{"id":13092,"date":"2025-05-14T11:52:31","date_gmt":"2025-05-14T08:52:31","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13092"},"modified":"2025-05-14T11:52:37","modified_gmt":"2025-05-14T08:52:37","slug":"conferintele-dilema-la-oradea-editia-2025","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=13092","title":{"rendered":"Conferin\u021bele Dilema la Oradea, edi\u021bia 2025"},"content":{"rendered":"\n
Invita\u021bii din acest an ai Conferin\u021belor, \u00een ordinea prezen\u021bei lor pe scen\u0103, sunt: Teodor Baconschi, Andrei Cornea, Radu Vancu, Adriana Babe\u021bi, Cosmin Popa, Theodor Paleologu. Ca de obicei, moderatorul evenimentelor este redactorul-\u0219ef al revistei Dilema, Sever Voinescu.<\/p>\n\n\n\n
\u201e\u00centre o pandemie care \u00eenc\u0103 produce confuzie \u0219i un r\u0103zboi la grani\u021bele noastre care ne solicit\u0103 claritatea moral\u0103, \u00eentre mar\u0219ul Inteligen\u021bei Artificiale spre singularitatea c\u00eend am\u00eenat\u0103, c\u00eend iminent\u0103, \u0219i ceea ce oximoronic numim \u201erevolu\u021bie conservatoare\u201d, lumea noastr\u0103 se transform\u0103 parc\u0103 mai repede dec\u00eet putem noi \u00een\u021belege. De aceea, tema propus\u0103 la Oradea de Conferin\u0163ele Dilema pentru aceast\u0103 edi\u021bie este \u201cMinunata lume nou\u0103\u201d. Sub acest titlu \u00eemprumutat de la Aldous Huxley, care rezum\u0103 marile \u0219i provocatoarele schimb\u0103ri geopolitice, tehnologice \u0219i economice prin care trece lumea chiar acum, sub ochii no\u0219tri, dar e aluziv \u0219i cu privire la ce anume a precedat aceste schimb\u0103ri \u00een literatura aproape profetic\u0103 a utopiilor \u0219i distopiilor, vor vorbi a\u0219adar conferen\u021biarii no\u0219tri: scriitori, esei\u0219ti, filosofi, istorici.\u201d C\u0103t\u0103lin Lazurca, directorul executiv al Conferin\u021belor Dilema<\/p>\n\n\n\n
Intrarea la toate cele \u0219ase evenimente \u00eentinse pe parcursul celor trei zile este liber\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n
Programul: <\/h4>\n\n\n\n<\/figure>\n\n\n\n
Joi 22 mai, Sinagoga Neolog\u0103<\/strong> ora 18.00, Andrei Cornea, conferin\u021b\u0103 Atlantida noastr\u0103 cea de toate zilele<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n
Citind atent dialogurile Timaios<\/em> (Introducerea) \u0219i Critia<\/em>s<\/em> ale lui Platon, \u00een\u021belegem c\u0103 utopia \u0219i distopia \u2013 prima personificat\u0103 de fabuloasa Aten\u0103 preistoric\u0103, iar a doua de fabuloasa Atlantid\u0103, sunt cumva inter\u0219anjabile: Utopia devine pe nea\u0219teptate distopie, iar distopia \u0219i utopia jaloneaz\u0103 \u00eempreun\u0103 aspecte esen\u021biale ale aceiea\u0219i \u201ecet\u0103\u021bi\u201d interioare a sufletului omenesc, aflat mereu \u00een lupt\u0103 cu el \u00eensu\u0219i.<\/p>\n\n\n\n
Andrei Cornea <\/strong>s-a n\u0103scut \u00een 1952. Licen\u0163\u0103 \u00een istoria \u015fi teoria artei la Academia de Arte Frumoase (1976). Licen\u0163\u0103 \u00een \ufb01lologie clasic\u0103 la Universitatea din Bucure\u015fti (1980). Doctorat \u00een \ufb01lologie clasic\u0103 la Universitatea din Bucure\u015fti (1994). Muzeograf la Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 (1976\u20131987). Cercet\u0103tor la Institutul de Istorie a Artei (1987\u20131990), iar \u00eentre 1990 \u015fi 2006 la Institutul de Studii Orientale \u201eSergiu Al-George\u201c. \u00cen prezent, profesor la Universitatea din Bucure\u015fti. Scrieri (selectiv): De la portulan la vederea turistic\u0103<\/em> (Sport-Turism, 1977); Forme artistice \u015fi mentalit\u0103\u0163i culturale \u00een epoca romano-bizantin\u0103<\/em> (Meridiane, 1988); Platon: Filozofie \u015fi cenzur\u0103<\/em> (Humanitas, 1995); Turnirul khazar<\/em> (Nemira, 1997; reed. Polirom, 2003); De la \u015ecoala din Atena la \u015ecoala de la P\u0103ltini\u015f<\/em> (Humanitas, 2004); C\u00e2nd Socrate nu are dreptate<\/em> (Humanitas, 2005; trad. fr. Les Presses de l\u2019Universit\u00e9 Laval, Canada); O istorie a ne\ufb01in\u0163ei \u00een \ufb01lozo\ufb01a greac\u0103<\/em> (Humanitas, 2010); Miracolul: Despre neverosimila f\u0103ptur\u0103 a libert\u0103\u0163ii <\/em>(Humanitas, 2014); Excep\u021bia<\/em> (Humanitas, 2021).<\/p>\n\n\n\n<\/figure>\n\n\n\n
ora 19.30, Teodor Baconschi, conferin\u021b\u0103<\/strong> Gr\u0103dina desf\u0103t\u0103rilor. O privire asupra culturii ca obsesie a a paradisului pierdut.<\/strong><\/em><\/p>\n\n\n\n
\u00cen orizontul revela\u021biei cre\u0219tine, nostalgia paradisului suprapune cartea Genezei <\/em>\u0219i Apocalipsa Sf\u00e2ntului Ioan Teologul<\/em>. Dincolo de rutina cotidian\u0103, \u00een momentele c\u00e2nd ne \u00eentreb\u0103m ce ne dorim la urma urmelor, pendul\u0103m \u00eentre memoria paradisului terestru \u0219i a\u0219teptarea \u201d\u00cemp\u0103r\u0103\u021biei a lui Dumnezeu\u201d, adic\u0103 \u00eentre atunci, acum<\/em> \u0219i nu \u00eenc\u0103<\/em>. <\/p>\n\n\n\n
La ora localiz\u0103rilor prin satelit, c\u00e2nd fiecare centimetru al planetei a fost cartografiat, continu\u0103m s\u0103 aspir\u0103m spre \u201dt\u0103r\u00e2mul fericit\u201d care va fi fost \u0219i va s\u0103 fie. Sim\u021bim c\u0103 \u201d\u00eent\u00e2mplarea\u201d propriei vie\u021bi \u00ee\u0219i cap\u0103t\u0103 sensul numai dac\u0103 vom dob\u00e2ndi (cumva) starea de permanent\u0103 beatitudine.<\/p>\n\n\n\n
Fragilitatea condi\u021biei noastre ne confrunt\u0103 alternativ cu fascina\u021bia Edenului \u0219i cu experien\u021ba des\u0103v\u00e2\u0219irii, la sf\u00e2r\u0219itul istoriei. Dac\u0103 n-am fi tr\u0103it odinioar\u0103 – cu adev\u0103rat – \u00een \u201dgr\u0103dina desf\u0103t\u0103rilor\u201d, n-am fi avut de ce s\u0103 facem din imortalitate singura tem\u0103 de fond a pove\u0219tilor omene\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n
Teodor Baconschi este diplomat \u0219i scriitor. Dup\u0103 sus\u0163inerea tezei de doctorat la Universitatea Paris IV \u2013 Sorbonne (magna cum laude, 1994), urmeaz\u0103 studii postdoctorale la New Europe College, din Bucure\u0219ti (1996). Este specialist \u00een antropologie religioas\u0103 \u0219i istorie comparat\u0103 a religiilor, dar scrierile sale exploreaz\u0103 o varietate de domenii \u0219i problematici: teologie, istoria ideilor, hermeneutic\u0103 religioas\u0103, mitologie, filosofia culturii, evolu\u0163ia marilor curente de g\u00e2ndire. A publicat peste 20 de volume de reflec\u0163ie cre\u0219tin\u0103 \u0219i eseistic\u0103 de larg\u0103 respira\u0163ie cultural\u0103, precum \u0219i numeroase studii \u0219i articole ap\u0103rute \u00een reviste prestigioase.<\/p>\n\n\n\n<\/figure>\n\n\n\n
Vineri 23 mai, Sinagoga Neolog\u0103 ora 18.00, Radu Vancu, conferin\u021b\u0103 Frumuse\u021bea ca r\u0103spuns necesar la oroare<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n
