{"id":13286,"date":"2025-07-01T18:13:03","date_gmt":"2025-07-01T15:13:03","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13286"},"modified":"2025-07-01T18:13:35","modified_gmt":"2025-07-01T15:13:35","slug":"nu-degeaba-am-citit-atatea-povestiri-de-remus-boldea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13286","title":{"rendered":"Nu degeaba am citit at\u00e2tea povestiri de Remus Boldea"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Foarte rar un autor rom\u00e2n m-a f\u0103cut s\u0103 z\u00e2mbesc \u00een timpul lecturii, ba mai mult, s\u0103-mi \u0219i men\u021bin\u0103 z\u00e2mbetul a\u0219a \u00eenc\u00e2t s\u0103-mi \u0219i dau seama c\u0103 z\u00e2mbesc. A reu\u0219it Remus Boldea cu A r\u00e2s \u0219i tata<\/em> (Editura Trei, 2022), cartea lui de debut, by far<\/em> cea mai bun\u0103 proz\u0103 scurt\u0103 pe care am citit-o \u00een ultimii ani. \u00cei urmeaz\u0103 volumul cu un titlu la fel de inspirat: Degeaba ai citit at\u00e2tea c\u0103r\u021bi<\/em>, aceea\u0219i editur\u0103, 2025. <\/p>\n\n\n\n

N-a\u0219 vrea s\u0103 trec peste volumul de debut, amintesc c\u0103 a fost primit foarte bine de cititori \u0219i de critic\u0103, a\u0219a c\u0103 m\u0103 opresc \u00eent\u00e2i la povestirile din el. Cele la persoana I se topesc \u00eentr-un ansamblu anecdotic pl\u0103cut, un Bildungs onest cu aer de autofic\u021biune, cu bune \u0219i rele. Celelalte texte sunt mai \u201eserioase\u201d, unele de-a dreptul triste. Aici Boldea las\u0103 \u201ecaterinca\u201d la o parte \u0219i arat\u0103 c\u0103 poate s\u0103 performeze \u0219i \u00een alt registru. Ambele demonstra\u021bii sunt excelente.<\/p>\n\n\n\n

Sunt c\u00e2teva aspecte care m-au convins la proza lui Remus. First of all<\/em>, combina\u021bia dintre umor, delicate\u021be\/vulnerabilizare \u0219i simplitate\/naturale\u021be, care duce \u0219i la configurarea unui cod etic \u201epersonalizat\u201d. Naratorul, atunci c\u00e2nd nareaz\u0103 la persoana I, \u00ee\u0219i asum\u0103 vocea \u201eprostului\u201d, a invidiosului, a complexatului, a ranchiunosului, a c\u00e2rcota\u0219ului, dar cu un ochi observ\u0103 mereu marginali \u0219i cruci de pe drum, o poz\u0103 cu o feti\u021b\u0103 l\u00e2ng\u0103 un c\u00e2ine sf\u00e2rtecat. De\u0219i se jeneaz\u0103 cumva s\u0103-\u0219i expun\u0103 sensibilitatea sau latura meditativ\u0103, \u00eel tr\u0103deaz\u0103 fragmentele de tipul: \u201eCopacii din cimitirul de vizavi au \u00eenflorit deja. Copacii hr\u0103ni\u021bi de p\u0103m\u00e2ntul \u00eembibat de cadavre miros cel mai frumos. Oare de ce?\u201d Apoi avem felul \u00een care autorul \u00ee\u0219i alege punctul de plecare \u00een fiecare text, adic\u0103 inteligent \u0219i catchy<\/em>, cu situa\u021bii tricky<\/em>: cum e s\u0103 cari un sicriu de care trage toat\u0103 lumea, cum \u00ee\u021bi asumi ratarea dezvirgin\u0103rii, ce faci dac\u0103 singura fat\u0103 care te place nu se spal\u0103, de ce un om ar vrea s\u0103 fie \u00eengropat \u00een pielea goal\u0103 \u0219i altele. Boldea are sim\u021b artistic\/al limbii (dar f\u0103r\u0103 estetisme), c\u00e2te un fior etic pe ici pe colo, bine plantat (despre inegalitatea de gen, discrimin\u0103ri, prejudec\u0103\u021bi \u0219i ipocrizie), o filosofie de via\u021b\u0103 formulat\u0103 pe un ton absolut nepreten\u021bios, lipsit de orice pedanterie  (de exemplu: \u201e…pe unii doar c\u00e2nd \u00eei mu\u0219c\u0103 moartea de cur vor ceva mai mult de la via\u021b\u0103\u201d; \u201eAm ideea asta fix\u0103 c\u0103 recititul e mai important dec\u00e2t cititul. M\u0103 g\u00e2ndesc la c\u0103r\u021bile pe care le recitesc ca la un fel de combustibil special de care am nevoie ca s\u0103 scriu… Recititul atent \u00ee\u021bi arat\u0103 me\u0219te\u0219ugul din spatele prozei\u201d) \u0219i, finally<\/em>, referin\u021bele din Seinfeld<\/em>, Tarantino, Filantropica<\/em> \u0219i Salinger, care mi-au mers la suflet.<\/p>\n\n\n\n

