{"id":13343,"date":"2025-07-14T09:23:01","date_gmt":"2025-07-14T06:23:01","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13343"},"modified":"2025-07-14T09:25:44","modified_gmt":"2025-07-14T06:25:44","slug":"pro-loco-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13343","title":{"rendered":"PRO LOCO"},"content":{"rendered":"\n

\u00cen prima parte a lunii mai au fost zece zile cu evenimente ce s-au \u00eenscris \u00een cadrul Zilelor Muzeului \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor.<\/strong> \u00cen deschidere a fost vernisat\u0103 expozi\u021bia foto-documentar\u0103 \u201eFerici\u021bii episcopi martiri greco-catolici rom\u00e2ni\u201d la Muzeul Ora\u0219ului Oradea din Cetate. Expozi\u021bia a fost curatoriat\u0103 de Denisa S\u0103veanu C\u0103r\u0103ian, muzeograf al Muzeului Jude\u021bean Satu Mare, \u0219i dedicat\u0103 cinstirii memoriei episcopilor martiri greco-catolici Valeriu Traian Fren\u021biu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan B\u0103lan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie \u0219i Tit Liviu Chinezu. Dr. Daniela B\u0103lu, directorul Muzeului Jude\u021bean Satu Mare, a considerat istoric parteneriatul cu Muzeul \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor \u2013 Complex Muzeal pentru aceast\u0103 expozi\u021bie, care a adus pagini importante din istoria Bisericii greco-catolice, cu date, imagini, informa\u021bii legate de cei \u0219apte episcopi martiri beatifica\u021bi la Blaj, \u00een urm\u0103 cu \u0219ase ani, de c\u0103tre Papa Francisc. \u00cen expozi\u021bie s-au putut admira exponate din patrimoniul muzeal s\u0103tm\u0103rean dar \u0219i obiecte datorate partenerilor expozi\u021biei, printre care c\u00e2rja episcopal\u0103 pus\u0103 la dispozi\u021bie de Episcopia greco-catolic\u0103 de Oradea, mantia de ceremonie, mitra \u0219i reverenda Preasfin\u021bitului Valeriu Traian Fren\u021biu.<\/p>\n\n\n\n

Zilele Muzeului \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor au continuat<\/strong> cu trei evenimente dedicate Reginei Maria<\/strong> a Rom\u00e2niei. Georgeta Filitti, membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne, a sus\u021binut \u00een sala de conferin\u021be a muzeului or\u0103dean prelegerea \u201eRegina Maria \u2013 o rom\u00e2nc\u0103 adev\u0103rat\u0103\u201d, dup\u0103 care a prezentat cartea Regina Maria a Rom\u00e2niei. \u00censemn\u0103ri zilnice. 1932<\/em>, Editura Omnium, ap\u0103rut\u0103 anul trecut la Bucure\u0219ti, o edi\u021bie \u00eengrijit\u0103 de domnia sa. Al\u0103turi de Georgeta Filitti a vorbit despre carte \u0219i dr. Stej\u0103rel Olaru, istoric \u0219i director al Editurii Omnium. Georgeta Filitti a precizat c\u0103 acest volum ofer\u0103 o cunoa\u0219tere nuan\u021bat\u0103 a personalit\u0103\u021bii Reginei Maria, prezent\u00e2nd \u0219i contextul social \u0219i politic al Rom\u00e2niei interbelice. Al treilea eveniment a fost vernisarea expozi\u021biei \u201eMaria a Rom\u00e2niei, Regin\u0103 \u0219i artist\u0103\u201d. Ocrotitoare a artelor, Regina Maria a Rom\u00e2niei a manifestat \u0219i un real talent \u00een pictura decorativ\u0103 \u0219i designul de interior. Expozi\u021bia a fost organizat\u0103 de Muzeul \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor Oradea \u2013 Complex Muzeal \u00eempreun\u0103 cu Muzeul Na\u021bional Pele\u0219 \u0219i a cuprins acuarele pictate de regin\u0103, o caset\u0103 de argint cu interiorul din lemn natur, o savonier\u0103 sau un bol aurit. A fost expus \u0219i un bust al reginei realizat de sculptorul Dumitru Paina, dar \u0219i macheta statuii din Pia\u021ba Ferdinand din Oradea, intitulat\u0103, Regina Maria cu crini, realizat\u0103 tot de Dumitru Paina \u00een 2015. Expozi\u021bia a fost bogat\u0103 \u00een fotografii de epoc\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd familia regal\u0103 \u00een diferite ipostaze, inclusiv vizita suveranilor Rom\u00e2niei la Oradea \u00een 23 mai 1919.