{"id":13447,"date":"2025-07-23T14:08:19","date_gmt":"2025-07-23T11:08:19","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13447"},"modified":"2025-07-23T14:08:29","modified_gmt":"2025-07-23T11:08:29","slug":"obsesia-originalitatii-iii-cazul-lui-bach","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13447","title":{"rendered":"Obsesia originalit\u0103\u021bii (III): cazul lui Bach"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u201eCompozitorii mediocri \u00eemprumut\u0103, compozitorii mari fur\u0103<\/em>.\u201d (Igor Stravinsky)<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00cen timpurile moderne, lui J. S. Bach i s-a creat o imagine de om serios, chiar pedant, care nu a l\u0103sat nimic la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii \u00een compozi\u021biile lui \u0219i nu s-a cobor\u00e2t s\u0103 preia idei muzicale de la compozitori inferiori (\u0219i cine nu e inferior prin compara\u021bie cu Bach?). \u00cen realitate, de\u0219i unele tr\u0103s\u0103turi ale personalit\u0103\u021bii sale ca om \u0219i compozitor concord\u0103 m\u0103car par\u021bial cu aceste cli\u0219ee, Bach a fost totodat\u0103 \u0219i produsul epocii sale, ca oricine altcineva, dar \u0219i un muzician foarte pragmatic, care era pl\u0103tit ca s\u0103 dirijeze \u0219i s\u0103 interpreteze \u00een public diverse lucr\u0103ri, de obicei pentru cultul luteran. A fost extrem de activ \u0219i a compus enorm, catalogul crea\u021biilor sale \u00eensum\u00e2nd peste 1.100 de piese. \u0218i totu\u0219i…<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd e\u0219ti presat de termene de predare, autocitarea devine un subterfugiu salvator, la care au recurs frecvent chiar \u0219i genii ca Bach \u0219i Handel. Dar reciclarea muzicii proprii, cu alt text sau \u00een alt\u0103 lucrare, e doar un caz benign fa\u021b\u0103 de apelul la muzica altora. \u00centr-o epoc\u0103 de pionierat a tiparului muzical \u0219i a c\u0103l\u0103toriilor interna\u021bionale, era foarte pu\u021bin probabil ca o lucrare s\u0103 fie cunoscut\u0103 \u00een alt ora\u0219 \u0219i \u00een afara contextului pentru care fusese compus\u0103. Mai erau \u0219i componenta omagial\u0103 implicat\u0103 \u00een citarea muzicii altuia, dar \u0219i laxitatea cu care cei din Baroc priveau astfel de \u201e\u00eemprumuturi\u201d, tax\u00e2ndu-le drept plagiate numai dac\u0103 nu erau prelucrate deloc, adic\u0103 asimilate, \u00eensu\u0219ite \u00een stilul propriu (deci \u201efurate\u201d, conform butadei lui Stravinsky).<\/p>\n\n\n\n

Concret, dintre numeroasele cazuri ce se pot identifica \u00een imensa crea\u021bie a lui Bach \u0219i l\u0103s\u00e2nd la o parte nenum\u0103ratele recicl\u0103ri \u0219i transpuneri ale muzicilor lui de c\u0103tre el \u00eensu\u0219i \u00een alte compozi\u021bii (de obicei, \u00een cantatele biserice\u0219ti s\u0103pt\u0103m\u00e2nale), precum \u0219i apocrifele atribuite lui de c\u0103tre posteritate, se poate remarca, printre alte cazuri similare, superba parte lent\u0103 din inefabilul Concert \u00een fa minor pentru clavecin \u0219i orchestr\u0103 BWV 1056<\/em>. Ea seam\u0103n\u0103 mult cu primul Andante din Concertul \u00een Sol major pentru flaut \u0219i orchestr\u0103 TWV 51:G2<\/em> de Telemann (acesta era pe atunci o adev\u0103rat\u0103 vedet\u0103 \u0219i se afla \u00een rela\u021bii epistolare amicale \u0219i cu Bach, \u0219i cu Handel). Evident, aici e un caz de omagiu prietenesc.<\/p>\n\n\n\n

Pe de alt\u0103 parte, tip\u0103riturile muzicale fiind \u00eenc\u0103 rare \u0219i scumpe, un mod practic de a \u00eenv\u0103\u021ba pe atunci compozi\u021bia era de a copia lucr\u0103rile reputate, ceea ce Bach a \u0219i f\u0103cut deseori, mai ales \u00een copil\u0103rie \u0219i adolescen\u021b\u0103 (cu pre\u021bul sl\u0103birii vederii, cum au considerat biografii ulteriori). El a p\u0103strat aceast\u0103 practic\u0103 \u0219i \u00een anii maturit\u0103\u021bii, fie pentru uzul elevilor lui, fie pentru a-\u0219i furniza material destinat concertelor asociate de obicei cultului luteran sau cur\u021bilor princiare la care a fost angajat \u0219i pentru care era pl\u0103tit. Deci nu orice partitur\u0103 manuscris\u0103 a lui Bach e \u0219i o compozi\u021bie original\u0103 a acestuia.<\/p>\n\n\n\n

