{"id":13176,"date":"2025-06-16T19:01:06","date_gmt":"2025-06-16T16:01:06","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13176"},"modified":"2025-06-16T19:01:13","modified_gmt":"2025-06-16T16:01:13","slug":"desfatari-silvestre","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13176","title":{"rendered":"Desf\u0103t\u0103ri silvestre"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Dac\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc bine, experien\u021bele mele silvanale sunt relativ limitate: cresc\u00e2nd \u00eentr-un ora\u0219 de c\u00e2mpie \u0219i \u00eentr-o familie care nu \u00ee\u0219i punea prea multe ie\u0219iri la iarb\u0103 verde pe agenda activit\u0103\u021bilor recreative, am cunoscut p\u0103durea doar prin programele taberelor sau excursiilor montane care au ap\u0103rut din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u00een via\u021ba mea (nu prea multe, pentru c\u0103 r\u0103m\u00e2n adepta city-break<\/em>-urilor). A\u0219a c\u0103, o mare parte din cuno\u0219tin\u021bele mele despre mediul forestier sunt extrase din c\u0103r\u021bi \u2013 romane sau studii \u2013, pentru c\u0103 subiectul m\u0103 atrage la modul conceptual (nu pragmatic\/existen\u021bial), drept pentru care \u00eemi place s\u0103 citesc despre rolul p\u0103durilor \u00een economia mediului ambiant, precum \u0219i despre felul \u00een care personajele de roman pot fi modificate\/modelate de o plimbare \u201epe sub copaci\u201d care, s-a demonstrat, are \u201eun efect pozitiv\u201d (Wohlleben, 2021: 150). Prin expunerea lor la explorarea mediului arboricol, autorii le dau \u0219ansa cititorilor s\u0103 se conving\u0103 de faptul c\u0103 \u201ep\u0103durea r\u0103m\u00e2ne cel mai important element biologic al peisajului, ea creeaz\u0103 \u0219i men\u021bine spa\u021biul vital s\u0103n\u0103tos pentru spirit \u0219i suflet\u201d (Dinu, 1979: 419), iar impactul ei asupra personajelor completeaz\u0103 portretul identitar al acestora.<\/p>\n\n\n\n

Citind<\/em><\/strong> p\u0103durea<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen situa\u021biile \u00een care un erou e desemnat s\u0103 fie plonjat \u00eentr-un mediu silvestru, autorul s\u0103u inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 \u00eei \u00eentregeasc\u0103 portretul expozitiv cu o dimensiune suplimentar\u0103, cea a unei  con\u0219tiin\u021be forestiere, care \u00eensumeaz\u0103 \u201etotalitatea cuno\u0219tin\u021belor despre rostul arborelui \u0219i p\u0103durilor \u00een economia naturii \u0219i \u00een cea na\u021bional\u0103\u201d (Giurgiu, 2003: 7) \u0219i presupune realizarea faptului c\u0103 \u201ep\u0103durea nu este o improviza\u021bie de moment\u201d, c\u0103 \u201eea este rezultatul unor grele \u0219i \u00eendelungi lupte \u00eentre for\u021bele oarbe ale naturii\u201d (99); este o dimensiune detectabil\u0103 \u00een evolu\u021bia Annei Hart, devenit\u0103 \u201epriceput\u0103 \u0219i capabil\u0103\u201d la cincisprezece ani, \u00een momentul citirii<\/em> nou-descoperitei p\u0103duri Montgomery: \u201edafinul de munte era la sf\u00e2r\u0219itul perioadei lui de-nflorire, a\u0219a \u00eenc\u00e2t ciorchini \u00eentregi de forme-nstelate, roz \u0219i albe, se desprindeau \u0219i c\u0103deau \u00een straturi, ca ni\u0219te pelicule, acoperind solul, de parc-ar fi fost aruncate confetti […]. Am luat-o spre sud, pe marginea verde a luncii […] \u0219i-am ajuns la un cr\u00e2ng de arini \u00eenghesui\u021bi, dup\u0103 care la o dumbrav\u0103 larg\u0103 \u0219i t\u0103cut\u0103 de arbori Sequoia […]. Copacii scot ni\u0219te sunete care aduc a \u0219oapte.\u201d (McLain, 2021, 263-4) Dezv\u0103luind subtilit\u0103\u021bi ale acestei con\u0219tiin\u021be forestiere a unui protagonist, cititorul devine atent la felul \u00een care omul ajunge s\u0103 fie modelat de mediul ambiant, precum \u0219i la faptul c\u0103 \u201ep\u0103durea este o fiin\u021b\u0103 colectiv\u0103\u201d (Giurgiu, 2003: 111) \u0219i c\u0103 ea este \u201eo crea\u021bie a naturii rezultat din ac\u021biunea simultan\u0103 a factorilor naturali\u201d (143), rezumat\u0103 \u00een imaginea sugestiv\u0103, oferit\u0103 de acela\u0219i personaj: \u201eunele spa\u021bii dintre copaci ar\u0103tau diferit de altele […], cu jaloane \u00een chip de ciorchini albe de ciuperci, de licheni, de mu\u0219chi. Sim\u021beam izul st\u0103tut de lunc\u0103, senza\u021bia de umezeal\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce ne apropiam de  p\u0103durea de ferigi, de florile dafinului de munte, care formaser\u0103 un covor str\u0103veziu\u201d (McLain, 2021: 265). <\/p>\n\n\n\n