Volumul de debut m-a prins de la prima povestire (Faza aia din Seinfeld<\/em>), \u00een care autorul ia la mi\u0219to f\u00e2s\u00e2itul mit al Scriitorului cu S mare \u0219i demonteaz\u0103 cu umor figurile unora care nu pot scrie dec\u00e2t izol\u00e2ndu-se de lume la modul solemn \u0219i absolut. A\u0219adar, un tip face o \u00een\u021belegere cu un prieten s\u0103-l \u00eencuie \u00een cas\u0103 \u0219i, orice ar fi, s\u0103 nu-l lase s\u0103 ias\u0103 p\u00e2n\u0103 nu-\u0219i scrie cartea. Taie cablul de net, pred\u0103 telefonul \u0219i m\u0103n\u00e2nc\u0103 ce-i livreaz\u0103 prietenul printr-o u\u0219i\u021b\u0103, ca la pu\u0219c\u0103rie. Scriitorul inventeaz\u0103 o poveste cu iz horror\/morbid, asta dup\u0103 ce renun\u021b\u0103 la ambi\u021bia de a scrie un roman \u201edespre un criminal cu veleit\u0103\u021bi filosofice\u201d (nu-i nimic, am scris eu unul). Cea mai funny<\/em> e referin\u021ba la Flaubert \u0219i la spusele lui cum c\u0103 \u201edou\u0103-trei pic\u0103turi de sperm\u0103 risipite \u00eenseamn\u0103, de fapt, dou\u0103-trei pagini nescrise\u201d. Plin de \u00eendoial\u0103, scriitorul cu s mic comenteaz\u0103: \u201eI-a luat cinci ani s\u0103 scrie Madame Bovary. M\u0103 \u00eentreb dac\u0103 a\u0219 fi dispus s\u0103 m\u0103 masturbez at\u00e2t de pu\u021bin ca s\u0103 scriu o capodoper\u0103. R\u0103spuns: slabe \u0219anse\u201d. Amintiri despre z\u0103pad\u0103<\/em>, duioas\u0103 \u0219i melancolic\u0103, e despre nea Bebe, un b\u0103tr\u00e2n boschetar parcagiu cu min\u021bile r\u0103t\u0103cite, dar plin de pove\u0219ti, care refuz\u0103 leul dat de poman\u0103 de posesorii de ma\u0219ini. Nea Bebe revine r\u0103t\u0103cind pe str\u0103zi \u0219i mort de foame \u00een Exemplare mai pu\u021bin reu\u0219ite<\/em>. M\u0103sur\u0103tori<\/em> mi-a amintit de proza cu tematic\u0103 rural\u0103 a lui Co\u0219a. Un b\u0103tr\u00e2n se preg\u0103te\u0219te s\u0103 renun\u021be la cas\u0103 \u00een favoarea unor exploatatori de c\u0103rbune. Tot el, fiindc\u0103 prinde o ofert\u0103, face rost de un sicriu, care \u00eens\u0103 nu-i e pe m\u0103sur\u0103, a\u0219a c\u0103-\u0219i cheam\u0103 familia ca s\u0103 fac\u0103 o prob\u0103. \u00cen Efort ner\u0103spl\u0103tit<\/em>, un b\u0103iat nesuferit de 16 ani, \u201ecu ochii de culoarea minei de creion tocite\u201d, are un accident la schi \u0219i e g\u0103sit mort \u00eentr-o r\u00e2p\u0103. Toat\u0103 \u0219coala particip\u0103 la \u00eenmorm\u00e2ntare, se prime\u0219te zi liber\u0103. La un an, o fat\u0103 p\u0103r\u0103sit\u0103 de p\u0103rin\u021bi se sp\u00e2nzur\u0103, dar moartea ei nu provoac\u0103 nici emo\u021bie, nici zarv\u0103. Doar replica profului de mate c\u0103tre naratorul-elev pe care-l las\u0103 corijent: \u201eAia era o curv\u0103 ca \u0219i m\u0103-sa\u201d. La Prieteni<\/em> iar am r\u00e2s, de\u0219i nu era de r\u00e2s. Naratorul e rugat s\u0103 pun\u0103 um\u0103rul la sicriul lui Cosmin, un b\u0103iat de 20 de ani, prilej de umor negru. Iat\u0103 o mostr\u0103: \u201eMama lui Cosmin, sor\u0103-sa \u0219i cele trei m\u0103tu\u0219i trag de sicriu de parc\u0103 ar fi un frigider ultraperformant aflat la o reducere obscen\u0103. Moartea unui t\u00e2n\u0103r se aseam\u0103n\u0103 mult cu un Black Friday spontan, \u00eemi zic \u0219i regret c\u0103 n-am pe ce s\u0103 notez.