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Seria de evenimente organizate de institu\u021bia muzeal\u0103 or\u0103dean\u0103 a inclus \u0219i conferin\u021ba \u201eNiceea \u2013 1700\u201d<\/strong>, sus\u021binut\u0103 de prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, pre\u0219edintele Academiei Rom\u00e2ne. Istoric, profesor universitar \u0219i academician, specializat \u00een istoria medieval\u0103 a Rom\u00e2niei \u0219i a Europei Centrale \u0219i de Sud-Est, Ioan-Aurel Pop a marcat prin conferin\u021ba sa aniversarea a 1.700 de ani de la primul Conciliu Ecumenic de la Niceea din anul 325 d.Hr., explor\u00e2nd contextul istoric \u0219i influen\u021bele acelui eveniment asupra lumii cre\u0219tine. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen paralel s-a desf\u0103\u0219urat T\u00e2rgul de Carte Gaudeamus Radio Rom\u00e2nia.<\/strong> Ajuns la cea de a XI-a edi\u021bie, evenimentul organizat la Oradea a prezentat o ofert\u0103 de 60 de branduri, prezente \u00een 45 de standuri, pe o suprafa\u021b\u0103 de 780 de metri p\u0103tra\u021bi. Printre numele prezente la standuri s-au num\u0103rat: Nemira, Humanitas, Corint, Polirom, Litera, Casa C\u0103r\u021bii, Curtea Veche, Argonaut, Cair Paravel, Paralela 45, Ratio et Revelatio sau Editura Casa. Oferta editorial\u0103 a t\u00e2rgului a fost bogat\u0103. Ea a fost completat\u0103 de o generoas\u0103 selec\u021bie de jocuri educative \u0219i muzic\u0103 de calitate. Publicul a avut ocazia de a participa la lans\u0103ri \u0219i prezent\u0103ri de carte, ateliere \u0219i \u00eent\u00e2lniri cu autori.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Pe parcursul lunii mai s-a desf\u0103\u0219urat Festum Varadinum.<\/strong> \u00cen cadrul festivalului, timp de mai bine de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni s-au succedat o mul\u021bime de evenimente. Printre acestea s-au num\u0103rat dou\u0103 expozi\u021bii de art\u0103 fotografic\u0103 organizate de Asocia\u021bia Interna\u021bional\u0103 \u201eEuro Foto Art\u201d, una cu lucr\u0103rile artistului fotograf Kocsis Csaba din Beretty\u00f3\u00fajfalu, cea de a doua, intitulat\u0103 \u201eCircuit European\u201d, alc\u0103tuit\u0103 din lucr\u0103rile artistei fotograf or\u0103dene Ken\u00e9z Emese Katalin. Tot la Festum Varadinum s-a deschis \u0219i expozi\u021bia care a marcat 20 de ani de la trecerea \u00een nefiin\u021b\u0103 a dr. Indig Ott\u00f3 (1936\u20132005), istoric literar, cercet\u0103tor al culturii, colec\u021bionar de art\u0103 \u0219i mecena or\u0103dean. \u00cen s\u0103lile de expozi\u021bii temporare de la etajul II al Palatului Episcopal Romano-Catolic din Oradea a fost vernisat\u0103 expozi\u021bia cu titlul \u201eColec\u021bia care spune o poveste\u201d, o selec\u021bie valoroas\u0103 din colec\u021bia sa de art\u0103 \u0219i din lucr\u0103rile sale \u0219tiin\u021bifice, al\u0103turi de opere ale unor remarcabili arti\u0219ti plastici or\u0103deni. Au fost expuse crea\u021bii ale lui Balogh Istv\u00e1n, colaborator al cenaclului Holnap din jurul lui Ady Endre, precum \u0219i ale graficienilor Fux P\u00e1l \u0219i B\u00f6l\u00f6ni Vilmos, cunoscu\u021bi scenografi ai teatrului de p\u0103pu\u0219i din Oradea, dar \u0219i lucr\u0103ri semnate de Urszinyi M\u00e1ria. Selec\u021bia a fost completat\u0103 de cele mai frumoase piese ale colec\u021biei de art\u0103 decorativ\u0103 a familiei.<\/p>\n\n\n\n

Or\u0103denii s-au bucurat, de asemenea, de o mul\u021bime de concerte \u00een cadrul festivalului<\/strong>, printre acestea num\u0103r\u00e2ndu-se seara de jazz cu Mike Parker Trio, concertul lui Feny\u0151 Mikl\u00f3s, cel al trupei Els\u0151 Emelet sau al forma\u021biei Moby Dick. Nu au lipsit spectacolele de teatru, proiec\u021biile speciale de filme, t\u00e2rgul me\u0219te\u0219ug\u0103resc sau Classic Car Show, expozi\u021bia de automobile de epoc\u0103, \u00een Pia\u021ba Ferdinand.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Sub genericul \u201eMinunata lume nou\u0103\u201d s-au desf\u0103\u0219urat Conferin\u021bele Dilema la Oradea.