{"id":13380,"date":"2025-07-18T14:05:35","date_gmt":"2025-07-18T11:05:35","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13380"},"modified":"2025-07-18T14:23:32","modified_gmt":"2025-07-18T11:23:32","slug":"umanistii-despre-educatie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13380","title":{"rendered":"Umani\u0219tii despre educa\u021bie"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Humanist Educational Treatises<\/em>, edited and translated by Craig Kallendorf, I Tatti Renaissance Library, London, 2004<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Toat\u0103 lumea \u0219tie la nivel de informa\u021bie gene\u00adral\u0103 c\u0103 umani\u0219tii au fost interesa\u021bi de educa\u021bie \u2013 sunt asocia\u021bi cu multilateralitatea epistemic\u0103, cu o specie de erudi\u021bie avid\u0103, cu o preocupare salutar\u0103 pentru Antichitatea greco-latin\u0103 \u0219i, pe ramifica\u021biile acestei preocup\u0103ri, cu o literatur\u0103 aluziv\u0103, educat\u0103, retoric\u0103. Poe\u021bii sunt cunoscu\u021bi \u0219i tradu\u0219i \u00een Rom\u00e2nia, fr\u00e2nturi din filozofia \u0219i doctrina umanismului, mai ales din doctrina poetic\u0103, la fel, dar \u00een rest, nu foarte mult. Umanismul supravie\u021buie\u0219te \u00een Rom\u00e2nia mai degrab\u0103 ca un concept general dec\u00e2t ca mi\u0219care c\u0103reia i-ai putea identifica actorii relevan\u021bi, a\u0219a cum po\u021bi cu relativ\u0103 u\u0219urin\u021b\u0103 s\u0103 faci \u00een cazul idealismului german sau chiar \u0219i al Luminilor.<\/p>\n\n\n\n

Din cauza unei deficien\u021be de traduceri, umani\u0219tii la care avem acces \u00een rom\u00e2n\u0103 sunt mai degrab\u0103 poe\u021bii \u0219i c\u00e2\u021biva dintre filozofi (dar nu \u0219tiu \u00een edi\u021bii c\u00e2t de bune). Umanismul teologic al lui Erasmus \u0219i-al germanilor, umanismul filologic italian \u2013 astea lipsesc; de\u0219i \u00eentre timp University of Toronto Press scoate o serie din operele complete ale lui Erasmus care ajunge cur\u00e2nd la volumul al 80-lea \u0219i coresponden\u021ba complet\u0103 a altor umani\u0219ti europeni se poate consulta \u00een limbile de larg\u0103 circula\u021bie. Colec\u021bia I Tatti Renaissance Library traduce clasici latini ai Rena\u0219terii italiene \u00een acela\u0219i scop \u2013 de diseminare mai larg\u0103 a unei literaturi accesibile p\u00e2n\u0103 deun\u0103zi doar exper\u021bilor \u2013 din 2001.<\/p>\n\n\n\n

M\u0103 g\u00e2ndeam s\u0103 ies pu\u021bin din circuitul tra\u00adducerilor rom\u00e2ne\u0219ti recente de nonfic\u021biune \u0219i s\u0103 v\u0103 zic c\u00e2te ceva despre o carte pe care am recitit-o din colec\u021bia asta magistral\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Umani\u0219tii italieni au \u00eenceput destul de devreme s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la educa\u021bie, de\u0219i tratatele lor publice \u2013 unele care au cunoscut zeci de edi\u021bii \u00een acele secole \u0219i sunt disponibile \u00een sute de manuscrise \u2013 nu sunt cum te a\u0219tep\u021bi. Supravie\u021buiesc din umanism considera\u021bii despre educa\u021bie aproape la fel de multe c\u00e2te supravie\u021buiesc din Lumini \u2013 ambele perioade au un interes pentru pedagogie ie\u0219it din comun. Diferen\u021bele sunt interesante \u00eens\u0103 \u2013 tratatele pedagogice iluministe au o not\u0103 mai general\u0103, \u00ee\u0219i pun problema educa\u021biei \u00een termeni ceva mai