\u201d Lipsit de condi\u021bie fizic\u0103, naratorul se chinuie s\u0103 care sicriul, \u00een timp ce \u00een minte formuleaz\u0103 tone de repro\u0219uri fa\u021b\u0103 de mort. \u00cen Schimbare<\/em>, un b\u0103iat e terorizat c\u0103 maic\u0103-sa l-ar putea vedea \u00een compania unei fete care pe la 12 ani se filmase f\u0103c\u00e2nd sex cu doi de-a opta. Mama \u00eei spusese explicit c\u0103 fata respectiv\u0103 \u00eei provoac\u0103 sc\u00e2rb\u0103. Abil, naratorul strecoar\u0103: \u201eC\u00e2nd a ap\u0103rut filmul, eu l-am v\u0103zut la v\u0103ru-miu acas\u0103. To\u021bi p\u0103rin\u021bii \u00eei condamnau pe copiii actori, \u00eens\u0103 to\u021bi ta\u021bii no\u0219tri aveau acas\u0103 DVD-ul\u201d. Oare va reu\u0219i b\u0103iatul s\u0103 fac\u0103 sex cu fata din DVD \u0219i s\u0103 pun\u0103 pe silent vocea mamei din capul lui? \u00cen Lucru pe text<\/em>, Djani, un tip de 33 de ani, \u00eei m\u0103rturise\u0219te naratorului c\u0103 are de g\u00e2nd s\u0103 se sinucid\u0103. Naratorul nu g\u0103se\u0219te niciun motiv s\u0103-l \u00eempiedice. De ce nu s-ar sinucide Djani? Bacul nu l-a luat, se drogheaz\u0103, bea mult, prietena vrea s\u0103 se despart\u0103 de el, are un job de mizerie, da, \u201ela v\u00e2rsta asta Isus se \u00een\u0103l\u021ba la cer, pe c\u00e2nd Djani se ca\u021b\u0103r\u0103 pe cl\u0103dirile din Bucure\u0219ti s\u0103 lege panouri publicitare\u201d. \u201eDe la c\u0103\u021b\u0103ratul \u0103sta a f\u0103cut mu\u0219chi\u201d, adaug\u0103 naratorul, cu un strop de invidie. Ca s\u0103-\u0219i justifice ratarea, de la un punct \u00eencolo, Djani \u00eencepe s\u0103 fie moralizator \u0219i agresiv, prietenul s\u0103u \u00eei aprob\u0103 abera\u021biile din complezen\u021b\u0103 \u0219i din fric\u0103, dar vocea din capul lui \u00eel taxeaz\u0103 c\u00e2rcota\u0219, c\u0103 e un ratat, c\u0103 se poart\u0103 ur\u00e2t cu femeile, c\u0103 e plictisitor. Finalul povestirii e hilar \u0219i surprinz\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Amarcord<\/em> se evoc\u0103 o copil\u0103rie nu prea idilic\u0103, dar \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00een simplitate \u0219i veselie, V\u0103rul Marcelu\u0219 aproape c\u0103-i provoac\u0103 un atac de cord naratorului. \u00cen Mereu f\u0103r\u0103 bani \u00een ultima zi<\/em>, boemia din Vam\u0103 \u0219i \u201eb\u0103ie\u021beala\u201d scot la iveal\u0103 rafinamentul din om, pentru c\u0103 \u201ebe\u021biile sunt mi\u0219to, mai ales cu prieteni vechi\u201d. La Fructe \u0219i cenu\u0219\u0103<\/em> mi-am \u00eenghi\u021bit lacrimile citind despre povestea a doi b\u0103tr\u00e2ni pe care-i desparte moartea. Cel r\u0103mas v\u0103duv este b\u0103rbatul, Constantin, a c\u0103rui via\u021b\u0103 se suspend\u0103 dup\u0103 dispari\u021bia so\u021biei: \u201eCei trei b\u0103ie\u021bi \u00eel vizitau, \u00eel \u021bineau de vorb\u0103, dar to\u021bi \u0219tiau c\u0103 b\u0103tr\u00e2nul se uit\u0103 la via\u021ba lui ca la un film care, de la un punct \u00eencolo, nu-l mai intereseaz\u0103, \u00eens\u0103 nu vrea s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 sala de cinema ca s\u0103 nu-i deranjeze pe ceilal\u021bi spectatori; a\u0219a c\u0103 \u00ee\u0219i fixa privirea pe ecranul propriei vie\u021bi, l\u0103s\u00e2nd imaginile s\u0103 curg\u0103 cum curge apa dintr-o \u021beav\u0103 spart\u0103 ce nu mai poate fi reparat\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n