<\/strong> Cea de a patra edi\u021bie s-a desf\u0103\u0219urat pe parcursul a trei zile \u00een Sinagoga Sion \u0219i Muzeul \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor. Invita\u021bii au vorbit despre schimb\u0103rile geopolitice, economice \u0219i tehnologice prin care trece lumea de acum, pornind de la pandemie, la r\u0103zboi \u0219i p\u00e2n\u0103 la dezvoltarea Inteligen\u021bei Artificiale. \u00cen prima zi, la Sinagoga Sion, diplomatul \u0219i scriitorul Teodor Baconschi a sus\u021binut conferin\u021ba \u201eGr\u0103dina desf\u0103t\u0103rilor. O privire asupra culturii ca obsesie a paradisului pierdut\u201d, despre fascina\u021bia Edenului \u0219i experien\u021ba des\u0103v\u00e2r\u0219irii, iar Andrei Cornea, profesor la Universitatea din Bucure\u0219ti, a vorbit despre \u201eAtlantida noastr\u0103 cea de toate zilele\u201d. A doua zi, tot la Sinagoga Sion, poetul \u0219i prozatorul Radu Vancu a conferen\u021biat despre \u201eFrumuse\u021bea ca r\u0103spuns necesar la oroare\u201d lans\u00e2nd \u00eentrebarea \u201eDe ce fac muzic\u0103, poezie, teatru, sculptur\u0103 cei captivi \u00een Gulag, Holocaust \u0219i alte universuri ale extermin\u0103rii?\u201d. Profesorul universitar Adriana Babe\u021bi a revenit la Oradea av\u00e2nd ca subiect scriitorii din aceast\u0103 parte a Europei care nu au avut viziuni paradisiace, salvatoare, ci, \u00een secolul XX, atunci c\u00e2nd au imaginat viitorul, au creat mai ales distopii. \u00cen cea de a treia zi conferin\u021bele au avut loc la Muzeul \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor. Cosmin Popa, istoric, cercet\u0103tor al Institutului de Istorie \u201eNicolae Iorga\u201d al Academiei Rom\u00e2ne, specializat \u00een istoria Uniunii Sovietice \u0219i a comunismului european, a vorbit despre r\u0103sturnarea valorilor \u00een Rusia, datorat\u0103 eforturilor regimului politic de a modela societatea potrivit necesit\u0103\u021bilor r\u0103zboiului. Theodor Paleologu, eseist, profesor, diplomat \u0219i om politic rom\u00e2n, a avut ca subiect \u201evisul care a inspirat fondarea Americii \u0219i despre versiunea lui actual\u0103: trumpismul\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Un alt eveniment important al lunii mai a fost s\u0103rb\u0103torirea \u00eemplinirii a 100 de ani de la \u00eenfiin\u021barea \u0218colii de Arte \u201eFrancisc Hubic\u201d.<\/strong> Momentul a fost marcat mai \u00eent\u00e2i prin expozi\u021bia HubicART100, realizat\u0103 de sec\u021biunile de arte plastice ale \u0219colii, \u0219i apoi printr-un concert sus\u021binut de cursan\u021bi, absolven\u021bi \u0219i profesori ai \u0219colii. Evenimentul a fost prezentat de prof. Narcisa Midoschi, iar invita\u021bii speciali au fost Eliza Seche, str\u0103nepoata preotului, compozitorului \u0219i dirijorului Francisc Hubic \u0219i Corul Buna Vestire \u2013 Francisc Hubic. Momentul culminant al centenarului a avut loc la Teatrul \u201eRegina Maria\u201d din Oradea, printr-un concert aniversar grandios prezentat de Iuliana Tudor. Momente artistice au beneficiat de acompaniamentul Orchestrei \u201eRapsodia Bihorean\u0103\u201d, dirijor Liviu Bu\u021biu \u0219i Art Band, conducerea muzical\u0103 apar\u021bin\u00e2ndu-i lui Cristian Moldoveanu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Evenimente culturale or\u0103dene \u00een luna mai<\/p>\n","protected":false},"author":414,"featured_media":13346,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[2488,52],"tags":[2490,2511,2489],"coauthors":[2487],"class_list":["post-13343","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-pro-loco","category-rubrici","tag-camelia-busu","tag-nr-5-2025","tag-pro-loco"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Niceea.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13343","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/414"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13343"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13343\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13348,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13343\/revisions\/13348"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13346"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13343"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13343"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13343"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=13343"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}