{"id":13442,"date":"2025-07-22T18:39:06","date_gmt":"2025-07-22T15:39:06","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13442"},"modified":"2025-07-22T18:39:13","modified_gmt":"2025-07-22T15:39:13","slug":"creiere-reformatate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13442","title":{"rendered":"Creiere reformatate"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-large is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"665\" height=\"1024\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/attachment-665x1024.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-13443\" style=\"width:500px\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/attachment-665x1024.jpg 665w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/attachment-195x300.jpg 195w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/attachment-768x1182.jpg 768w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/attachment-480x739.jpg 480w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/attachment.jpg 800w\" sizes=\"auto, (max-width: 665px) 100vw, 665px\" \/><figcaption class=\"wp-element-caption\">George Saunders, <em>Ziua eliber\u0103rii,<\/em> traducere de Radu \u0218orop, Humanitas Fiction, 2025<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p>Rareori \u00een istoria literaturii un autor de proz\u0103 scurt\u0103 a fost mai premiat \u0219i s-a bucurat \u2013 \u00een timpul vie\u021bii sale \u2013 de o recunoa\u0219tere total\u0103, a\u0219a cum se \u00eent\u00eempl\u0103 de mai bine de un deceniu \u00eencoace cu americanul George Saunders (n. 1958).<\/p>\n\n\n\n<p>Cu acest volum de proz\u0103 scurt\u0103 (al cincilea din opera lui \u0219i al treilea tradus \u00een rom\u00e2n\u0103 dup\u0103 <em>Zece Decembrie,<\/em> Black Button Books, 2017, \u0219i <em>Pastoralia,<\/em> Humanitas Fiction, 2020), George Saunders uime\u0219te, o dat\u0103 \u00een plus, prin felul \u00een care g\u0103se\u0219te limbaje \u0219i forme noi pentru povestirile sale de o originalitate frapant\u0103: halucina\u021bii hipercapitaliste, distopii spiritual-protestatare, experimente elegiace. Un scriitor complet (deopotriv\u0103 romancier \u0219i eseist str\u0103lucit \u2013 vezi \u0219i eseul\/cursul s\u0103u despre arta prozei scurte a mae\u0219trilor ru\u0219i: <em>O baie \u00een iaz, pe ploaie,<\/em> Anansi\/Trei, 2024), a c\u0103rui inventivitate este egalat\u0103 doar de profunzimea povestirilor sale.<\/p>\n\n\n\n<p>Distins p\u00een\u0103 acum cu un purcoi de premii (Booker, National Book, PEN\/Malamud \u0219.a.), cu <em>Ziua eliber\u0103rii<\/em> (2022) a fost \u201edoar\u201d finalist la premiul de gen Ray Bradbury Prize (dup\u0103 ce \u00een trecut \u0219i-a adjudecat un World Fantasy Award), c\u0103ci, precum contemporanii s\u0103i Ted Chiang (n. 1967) sau Margaret Atwood (n. 1939), sau ca predecesorul Kurt Vonnegut (1922-2007), cu care are multe \u00een comun, Saunders de\u021bine un imaginar preponderent non-realist, new weirdo-satiric \u0219i speculativ-distopic, fiind un autor de fic\u021biuni literare \u00eenalt(e) experimentale.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00centr-un interviu pe Bloomsbury.com ce a precedat lansarea acestui volum, Saunders spunea: \u201eAm ajuns s\u0103 cred c\u0103, \u00een aceste vremuri, judec\u0103m prea rapid \u0219i prea aspru, iar unul dintre lucrurile pe care fic\u021biunea le poate face pentru noi este s\u0103 ne impun\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce citim, un fel de suspendare a judec\u0103\u021bii. Simt c\u0103 multe binarit\u0103\u021bi folosite \u00een discursul public s\u00eent, \u00een acest moment, insuficiente. Ca \u0219i cum cultura ar fi decis c\u0103 nu exist\u0103 dec\u00eet dou\u0103 posibile puncte de vedere pentru fiecare problem\u0103. G\u00eendirea noastr\u0103 public\u0103 a devenit cam\u2026 dirijat\u0103. Este imperativ s\u0103 ne pozi\u021bion\u0103m categoric \u0219i foarte repede cu privire la orice \u2013 ambiguitatea \u0219i \u00eendoiala s\u00eent v\u0103zute ca forme de sl\u0103biciune.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Este o declara\u021bie tare, pe m\u0103sura subiectelor \u0219i a problematicii morale puse \u00een joc \u00een aceste nou\u0103 povestiri aproape toate excep\u021bionale, c\u00eeteva experimentale prin form\u0103 \u0219i limbaj, deci nu foarte u\u0219or de citit, motiv pentru care, o spun din capul locului, mul\u021bi cititori nepreg\u0103ti\u021bi sau ne\u00eenarma\u021bi cu r\u0103bdare vor abandona la un moment dat lectura. Doar c\u0103 aceste trei povestiri \u2013 proza titular\u0103, \u201eStrigoi\u201d \u0219i \u201eElliott Spencer\u201d (aceasta din urm\u0103 prezent\u0103 \u0219i \u00een antologia <em>KIWI. Destine,<\/em> Polirom, 2025) \u2013, toate parabole-distopice spuse din perspectiva unor naratori mai mult dec\u00eet necreditabili, c\u0103ci e vorba de fiin\u021be al c\u0103ror creier a fost, la propriu, reformatat, s\u00eent v\u00eerfurile incontestabile ale c\u0103r\u021bii.