Utopiile politice ale modernit\u0103\u021bii au sf\u00e2r\u0219it \u00eentotdeauna \u00een crim\u0103 \u00een mas\u0103. \u00cen mod straniu \u0219i frisonant, cei captivi \u00een aceste infernuri nu \u0219i-au pierdut credin\u021ba \u00een frumuse\u021be – ci au continuat s-o produc\u0103 \u00eenc\u0103 mai plini de fervoare. De ce fac muzic\u0103, poezie, teatru, sculptur\u0103 cei captivi \u00een Gulag, Holocaust \u0219i alte universuri ale extermin\u0103rii? De ce e frumuse\u021bea un r\u0103spuns at\u00e2t de imediat & necesar la ororile minunatelor lumi noi?<\/p>\n\n\n\n<\/figure>\n\n\n\n
ora 20.30, Adriana Babe\u021bi, conferin\u021b\u0103 \u00cen menghin\u0103 sau \u00een clepsidr\u0103?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n
Oare de ce \u00een aceast\u0103 parte a Europei \u00een care s-a n\u0103scut solarul, idilicul stil Biedermeier nu au ap\u0103rut romane utopice? De ce aici scriitorii nu au avut viziuni paradisiace, salvatoare, ci, \u00een secolul XX, atunci c\u00e2nd au imaginat viitorul, au creat mai ales distopii? Vom \u00eencerca s\u0103 d\u0103m un r\u0103spuns acestor \u00eentreb\u0103ri recitind c\u00e2teva romane semnate de Karel \u010capek, Stanis\u0142aw Ignacy Witkiewicz, Arthur Koestler, Stanis\u0142aw Lem, Dominik Tatarka, Karinthy Ferenc, A. E. Baconsky, Bodor Ad\u00e1m. La cap\u0103tul lecturii vom \u00een\u021belege mai bine de ce azi, mai mult ca oric\u00e2nd, suntem \u0219i \u00een menghin\u0103, \u0219i \u00een clepsidr\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Adriana Babe\u0163i<\/em><\/strong> este profesor la Universitatea de Vest din Timi\u015foara \u015fi profesor asociat la Universitatea din Bucure\u015fti, unde pred\u0103 literatur\u0103 comparat\u0103, \u015fi redactor la revista Orizont. A coordonat, \u00eempreun\u0103 cu Cornel Ungureanu, antologiile Europa Central\u0103. Nevroze, dileme, utopii (1997) \u015fi Europa Central\u0103. Memorie, paradis, apocalips\u0103 (1998). Dintre volumele publicate: Femeia \u00een ro\u015fu (1990, \u00eempreun\u0103 cu Mircea Mih\u0103ie\u015f \u015fi Mircea Nedelciu, carte ajuns\u0103 la cea de-a \u015fasea edi\u0163ie \u015fi inclus\u0103 \u00een manualele de literatur\u0103 pentru liceu); Dilemele Europei Centrale (1998); Dandysmul. O istorie (Polirom, 2004); Le Banat: Un Eldorado aux confins (coord., Universit\u00e9 de Paris IV \u2013 Sorbonne, 2007); Amazoanele. O poveste (2013). <\/em>A coordonat Dic\u0163ionarul romanului central-european din secolul XX (Polirom,2023).<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n<\/figure>\n\n\n\n
S\u00e2mb\u0103t\u0103 24 mai, Muzeul \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor ora 18.00, Cosmin Popa, conferin\u021b\u0103 Cum a schimbat Rusia r\u0103zboiul (ne)patriotic<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n
Eforturile regimului politic din Rusia de a modela societatea potrivit necesit\u0103\u021bilor r\u0103zboiului au determinat o adev\u0103rat\u0103 r\u0103sturnare a valorilor \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103. Controlul politic exercitat prin intermediul unui aparat represiv extins la dimensiuni ira\u021bionale \u0219i zgomotul de fond al atotputernicei propagande oficiale nu pot ascunde \u00eens\u0103 semnele declinului. Economia rus\u0103 trece printr-un proces accelerat de degradare, tensiunile politice se acumuleaz\u0103 \u00eentr-un ritm alert, iar mecanismul de detonare a complicatelor rela\u021bii interetnice \u0219i interconfesionale a fost deja amorsat. \u00cen ciuda succeselor militare relative, Rusia de ast\u0103zi este un imens butoi cu pulbere, care \u00eentr-un fel sau altul va exploda, indiferent de rezultatul r\u0103zboiului.<\/p>\n\n\n\n