Se accept\u0103 unanim ideea c\u0103 p\u0103durea este un factor primordial \u00een asigurarea echilibrului natural prin protec\u021bia pe care o exercit\u0103 asupra \u201e\u00eentinderii pe care o ocup\u0103 \u0219i asupra terenurilor gola\u0219e din jur\u201d (Bonnefous, 1976: 28) pe de o parte, iar pe de alta, prin sentimentul de permanent\u0103 descoperire pe care \u00eel ofer\u0103 un drum printre arbori, sentiment \u00eencercat de Tinker Grey \u0219i Katey Kontent \u00een scurta lor evadare de acas\u0103: \u201eo c\u0103r\u0103ruie  din spatele casei ducea spre o dumbrav\u0103 de pini, apoi \u00eentr-un codru de stejari, ulmi sau alt\u0103 falnic\u0103 lemn\u0103rie american\u0103. \u00cen prima or\u0103, urcu\u0219ul a fost lin […]. Pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eenaintam, conversa\u021bia noastr\u0103 se fr\u00e2ngea, precum lumina soarelui care trece printre crengile din p\u0103dure. Veveri\u021bele mi\u0219unau dinaintea noastr\u0103 printre trunchiurile copacilor \u0219i p\u0103s\u0103ri cu coada galben\u0103 \u021b\u00e2\u0219neau din creang\u0103-n creang\u0103. Aerul mirosea a sumac \u0219i saxifrag\u0103 \u0219i a alte vorbe dulci.\u201d (Towles, 2022: 321-2) P\u0103durea este \u0219i un simbol al contactului cu natura care \u00eei permite omului \u201eevadarea, destinderea \u0219i izolarea pe care condi\u021biile vie\u021bii moderne nu i le pot \u00eeng\u0103dui\u201d (Dinu, 1979: 408), a\u0219a cum o consider\u0103 \u0219i Bunicu\u2019, mai cu seam\u0103 c\u0103 lui \u201e\u00eentotdeauna \u00eei pl\u0103cuse p\u0103durea\u201d \u0219i \u201edac\u0103 ar fi fost dup\u0103 el, acolo \u0219i-ar fi zidit casa, nu la marginea ora\u0219ului […]. \u00cen vremurile acelea de lipsuri, numai p\u0103durea p\u0103rea s\u0103 aib\u0103 ceva de dat […]. P\u0103durea era pe\u0219tera cu comori, iar el era Ali Baba. \u00cen plus, \u00een p\u0103dure era lini\u0219te \u0219i g\u00e2ndul lui putea s\u0103 zboare liber. \u00cen p\u0103dure, constr\u00eengerile societ\u0103\u021bii multilateral dezvoltate disp\u0103reau […]. Poieni\u021ba era, de fapt, o adev\u0103rat\u0103 aren\u0103. O curte interioar\u0103 a unei cet\u0103\u021bi vegetale \u00een mijlocul c\u0103reia se \u00een\u0103l\u021ba nu un havuz, ci un arbore b\u0103tr\u00e2n, cu coroana perfect rotund\u0103, imaginea exact\u0103 a unui copac din desenul unui copil.\u201d (Pric\u0103jan, 2023: 12-13)<\/p>\n\n\n\n