democra\u021bi. Mai ales pentru sf\u00e2r\u0219itul secolului XVIII \u0219i cu at\u00e2t mai mult dup\u0103 Revolu\u021bia Francez\u0103, pedagogia devine o \u0219tiin\u021b\u0103 a sistemelor, preocupat\u0103 de \u00eencorporarea unei popula\u021bii c\u00e2t mai mari, care trebuie apoi adus\u0103 la un nivel uniform de alfabetizare \u0219i aculturalizare. Asta se vede \u00eenc\u0103 de la Locke, dar la trecerea dintre secolele XVIII \u0219i XIX, dimensiunile g\u00e2ndirii sistematice \u00een pedagogie explodeaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cazul tratatelor umaniste din aceast\u0103 carte, care dateaz\u0103 toate din secolul al XV-lea, acest interes demofil lipse\u0219te aproape cu totul \u0219i adresabilitatea lor social\u0103 e de ni\u0219\u0103. Spre deosebire de cele moderne, sunt scrise \u00een latin\u0103. De fapt, adresan\u021bii sunt aproape \u00een totalitate aristocra\u021bi \u0219i oameni din lumea bun\u0103 \u2013 unul dintre ei, c\u0103ruia \u00eei scrie Piccolomini, este viitor rege al Ungariei, Ladislau al V-lea (care moare foarte t\u00e2n\u0103r). Asta e important, pentru c\u0103 atunci argumentele care se dezvolt\u0103 \u00een favoarea artelor liberale vor tinde s\u0103 fac\u0103 apel la un stil de via\u021b\u0103 aristocratic el \u00eensu\u0219i. \u0218i exact asta vedem: artele liberale sunt numite astfel de Vergerio (primul text din carte) pentru c\u0103 ele sunt demne de omul liber \u201elaudis excitare incendique amore gloriae\u201d \u2013 adic\u0103 motivat de dorin\u021ba de laud\u0103 \u0219i de preferin\u021ba pentru glorie.<\/p>\n\n\n\n

Dar se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 o chestie curioas\u0103 cu tratatul umanist pedagogic \u2013 el trebuie s\u0103 \u00eempace pasiunea pentru clasicii care \u00eencurajeaz\u0103 aceast\u0103 \u201edragoste de glorie\u201d cu orientarea cre\u0219tin\u0103 a societ\u0103\u021bilor lor. Nu trebuie s\u0103 fii v\u0103zut c\u0103-i adori f\u0103r\u0103 distan\u021be pe p\u0103g\u00e2ni, la urma urmei. Pe l\u00e2ng\u0103 Cicero \u0219i Vergiliu, Leonardo Bruni recomand\u0103 \u0219i lectura sfin\u021bilor p\u0103rin\u021bi. Vergerio cere mai \u00eent\u00e2i respectul fa\u021b\u0103 de cele sfinte. Existen\u021ba episoadelor erotice de\u0219\u0103n\u021bate din poezia latin\u0103 este justificat\u0103 prin existen\u021ba unor episoade similare \u00een Biblie. Se depune o grij\u0103 ie\u0219it\u0103 din comun spre a-i feri pe b\u0103ie\u021bi \u0219i fete (dar mai ales pe cei dint\u00e2i, c\u0103rora le erau adresate \u00eendeob\u0219te astfel de tratate) de \u00eent\u00e2lnirea prea deas\u0103 cu texte problematizante erotic sau filosofic. Apoi, nu e numai o educa\u021bie \u00een texte, ci, tocmai pentru c\u0103 adresan\u021bi sunt copii din lumea bun\u0103, una \u00eentr-un fel de via\u021b\u0103 care trebuie s\u0103 fie demn \u00een sine. Piccolomini \u00eel sf\u0103tuie\u0219te pe Ladislaus s\u0103 nu scoat\u0103 limba, s\u0103 nu se str\u00e2mbe, s\u0103-\u0219i aleag\u0103 bine prietenii, s\u0103 nu bea vin ne\u00eendoit, s\u0103 respecte preo\u021bii \u0219i abia apoi trece la acel lucru cu care-i asociem de obicei pe umani\u0219ti: lectura anticilor, \u00eenv\u0103\u021batul latinei \u0219i al elinei, care era \u2013 cum spune Vergerio \u2013 chiar atunci re\u00eenviat\u0103 a sepulcro<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest sens, poate c\u0103 tratatul umanist avea \u00een comun cu idealul vechii educa\u021bii