*<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cen al doilea volum al lui Boldea, Degeaba ai citit at\u00e2tea c\u0103r\u021bi<\/em> sunt 10 povestiri, pe care Florin L\u0103z\u0103rescu \u0219i Marius Aldea le laud\u0103 (pe merit) pe coperta a patra. La fel ca \u00een A r\u00e2s \u0219i tata<\/em>, morala lui Boldea e una a bunului sim\u021b, dublat\u0103 de haz, ironie \u0219i candoare \u00e0 la Vlad Dr\u0103goi. Adrian Schiop a numit-o \u201eb\u0103ie\u021beal\u0103\u201d. Mihnea B\u00e2lici a vorbit despre \u201eie\u0219irea din b\u0103ie\u021beal\u0103\u201d (care se face tot prin b\u0103ie\u021beal\u0103), empatie \u0219i acceptare, \u00eentr-o recenzie pe Scena 9, referitoare la volumul de debut.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen loc s\u0103-\u021bi \u021bin\u0103 lec\u021bii sau s\u0103 ideologizeze, s\u0103 mizeze pe efecte politice, ca s\u0103 amendeze sau s\u0103 denun\u021be anumite derapaje, Boldea \u00ee\u021bi bate finu\u021b obrazul. To\u021bi gre\u0219im, dar e cretin s\u0103 persist\u0103m \u00een gre\u0219eal\u0103. Admiterea \u201egre\u0219elilor\u201d ca f\u0103c\u00e2nd parte din sfera umanului nu \u00eenseamn\u0103 tolerarea lor f\u0103r\u0103 rezerve, ci dimpotriv\u0103, o con\u0219tientizare nefor\u021bat\u0103 a prezen\u021bei lor \u0219i a consecin\u021belor care deriv\u0103 din ele. Deci, o corec\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Printre \u201epoante\u201d, Boldea strecoar\u0103 \u0219i multe \u201echestii serioase\u201d, de exemplu \u00ee\u0219i pune personajele s\u0103 vorbeasc\u0103 despre misiunea artei sau condi\u021bia artistului, dar extrage toat\u0103 fandoseala din discursurile de genul (Nu crede tot ce crezi<\/em>), pune reflectorul pe ni\u0219te corporati\u0219ti imbecili care-\u0219i bat joc de o prostituat\u0103 nec\u0103jit\u0103 (Trusa de machiaj<\/em>), puncteaz\u0103, prin satir\u0103, hipst\u0103reala, elitismul, orgoliul masculin (Nu crede tot ce crezi<\/em>), scoate la suprafa\u021b\u0103 neajunsul de a fi orfan, marginal, neiubit sau abandonat de un p\u0103rinte (O s\u0103 zbori \u00eentr-o zi de la at\u00e2ta citit<\/em>, Obiceiuri proaste<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Preferata mea este O s\u0103 zbori \u00eentr-o zi de la at\u00e2ta citit<\/em>. Are un punct de plecare fantezist: doi prieteni din copil\u0103rie \u00ee\u0219i duc cu c\u0103ru\u021ba ta\u021bii deceda\u021bi s\u0103-i v\u00e2nd\u0103 unui tip care face lucr\u0103ri de art\u0103 din cadavre plastifiate. Ca-ntr-un basm dezaxat, calul le moare pe drum \u0219i r\u0103m\u00e2n prin pustiu aproape be\u021bi. Apari\u021bia pe o motoret\u0103 a iubitei \u00eens\u0103rcinate a unuia dintre ei bulverseaz\u0103 scena, reconfigureaz\u0103 traseul & prietenia celor doi, face loc unor observa\u021bii despre singur\u0103tate, rela\u021bia de cuplu sau cea cu p\u0103rin\u021bii (\u201eUneori fericirea celui mai bun prieten te poate face s\u0103 te sim\u021bi foarte singur\u201d).<\/p>\n\n\n\n