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen \u201eZiua eliber\u0103rii\u201d, adev\u0103rat\u0103 nuvel\u0103 dup\u0103 dimensiune, avem confesiunea unuia dintre cei trei indivizi \u201eAnina\u021bi la Peretele Gl\u0103suirii \u00een Camera de Audi\u021bie, controlat de la Panoul de Comand\u0103\u201d de un anume domn U. Ace\u0219ti trei indivizi r\u0103stigni\u021bi pe peretele a ceea ce este deopotriv\u0103 o celul\u0103 \/ camer\u0103 de tortur\u0103 \/ salon de relaxare devin, \u00een urma unor Impulsuri, un cor uman ce relateaz\u0103 sau c\u00eent\u0103 un subiect anume conform Set\u0103rilor alese de st\u0103p\u00eenul lor. Practic, ace\u0219ti indivizi s\u00eent ni\u0219te sclavi-naratori, a c\u0103ror memorie, \u0219i deci biografie personal\u0103, a fost radiat\u0103 \u0219i care func\u021bioneaz\u0103 exclusiv \u00een baza unor stimulente artificiale pentru imagina\u021bie cu scopul de a-\u0219i distra st\u0103p\u00eenii: s\u00eent ni\u0219te ChatGPT-uri umane cu rol de cor antic. Aceasta fiind premiza, v\u0103 scutesc de intrig\u0103, pentru a nu v\u0103 strica pl\u0103cerea lecturii.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen \u201eStrigoi\u201d, avem de asemenea ni\u0219te indivizi care, \u00eenchi\u0219i \u00eentr-un parc de distrac\u021bie de sub P\u0103m\u00eent a c\u0103rui tem\u0103 este Iadul, a\u0219teapt\u0103 la infinit vizitatorii, asemenea unor godo\u021bi din viitor, pentru a interpreta scene de via\u021b\u0103 infernal\u0103. \u00cen tot acest timp mort, la propriu \u0219i la figurat, ei devin victimele regulii care-i oblig\u0103 s\u0103 se toarne unii pe al\u021bii atunci vreunul dintre semenii lor se \u00eendoie\u0219te de propria menire \u0219i roste\u0219te vreun \u201eRegretabil Neadev\u0103r\u201d. Practic, cine \u00ee\u0219i exprim\u0103 \u00eendoielile cu privire la func\u021bionalitatea \u0219i Adev\u0103rul sistemului este pedepsit de c\u0103tre gloat\u0103 cu moartea (ironia este suprem\u0103), dar aceea\u0219i pedeaps\u0103 \u00eei a\u0219teapt\u0103 \u0219i pe martorii \u00eendoielii semenilor lor dac\u0103 nu sesizeaz\u0103 automat nesupunerea cu vorba sau cu g\u00eendul. O lume underground ce func\u021bioneaz\u0103 asemenea re\u021belelor de socializare de azi, cu deosebirea c\u0103 aici gloata pedepse\u0219te cu moartea, nu prin \u201ecancelare\u201d. Aceasta fiind premiza.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen fine, \u00een \u201eEliott Smith\u201d, avem un alt tip de indivizi-sclavi c\u0103rora memoria le-a fost radiat\u0103: ace\u0219tia s\u00eent folosi\u021bi pentru a contracara protestele \u00eendreptate \u00eempotriva sistemului. Dac\u0103 \u00een \u201eZiua eliber\u0103rii\u201d indivizii sp\u0103la\u021bi pe creier erau folosi\u021bi pentru <em>entertainment<\/em>, aici s\u00eent folosi\u021bi \u00een scopuri politice ca mas\u0103 de manevr\u0103 civic\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Dificultatea lecturii acestor povestiri provine din faptul c\u0103 nara\u021biunea apar\u021bine indivizilor f\u0103r\u0103 memorie, a c\u0103ror g\u00eendire \u201es\u0103r\u0103cit\u0103\u201d nu mai are vocabular \u0219i referin\u021be, limbajul minimalist e redus la dimensiunea descriptiv\u0103, atunci c\u00eend, \u0219i mai radical, nu mai respect\u0103 nici sintaxa, nici topica frazelor, nici m\u0103car dispunerea \u00een pagin\u0103, limit\u00eendu-se la \u00een\u0219iruirea unor cuvinte vag rela\u021bionate \u00eentre ele. Saunders construie\u0219te distopii social-politice cu limbajul teatrului absurdului, atunci c\u00eend protagoni\u0219tii lui nu comunic\u0103 printr-un proto-limbaj ce seam\u0103n\u0103 cu versurile dadaiste.<\/p>\n\n\n\n<p>Poate c\u0103 \u0219i aceast\u0103 dificultate a comunic\u0103rii este tot o trimitere la prezent: cu at\u00eetea <em>device<\/em>-uri de comunicare, cu at\u00eetea re\u021bele de socializare, tot nu ne \u00een\u021belegem, tot nu ajungem la un dialog, la un acord privind \u00eendoiala cu care ar trebui s\u0103 judec\u0103m realitatea ce nu poate fi\u2026 dirijat\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Flashbook de Marius Chivu<\/p>\n","protected":false},"author":9,"featured_media":13443,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[59,52],"tags":[88,92,87,2511],"coauthors":[1242],"class_list":["post-13442","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-flashbook","category-rubrici","tag-flashbook","tag-george-saunders","tag-marius-chivu","tag-nr-5-2025"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/attachment.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13442","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/9"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13442"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13442\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13445,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13442\/revisions\/13445"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13443"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13442"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13442"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13442"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=13442"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}