grece\u0219ti mai multe dec\u00e2t spera s\u0103 aib\u0103: el voia o educa\u021bie nu doar \u00een texte, nu doar gramatical\u0103 \u0219i micrologic\u0103, ci \u0219i virtuoas\u0103, pentru care autorii antici erau doar nervura unei dezvolt\u0103ri morale complete, stoice, cre\u0219tine, care r\u0103spundea unor standarde de onorabilitate contemporane. De-asta vedem revenind \u00een aceste tratate recomandarea lecturii istorice ca lucru care poate s\u0103 \u00eencurajeze virtutea, pentru c\u0103 \u00eencurajeaz\u0103 \u00een acela\u0219i timp setea de glorie \u0219i eroismul. Doar c\u0103 \u00een logica t\u00e2rziu medieval\u0103 \u0219i timpuriu renascentist\u0103 a anilor 1400, eroismul \u0219i gloria erau pentru prin\u021bi, nu at\u00e2t pentru cet\u0103\u021beni, cum se \u00eent\u00e2mpla \u00een Atena clasic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Filozofia e o art\u0103 liberal\u0103 pentru Vergerio pentru c\u0103-i face pe oameni liberi. Elocven\u021ba este util\u0103 pentru c\u0103 este ce folosesc oamenii liberi \u00eentre ei atunci c\u00e2nd \u00eencearc\u0103 s\u0103 se conving\u0103 unii pe al\u021bii s\u0103 ia marile decizii. Vergerio observ\u0103 c\u0103 grecii predau \u0219i desenul copiilor lor, dar ar vrea s\u0103-l \u021bin\u0103 departe de contemporani, fiindc\u0103 nu este printre artele cele mai demne. Piccolomini invit\u0103 la o similar\u0103 modera\u021bie c\u00e2nd vine vorba de muzic\u0103 \u2013 dac\u0103 o \u0219tii prea bine, efemineaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Important aici este ca lucrurile pe care le \u00eenve\u021bi s\u0103 nu te fac\u0103 mai pu\u021bin liber, mai pu\u021bin demn, mai pu\u021bin nobil \u0219i \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103 mai pu\u021bin b\u0103rbat \u2013 de\u0219i trebuie men\u021bionat c\u0103 tratatul lui Bruni din carte \u00eei este destinat unei doamne de Montefeltro; asta nu las\u0103 \u00eens\u0103 con\u021binutul lui neschimbat, c\u0103ci afl\u0103m c\u0103 lectura poeziei poate s\u0103 \u00eencurajeze \u00een cazul ei \u0219i artele casnice.<\/p>\n\n\n\n

Cu aceast\u0103 component\u0103 de clas\u0103 social\u0103, preten\u021biile universaliste ale umanismului pedagogic par mai pu\u021bin conving\u0103toare, fie \u0219i doar pentru c\u0103 apologia Antichit\u0103\u021bii trebuie citit\u0103 acum doar \u00een contextul lumii \u00een care ar putea fi predat\u0103: \u0219i anume de la cavaleri \u00een sus. Oriunde apare rug\u0103mintea de a cunoa\u0219te bine latina \u0219i autorii, e dublat\u0103 \u0219i de invita\u021bia la arme. Imagina\u021bia pedagogic\u0103 e u\u0219or cazon\u0103 peste tot: b\u0103ie\u021bii trebuie \u021binu\u021bi departe de sex, departe de vin, \u00een obedien\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de cele religioase, trebuie s\u0103-\u0219i respecte b\u0103tr\u00e2nii, dar nu at\u00e2t, are grij\u0103 Vergerio s\u0103 adauge, \u00eenc\u00e2t s\u0103 sting\u0103 \u00een ei micile focuri pe care le aprinde natura \u0219i s\u0103 se team\u0103, c\u0103ci \u201equi dum timent omnia, audere nil possunt\u201d \u2013 cine se teme de tot nu mai \u00eendr\u0103zne\u0219te nimic. \u0218i peste tot \u2013 mai pu\u021bin \u00een cazul doamnei de Montefeltro \u2013 se vorbe\u0219te despre necesitatea st\u0103p\u00e2nirii artelor r\u0103zboiului.<\/p>\n\n\n\n