Boldea se pricepe s\u0103 construiasc\u0103 personaje \u0219i n-are nevoie de mai mult de c\u00e2teva paragrafe ca ele s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 mi\u0219te. E ca pictorii celebri care fac \u00een cinci secunde schi\u021be geniale pe un \u0219erve\u021bel. P\u00e2n\u0103 \u0219i figuran\u021bii au misiuni importante \u00een textele lui Remus.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen volum sunt mai multe povestiri despre prietenie (una e chiar spre minieseu) sau \u201ega\u0219c\u0103\u201d, despre validarea pe care vrea s-o ob\u021bin\u0103 un b\u0103iat de la alt b\u0103iat\/un grup \u0219i probe ini\u021biatice la care se supun unii pe al\u021bii. \u201eLa 15 ani, s\u0103 te bage cineva \u00een seam\u0103 e mult mai important dec\u00e2t adev\u0103rul\u201d, zice naratorul \u00een Genocid<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Fiindc\u0103 personajele sunt majoritar adolescen\u021bi sau tineri, apare frecvent raportarea la p\u0103rin\u021bi \u0219i la valorile lor. Mamele sunt c\u00e2rcota\u0219e, nervoase \u0219i rapide \u00een reac\u021bii, nu \u0219tii c\u00e2nd te treze\u0219ti cu o palm\u0103 (dat\u0103 de o m\u00e2n\u0103 care are obligatoriu inele) sau cu c\u00e2te o perioad\u0103 de t\u0103cere pasiv-agresiv\u0103 semimotivat\u0103; ta\u021bii sunt fie prezen\u021bi, cu ceva umor, dar plictisi\u021bi, fie nu sunt deloc. To\u021bi \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc condi\u021bia rom\u00e2nului \u201ede r\u00e2nd\u201d, comentator al evenimentelor politice din fa\u021ba televizorului dup\u0103 o zi de munc\u0103 (mediul din care provin e cel muncitoresc), de un scepticism provincial, de parc\u0103 ar tr\u0103i \u00een sil\u0103. Familiile (tradi\u021bionale) par trase la xerox, iar copiii, cantitate neglijabil\u0103, lua\u021bi peste picior, pu\u0219i s\u0103 se descurce singuri, s\u0103 dea piept cu via\u021ba \u0219i s\u0103 rabde consecin\u021bele. \u201eDe ce s\u0103 fiu fals?\u201d, \u00eentreab\u0103 retoric tat\u0103l din ultima povestire atunci c\u00e2nd fiul \u00eei cere s\u0103-i mul\u021bumeasc\u0103 mamei pentru c\u0103 i-a pus farfuria \u00een fa\u021b\u0103. Replica este oribil\u0103, dar e spus\u0103 cumva sub form\u0103 de glum\u0103 \u0219i surprinde foarte bine esen\u021ba lumii pe care o red\u0103 autorul. Pe de o parte te revol\u021bi, pe de alta \u00ee\u021bi vine s\u0103 r\u00e2zi. Asta \u00eei reu\u0219e\u0219te excelent lui Boldea, s\u0103-\u021bi ridice cumva moralul chiar \u0219i \u00een cele mai proaste momente.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronic\u0103 literar\u0103 de Oana Paler<\/p>\n","protected":false},"author":239,"featured_media":13287,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[106,2485,1575,1376],"coauthors":[1577],"class_list":["post-13286","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-cronica-literara","tag-nr-4-2025","tag-oana-paler","tag-remus-boldea"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Tata.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13286","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/239"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13286"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13286\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13290,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13286\/revisions\/13290"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13287"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13286"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13286"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13286"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=13286"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}