De exemplu, Concertul \u00een la minor pentru patru clavecine \u0219i orchestr\u0103 BWV 1065<\/em> de Bach e un aranjament dup\u0103 Concertul \u00een si minor pentru patru viori \u0219i orchestr\u0103 op. 3 nr. 10<\/em> de Vivaldi. Din acela\u0219i ciclu de concerte op. 3 de Vivaldi, intitulat \u201eL\u2019estro armonico<\/em>\u201d (\u201eInspira\u021bia armonic\u0103\u201d), Bach a mai transcris cinci compozi\u021bii, aranj\u00e2ndu-le drept concerte pentru clavecin sau org\u0103 solo, dar care figureaz\u0103 \u00een catalogul compozi\u021biilor bachiene. Vivaldi a fost un model componistic important pentru Bach, prin tipul de concert \u00een trei p\u0103r\u021bi, mai \u201emodern\u201d dec\u00e2t tipul concerto grosso <\/em>din filia\u021bia lui Corelli. Dar e de remarcat \u00een treac\u0103t c\u0103 Bach, fiind saturat de \u0219tiin\u021b\u0103 muzical\u0103 \u0219i de pragmatism, a considerat suficient ca texturile pseudo-orchestrale simple ale concertelor lui Vivaldi s\u0103 fie transcrise mai ales pentru claviatur\u0103 solo. De asemenea, Concertul \u00een re minor pentru clavecin solo BWV 974<\/em> de Bach e o transcrip\u021bie a celebrului Concert pentru oboi \u0219i orchestr\u0103 S. D. 935<\/em> de Alessandro Marcello, iar alte concerte pentru clavecin solo de Bach sunt aranjamente dup\u0103 compozi\u021bii de Vivaldi, de Telemann, de prin\u021bul Johann Ernst de Saxa-Weimar \u0219i de Benedetto Marcello.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, celebrul \u201eStabat mater<\/em>\u201d (1736) de Pergolesi a devenit dup\u0103 doar vreo zece ani \u00een m\u00e2inile lui Bach cantata \u201eTilge, H\u00f6chster, meine S\u00fcnden<\/em>\u201d (\u201e\u0218terge-mi p\u0103catele, Prea\u00eenalte\u201d) BWV 1083, iar Missa brevis <\/em>BWV deest<\/em> (Seria II:1) de Bach e adaptat\u0103 \u0219i orchestrat\u0103 dup\u0103 Missa sine nomine<\/em> PdPWV Mis036 de Palestrina. \u0218i mai interesant e c\u0103 Bach a prelucrat par\u021bial \u0219i a dirijat de trei ori \u00een perioada lui final\u0103, de la Leipzig, \u201ePatimile dup\u0103 Marcu<\/em>\u201d, o compozi\u021bie atribuit\u0103 de obicei lui Reinhard Keiser, \u00een care a inserat la un moment dat \u0219apte arii din \u201ePatimile dup\u0103 Brockes<\/em>\u201d de Handel!<\/p>\n\n\n\n

E evident din aceste cazuri \u0219i din altele similare c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i Bach, fiind nevoit s\u0103 prezinte \u00een public cantit\u0103\u021bi enorme de muzic\u0103, a recurs uneori \u0219i la compozi\u021biile altora, de obicei prelucr\u00e2ndu-le. \u00cen prezentul nostru obsedat de copyright<\/em>, astfel de aranjamente n-ar fi considerate lucr\u0103ri originale. Alteori, prestigiul mai mare al unui compozitor duce pur \u0219i simplu la eludarea acuza\u021biilor de plagiat drept coinciden\u021be<\/em>, cum a fost cazul cu opera \u201eElectra\u201d (1909) de Richard Strauss fa\u021b\u0103 de obscura oper\u0103 \u201eCasandra\u201d (1905) de Vittorio Gnecchi.<\/p>\n\n\n\n

Totu\u0219i, ce e cu adev\u0103rat important \u00een muzic\u0103? \u00cen loc de temporar\u0103 concluzie, putem privi uneori chestiunea \u0219i cu umor, ca \u0218ostakovici \u00een Preludiul nr. 15 \u00een Re bemol major<\/em> din op. 87, \u00een care a f\u0103cut aluzii la c\u00e2ntecul tradi\u021bional englezesc \u201eWe wish you a merry Christmas<\/em>\u201d (\u201eV\u0103 dorim Cr\u0103ciun fericit\u201d). Sau cum a zis Brahms, c\u00e2nd a aflat c\u0103 mul\u021bi observ\u0103 doar asem\u0103narea (foarte vag\u0103 \u0219i cu o armonizare diferit\u0103) dintre tema finalului din prima lui simfonie \u0219i cea din finalul Simfoniei a IX-a<\/em> de Beethoven: \u201eOrice m\u0103gar poate s\u0103 observe asta\u201d (vorba tot a lui Brahms, c\u00e2nd a dat \u00eentr-un t\u00e2rziu \u0219i peste o cronic\u0103 pozitiv\u0103 la o compozi\u021bie proprie: \u201eCe s\u0103-i faci, nu po\u021bi nemul\u021bumi pe toat\u0103 lumea\u201d).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Adrian Gagiu<\/p>\n","protected":false},"author":23,"featured_media":13239,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[51,55],"tags":[151,996,152,2511],"coauthors":[1116],"class_list":["post-13447","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-arte","category-muzica","tag-adrian-gagiu","tag-bach","tag-muzica","tag-nr-5-2025"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/bach.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13447","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/23"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13447"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13447\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13453,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13447\/revisions\/13453"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13239"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13447"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13447"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13447"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=13447"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}