Medita\u021bii silvestre       <\/strong><\/p>\n\n\n\n

Paginile care orchestreaz\u0103 armonios elementele descriptive referitoare la p\u0103duri \u0219i efectele pe care le au aceste consemn\u0103ri asupra personajelor\/cititorilor, cel mai adesea sugereaz\u0103 o realitate ce ne \u00eendeamn\u0103 la o reflectare mai atent\u0103, anume, c\u0103 \u201ep\u0103durile sunt oglinda trecutului nostru cultural\u201d (Wohlleben, 2021: 203), c\u0103 ele ascund istorii ale locului \u0219i oamenilor de acolo, copacii fiind un soi de \u201eelefan\u021bi ai lumii plantelor\u201d (271); este \u0219i concluzia observa\u021biilor lui Jess, ajuns\u0103 la Tambilla, \u00een Adelaide Hills, la casa familiei Turner, \u00een ajunul Cr\u0103ciunului din 1959, la citirea peisajului care o \u00eenconjoar\u0103: \u201eeucalip\u021bii mari \u0219i zvel\u021bi de pe coama dealurilor dimprejurul v\u0103ii str\u0103b\u0103tute de p\u00e2r\u00e2u se \u00een\u0103l\u021bau t\u0103cu\u021bi, scoar\u021ba lor br\u0103zdat\u0103 c\u0103p\u0103t\u00e2nd luciri metalice. Erau b\u0103tr\u00e2ni \u0219i v\u0103zuser\u0103 toate c\u00e2te fuseser\u0103 \u00eenaintea caselor de piatr\u0103, lemn \u0219i fier, \u00eenaintea \u0219oselelor, ma\u0219inilor \u0219i \u00eemprejmuirilor, \u00eenaintea r\u00e2ndurilor de vie, a merilor \u0219i vitelor din \u021barcuri. Eucalip\u021bii fuseser\u0103 acolo de la bun \u00eenceput, \u00eembl\u00e2nzind ar\u0219i\u021ba dogoritoare \u0219i umezeala rece a iernii. Acesta era un p\u0103m\u00e2nt str\u0103vechi, un \u021binut al marilor extreme.\u201d (Morton, 2023: 13) Studiile consacrate vegeta\u021biei forestiere subliniaz\u0103 faptul c\u0103, \u00een oricare anotimp sau moment al zilei, o plimbare \u00een mediul forestier deseori expune modul \u00een care \u201ecopacii pot s\u0103 fac\u0103 diferen\u021ba \u00eentre lumin\u0103 \u0219i \u00eentuneric\u201d (Wohlleben, 2021: 132), asigur\u00e2nd astfel siguran\u021ba spa\u021biului \u0219i intensific\u00e2nd valoarea de agrement a arborilor din peisaj, a\u0219a cum \u00eel resimte \u0219i cuplul Malin \u0219i Kenny: \u201ebrazii din jurul nostru p\u0103reau de la \u00eenceputurile vremurilor. \u00cen jurul r\u0103d\u0103cinilor cre\u0219teau perni\u021be noi de mu\u0219chi verde, iar de ramurile groase ce se apropiau de p\u0103m\u00e2nt at\u00e2rnau b\u0103rbile cenu\u0219ii ale lichenilor\u201d (Grebe, 2019: 12).<\/p>\n\n\n\n

E interesant de observat maniera \u00een care protagoni\u0219tii unui roman exploreaz\u0103 dimensiunea recreativ\u0103 a mediului arboricol, realiz\u00e2nd faptul c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 importan\u021ba pe care o are vegeta\u021bia forestier\u0103, ca factor al biosferei, \u00een \u201eformarea \u0219i protec\u021bia solului, \u00een economia apelor provenite din ploi\u201d (Voiculescu,  1978: 3), ea reprezint\u0103 un adev\u0103rat \u201eizvor de s\u0103n\u0103tate \u0219i loc de agrement, recrea\u021bie \u0219i odihn\u0103 pentru om\u201d (3); o baie de p\u0103dure<\/em>, acest tip de recuperare de sorginte japonez\u0103, \u00eensemn\u00e2nd plimb\u0103ri prin p\u0103dure care implic\u0103 \u201efolosirea tuturor sim\u021burilor pentru a ne bucura de mirosuri, sunete, senza\u021bii, prin activit\u0103\u021bi ca ascultarea trilurilor p\u0103s\u0103relelor, con\u0219tientizarea diverselor nuan\u021be de verde\u201d (Wohlleben, 2021: 154), este ceea ce experimenteaz\u0103 inspectorul Gorski, \u00eentr-un moment de relaxare la umbra copacilor, \u00een timpul anchetei sale asupra dispari\u021biei lui Adele Beadeau: \u201epre\u021b de o clip\u0103 \u00ee\u0219i \u00eenchipui p\u0103durea cuprins\u0103 de fl\u0103c\u0103ri \u0219i p\u0103s\u0103rile nev\u0103zute din jurul lui \u021b\u00e2\u0219nind  brusc spre  \u00eenaltul cerului ca s\u0103 scape de p\u00e2rjol. \u00cen clipa aceea auzi un fo\u0219net \u00een spatele lui, \u00een tufi\u0219 [\u2026]. Nu era nimeni. Poate c\u0103 fusese doar o pas\u0103re sau un animal mi\u0219un\u00e2nd prin tufe [\u2026]. Se ridic\u0103 de pe trunchiul de copac \u0219i [\u2026] porni \u00een direc\u021bia din care auzise sunetul. \u00cen tufe se vedeau ni\u0219te mure coapte \u0219i se opri s\u0103 culeag\u0103 c\u00e2teva, ag\u0103\u021b\u00e2ndu-\u0219i m\u00e2necile sacoului \u00een spini. Murele erau dulci \u0219i zemoase \u0219i aroma lor \u00eei aminti de s\u0103pt\u0103m\u00e2nile pe care le petrecuse la ferm\u0103, pe vremea adolescen\u021bei sale. \u00cenaint\u0103 cu greu prin tufi\u0219uri. Dup\u0103 o vreme d\u0103du peste o c\u0103r\u0103ruie n\u0103p\u0103dit\u0103 de buruieni.\u201d (Macrae Burnet, 2017: 291)<\/p>\n\n\n\n