Acestea sunt disciplinele unei educa\u021bii complete. \u00cen secolele XV-XVI n-ar fi fost posibil altcumva \u2013 de\u0219i vedem \u00een umanismul german, la Melanchton, 50 de ani mai t\u00e2rziu, \u00een texte care nu apar \u00een antologia despre care vorbesc, o \u00een\u021belegere mai pu\u021bin aristocratic\u0103 a scopurilor umanismului: la Melanchton prima sarcin\u0103 a educa\u021biei umaniste este s\u0103 conserve printre oameni dragostea de Dumnezeu, prin aceea c\u0103 ofer\u0103 o cunoa\u0219tere precis\u0103 a limbilor sacre. E paradoxal \u0219i ironic la scar\u0103 istoric\u0103 c\u0103 genul de istorism umanist care s-a dezvoltat din aceast\u0103 preocupare a dus \u00een cele din urm\u0103 la un cre\u0219tinism istoricizat care pierde curajul credin\u021bei.<\/p>\n\n\n\n

Dar poate partea cea mai interesant\u0103 a acestor tratate ale umani\u0219tilor italieni din primul val este c\u0103 autorii lor p\u0103reau s\u0103 cread\u0103 cu to\u021bii c\u0103 poarta de intrare \u00een tot acest t\u0103r\u00e2m al virtu\u021bii era gramatica. Logica, cred, era urm\u0103toarea. Nu ajungi la clasicii greco-latini dec\u00e2t printr-o bun\u0103 cunoa\u0219tere a limbilor \u0219i limbile erau at\u00e2t de sofisticate gramatical, c\u0103 astfel gramatica devenea cheia care deschidea izvorul acestei virtu\u021bi. Niciodat\u0103 nu s-a mai crezut \u00een Vest, cum s-a crezut atunci, c\u0103 literatura \u0219i virtutea merg m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103. Azi o mai spun c\u00e2\u021biva profesori de umanioare, dar mereu cu jum\u0103tate de gur\u0103, pentru c\u0103 \u00een pedagogia occidental\u0103 a ap\u0103rut un nou standard de a m\u0103sura rezultatele educa\u021biei, unul al eficien\u021bei productive. Genul \u0103sta de echivalare, aristocratic\u0103 \u00een esen\u021b\u0103, a moralei personale armonioase cu o educa\u021bie rotund\u0103 \u00een clasici \u0219i \u00een marea literatur\u0103 \u0219i-a tr\u0103it ultimele zile \u00een b\u0103t\u0103liile canonice de dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i n-o s\u0103 mai revin\u0103 niciodat\u0103. \u00centrebarea este dac\u0103 \u00een dialectica acestei transform\u0103ri nu mai este ceva din el care ar merita re\u021binut, sau care ar mai putea fi re\u021binut, fie \u0219i dezaliat de \u00eenc\u0103rc\u0103tura sa de clas\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronica ideilor de Iulian Bocai<\/p>\n","protected":false},"author":273,"featured_media":13381,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[75,52],"tags":[77,1829,2511],"coauthors":[1827],"class_list":["post-13380","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cronica-ideilor","category-rubrici","tag-cronica-ideilor","tag-iulian-bocai","tag-nr-5-2025"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/humanist-educational-treatises.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13380","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/273"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13380"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13380\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13384,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13380\/revisions\/13384"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13381"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13380"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13380"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13380"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=13380"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}