistic\u2026 exasperat \u0219i disperat, furios \u0219i sc\u00e2rbit, dezam\u0103git \u0219i bolnav, \u00eempr\u0103\u0219tiind impreca\u021bii \u0219i \u00eemp\u0103r\u021bind avertismente, dispre\u021buindu-se \u0219i discredit\u00e2ndu-se\u201d. \u00centre exege\u021bi, nu pu\u021bini dintre cei mai experimenta\u021bi, Mircea A. Diaconu observ\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, \u201edezgustul \u00een fa\u021ba neputin\u021bei poeziei de a-\u0219i p\u0103stra condi\u021bia originar\u0103\u201d. A\u0219 zice c\u0103, forjat\u0103 de aceste puternice tensiuni, poezia sa iese \u00een c\u00e2\u0219tig, trece cu brio frontiera sentimentalismelor \u0219i a tonurilor \u201eslabe\u201d (Vattimo), \u00ee\u0219i intensific\u0103 febra \u0219i \u00ee\u0219i recap\u0103t\u0103, mereu \u0219i mereu, ritmul alert.<\/p>\n\n\n\n<p>Volumul lui Nicolae Coande, <em>33 de c\u00e2ntece pentru Didgeridoo<\/em><strong>, <\/strong>\u00eendeamn\u0103 la o privire \u00eenapoi, la refacerea parcursului poetic al unui autor de prim\u0103 m\u0103rime, al unui univers poetic construit din disperarea de a nu putea converti poezia la rosturile primordiale ale vie\u021bii \u0219i de a-i conferi, totu\u0219i, \u00een acest fel, paradoxal, un sens adev\u0103rat, chiar pentru via\u021b\u0103, dincolo de lipsa absolut\u0103 de sens, ca o r\u0103splat\u0103 nea\u0219teptat\u0103 \u0219i izb\u0103vitoare.<em><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cronic\u0103 literar\u0103 de Vasile Baghiu<\/p>\n","protected":false},"author":396,"featured_media":13465,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[106,372,2511,1966],"coauthors":[2387],"class_list":["post-13464","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-cronica-literara","tag-nicolae-coande","tag-nr-5-2025","tag-vasile-baghiu"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/nicolae-coande.png","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13464","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/396"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13464"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13464\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13468,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13464\/revisions\/13468"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13465"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13464"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13464"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13464"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=13464"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}