Cosmin Popa <\/strong>este istoric, cercet\u0103tor al Institutului de Istorie \u201eNicolae Iorga\u201d al Academiei Rom\u00e2ne, specializat \u00een istoria Uniunii Sovietice \u0219i a comunismului european. Studii universitare la Bucure\u0219ti \u0219i Moscova, doctor al Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti. A publicat: Na\u0219terea Imperiului<\/em> (2002), \u00centre tenta\u021bia imperiului \u0219i alian\u021ba strategic\u0103, URSS \u0219i Europa Central\u0103 \u0219i de Est<\/em> (2012), Intelectualii lui Ceau\u0219escu<\/em>, Academia de \u0218tiin\u021be Sociale \u0219i Politice (2018), Elena Ceau\u0219escu sau biografia unei dictaturi de familie<\/em> (2021). Autor a peste 80 de studii publicate \u00een diverse reviste \u0219tiin\u021bifice, membru \u00een consiliile \u0219tiin\u021bifice ale unor reviste academice. Membru \u00een Comisia Mixt\u0103 a Istoricilor din Rom\u00e2nia \u0219i Rusia \u0219i Comisia comun\u0103 rom\u00e2no-rus\u0103 pentru studierea problemelor rela\u021biilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n<\/figure>\n\n\n\n
Ora 19.30, Theodor Paleologu \u00een dialog cu Sever Voinescu Visul american, ieri \u0219i azi<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n
S-a spus despre Statele Unite ale Americii c\u0103 este, \u00eentr-un fel, o utopie realizat\u0103 sau, mai bine zis, c\u0103 americanii \u00ee\u0219i tr\u0103iesc \u021bara ca pe o utopie realizat\u0103. De fapt, nu e o utopie, e un vis – visul american. Un vis care a devenit repede un soi de duh care a cuprins lumea \u00eentreag\u0103 \u0219i \u0219i-a desc\u0103rcat consecin\u021bele \u00een toate col\u021burile lumii, \u00een multe feluri. Vom dialoga a\u0219adar despre visul care a fondat America sau, mai bine zis, a inspirat fondarea Americii \u0219i despre versiunea lui actual\u0103: trumpismul. Ce se \u00eent\u00eempl\u0103 cu vis\u0103torii \u0219i ce se \u00eent\u00eempl\u0103 visul lor? Vom vorbi, de asemenea, despre reac\u021bia la trumpism \u0219i despre antiamericanism.<\/p>\n\n\n\n
Theodor Paleologu<\/strong> este pre\u0219edintele Funda\u021biei Paleologu. A urmat o carier\u0103 distins\u0103 care include roluri de lider \u00een domeniul cultural \u0219i academic. Fost elev al Ecole Normale Sup\u00e9rieure, Theodor Paleologu a studiat filozofia la Universitatea Paris I Sorbonne \u0219i a ob\u021binut titlul de doctor \u00een filozofie politic\u0103 de la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales \u0219i Universitatea din M\u00fcnchen. A predat la institu\u021bii de prestigiu precum Boston College, Deep Springs College, Bard College Berlin \u0219i Universitatea din Copenhaga. A fost fellow la Harvard, Notre Dame \u0219i Wissenschaftskolleg zu Berlin, unde \u0219i-a aprofundat cuno\u0219tin\u021bele \u0219i cercet\u0103rile \u00een filozofie. Din 2013 pred\u0103 la Casa Paleologu.<\/p>\n\n\n\n