\u00cent\u00e2lnirea personajelor cu p\u0103durea este un prilej favorabil pentru a-l convinge pe oricare cititor de rolul pe care \u00eel are peisajul silvestru \u00een evolu\u021bia lor identitar\u0103, prin particularit\u0103\u021bile sale istorice \u0219i geografice, precum \u0219i de superioritatea pe care o are p\u0103durea fa\u021b\u0103 de toate celelalte tipuri de vegeta\u021bie (vezi Dinu, 1979: 243) \u00een structura complex\u0103 a acestui ecosistem terestru; \u00een multe \u00eemprejur\u0103ri, eroii expu\u0219i experien\u021bei silvane tr\u0103iesc momente de desf\u0103tare \u0219i de recreere \u00een ambian\u021ba acestui spa\u021biu care le ofer\u0103 op\u021biunea de a \u00eembina armonios pasivitatea cu reflexia \u0219i activitatea, gener\u00e2nd o anume energie de reechilibrare a \u201econdi\u021biei umane\u201d (402).<\/p>\n\n\n\n

Referin\u021be<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Bonnefous, Edouard, 1976 (1970), Omul sau natura?<\/em>, Bucure\u0219ti: Editura Politic\u0103 (trad. Adrian Costa)<\/p>\n\n\n\n

Dinu, Valeriu, 1979, Mediul \u00eenconjur\u0103tor \u00een via\u021ba omenirii contemporane<\/em>,Bucure\u0219ti: Ceres<\/p>\n\n\n\n

Giurgiu, Victor (sub redac\u021bia), 2003, Con\u0219tiin\u021ba forestier\u0103 la rom\u00e2ni<\/em>,Bucure\u0219ti: Editura Snagov<\/p>\n\n\n\n

Grebe, Camilla, 2019 (2017), Jurnalul dispari\u021biei mele<\/em>,Bucure\u0219ti: Editura Trei (trad. Ioana Ghi\u0219a)<\/p>\n\n\n\n

Macrae Burnet, Graeme, 2017 (2014), Dispari\u021bia lui Adele Bedeau<\/em>, Bucure\u0219ti: Art, colec\u021bia Musai (trad. Tatiana Dragomir)<\/p>\n\n\n\n

McLain, Paula, 2021, C\u00e2nd stelele se \u00eentunec\u0103<\/em>, Bucure\u0219ti: Humanitas Fiction (trad. Mihnea Gafi\u021ba)<\/p>\n\n\n\n

Morton, Kate, 2023, \u00centoarcerea acas\u0103<\/em>, Bucure\u0219ti: Humanitas Fiction (trad. S\u00eenziana Drago\u0219)<\/p>\n\n\n\n

Pric\u0103jan, Mircea, 2023, Murmur<\/em>, Bucure\u0219ti: Humanitas<\/p>\n\n\n\n

Towles, Amor, 2022 (2011), Regulile jocului<\/em>, Bucure\u0219ti: Nemira Publishing House (trad. Gabriela Nedelea)<\/p>\n\n\n\n

Voiculescu, Ioan, C., 1978, S\u0103 ne cunoa\u0219tem arborii \u0219i arbu\u0219tii din p\u0103durile, parcurile \u0219i gr\u0103dinile noastre<\/em>,Bucure\u0219ti: Ceres<\/p>\n\n\n\n

Wohlleben, Peter, 2021 (2019), Leg\u0103tura secret\u0103 dintre om \u0219i natur\u0103<\/em>, Bucure\u0219ti: Publica (trad. Iulia Dromereschi)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Magda Danciu<\/p>\n","protected":false},"author":8,"featured_media":13178,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[52,58],"tags":[85,2485,86],"coauthors":[1239],"class_list":["post-13176","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-rubrici","category-save-as","tag-magda-danciu","tag-nr-4-2025","tag-save-as"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/Monet.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13176","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13176"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13176\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13179,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13176\/revisions\/13179"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13178"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13176"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13176"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13176"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=13176"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}