Sever Voinescu <\/strong>este jurist, diplomat \u0219i jurnalist. Licen\u021biat \u00een drept al Universit\u0103\u021bii Bucure\u021bti. Consilier al Secretarului General al Guvernului (1997), Secretar General al Ministerului Afacerilor Externe (1998-2000), Consul General al Rom\u00e2niei la Chicago, SUA (2000-2003). Din 2003, conduce programul de politic\u0103 extern\u0103 \u0219i rela\u021bii interna\u021bionale la Institutul pentru Politici Publice, unul dintre cele mai prestigioase think-tankuri rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n
Membru al grupului adunat \u00een jurul redac\u021biei Dilema – denumit\u0103 mai apoi Dilema Veche, Sever Voinescu este una din vocile aparte ale jurnalismului cultural rom\u00e2nesc. Dupa 2006, public\u0103 \u00een revista „22”. \u00cen prezent este redactor-\u0219ef al revistei Dilema veche \u0219i realizator al unei emisiuni, Europa christiana, la Trinitas TV. De asemenea este moderatorul permanent al Conferin\u021belor Dilema veche.<\/p>\n\n\n\n
\n\n\n\n
\n
Conferin\u021bele Dilema la Oradea sunt organizate de APTOR \u2013 Visit Oradea \u0219i Muzeul \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor<\/p>\n\n\n\n
Partener strategic: UniCredit Bank<\/p>\n\n\n\n
Un proiect ini\u021biat de: revista Dilema, Grupul pentru Management \u0219i Mediere Cultural\u0103 \u0219i Prietenii Dilemei<\/p>\n\n\n\n
Partener cultural: revista Familia<\/p>\n<\/div><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00centre 22 \u0219i 24 mai, vor avea loc la Oradea Conferin\u021bele Dilema, ora\u0219 \u00een care acest proiect cultural itinerant se \u00eentoarce pentru a patra oar\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":13093,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[65],"tags":[700,2467,2471,2466,2100,2468,311,2101,2470,1091,2469],"coauthors":[1278],"class_list":["post-13092","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri-si-anunturi","tag-adriana-babeti","tag-andrei-cornea","tag-catalin-lazurca","tag-conferintele-dilema","tag-conferintele-dilema-la-oradea","tag-cosmin-popa","tag-radu-vancu","tag-revista-dilema","tag-sever-voinescu","tag-teodor-baconschi","tag-theodor-paleologu"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/Dilema_online_orizontal.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13092","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13092"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13092\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13101,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13092\/revisions\/13101"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13093"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13092"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13092"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13092"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=13092"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/postari-individuale_oradea_2025_1-1024x768.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/postari-individuale_oradea_2025_2-1024x768.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/postari-individuale_oradea_2025_3-1024x768.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/postari-individuale_oradea_2025_4-1024x768.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/postari-individuale_oradea_2025_5-1024x768.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/postari-individuale_oradea_2025_6-1024x768.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n