Scriitor \u0219i traduc\u0103tor prolific, Marin M\u0103laicu-Hondrari a publicat recent romanul Clandestin<\/em> (Editura Trei, 2024), a c\u0103rui ac\u021biune se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eentre dealurile Bistri\u021bei (spa\u021biu cunoscut, real) \u0219i insulele Camarile (topos inventat), surprinz\u00e2nd o epoc\u0103 tulbure, marcat\u0103 de situa\u021bii familiale neobi\u0219nuite, amintirea mineriadelor \u0219i de o lung\u0103 tranzi\u021bie.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Irina-Roxana Georgescu<\/strong>: \u00cenceputul lent al ac\u021biunii romanului Clandestin<\/em> o plaseaz\u0103 pe Iustina Tiron \u00eentr-un sat de munte, \u00eentr-o singur\u0103tate autoimpus\u0103, \u00een care se simte confortabil, dup\u0103 ce \u0219i-a depus demisia \u0219i atinsese, aparent, tot ce \u0219i-ar dori orice t\u00e2n\u0103r: carier\u0103, stabilitate financiar\u0103, respect profesional. De ce ai ales s\u0103 scrii din perspectiva unei voci feminine \u0219i care sunt resorturile acestei singur\u0103t\u0103\u021bi ale protagonistei?<\/p>\n\n\n\n Marin M\u0103laicu-Hondrari<\/strong>: De mult timp m\u0103 urm\u0103rea ideea unui personaj feminin care se retrage voluntar \u00een singur\u0103tate \u0219i ac\u021biunea romanului Clandestin<\/em> \u00eencepe mai lent tocmai pentru a prevesti o revenire \u00een for\u021b\u0103. E o retragere amenin\u021b\u0103toare. \u00cen logica intern\u0103 a romanului, personajul care se retrage \u00een singur\u0103tate trebuia s\u0103 fie feminin \u0219i s\u0103 pun\u0103 temelia \u00eentregii pove\u0219ti din roman. Sper ca Iustina, aceast\u0103 fat\u0103 s\u0103lbatic\u0103 \u0219i obraznic\u0103, s\u0103 fie privit\u0103 cu \u00een\u021belegere \u0219i cu admira\u021bie de c\u0103tre cititoare, mai ales. Iustina se retrage \u00een primul r\u00e2nd pentru a alunga umbrele care planeaz\u0103 asupra destinului familiei ei \u0219i are curajul de a-\u0219i confrunta istoria personal\u0103 cu marea istorie.<\/p>\n\n\n\n I.-R. G.<\/strong>: Descrierile ample de la \u00eenceput alterneaz\u0103 cu secven\u021be dinamice, iar stilul confesional din a doua parte a c\u0103r\u021bii \u2013 unde este central\u0103 tot o voce feminin\u0103, o adolescent\u0103 de data aceasta \u2013 se diminueaz\u0103 la final, pentru ca nara\u021biunea (tot mai condensat\u0103) s\u0103 dezv\u0103luie firele care leag\u0103 destinele personajelor \u0219i consecin\u021bele actelor lor. \u00cen prima parte \u00ee\u0219i face locul \u0219i poezia, iar \u00een a doua parte, reg\u0103sim \u0219i destule referin\u021be muzicale. Cum ai f\u0103cut trecerea de la poezie la proz\u0103 \u0219i \u00eenapoi la poezie, \u00een general, \u00een literatura ta?<\/p>\n\n\n\n M. M.-H.<\/strong>: Cred c\u0103 asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pentru c\u0103 sunt un fanatic al stilului, \u00eemi place s\u0103 creez o atmosfer\u0103 special\u0103, s\u0103 mi\u0219c personaje neobi\u0219nuite, la limita credibilit\u0103\u021bii. \u00cemi aleg cuvintele \u0219i situa\u021biile cu foarte mare grij\u0103. Nu m\u0103 intereseaz\u0103 s\u0103 reflect \u201erealitatea\u201d, ci s\u0103 creez realitate cu mijloacele specifice literaturii \u0219i, mai ales, m\u0103 intereseaz\u0103 s\u0103 creez efect maxim cu c\u00e2t mai pu\u021bine mijloace. De asta pendulez mereu \u00eentre proz\u0103 \u0219i poezie.<\/p>\n\n\n\n I.-R. G.<\/strong>: Cartografierea zonelor \u00een care se plimb\u0103 Iustina arat\u0103 interesul aparte pentru B\u0103ile S\u00e2ngeorzului \u0219i \u00eemprejurimi. De\u0219i din roman afl\u0103m c\u0103 Iustina \u0219i fratele s\u0103u vitreg, Roland, tr\u0103iser\u0103 o vreme, dup\u0103 moartea p\u0103rin\u021bilor lor, \u00een Marea Britanie, spa\u021biul anglo-saxon \u0219i amintirile personajelor despre via\u021ba lor londonez\u0103 sunt mai degrab\u0103 vagi. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 locurile prin care trecem devin semnificative pentru eroii romanului?<\/p>\n\n\n\n M. M.-H.<\/strong>: Amintirile despre via\u021ba lor londonez\u0103 sunt pu\u021bine pentru c\u0103 nu sunt la fel de relevante precum cele din B\u0103ile S\u00e2ngeorzului. M-a interesat s\u0103 concentrez amintirile lor \u00eentr-o zon\u0103 geografic\u0103 formatoare pentru Iustina \u0219i Roland, zona \u00een care ei au copil\u0103rit. Pentru am\u00e2ndoi, Londra este o sal\u0103 de a\u0219teptare sau un coridor care duce de undeva spre altundeva. Cele dou\u0103 capete ale coridorului conteaz\u0103 \u00een Clandestin<\/em>, mai pu\u021bin drumul \u00eentre ele. Iustina face trasee cu ma\u0219ina \u00een satele din jur, cel mult \u00een jude\u021be limitrofe celui \u00een care se afl\u0103 B\u0103ile S\u00e2ngeorzului, pentru c\u0103 acela este locul \u00een care destinul lor trebuie s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103. \u0218i, ca anecdot\u0103, poetul Florin Partene, de c\u00e2nd a citit romanul, alege c\u00e2te un traseu f\u0103cut de Iustina \u0219i-l parcurge cu ma\u0219ina. \u00cemi place modalitatea prin care Clandestin <\/em>cap\u0103t\u0103 o alt\u0103 \u201erealitate\u201d, una \u0219i mai ambigu\u0103.<\/p>\n\n\n\n I.-R. G.<\/strong>: Structura tripartit\u0103 a romanului Clandestin<\/em> urm\u0103re\u0219te, de fapt, \u00eendeaproape destinele personajelor. Lent\u0103 la \u00eenceput, ac\u021biunea cap\u0103t\u0103 un caracter alert \u00een ultima parte. \u00cen ce const\u0103 \u201eclandestinitatea\u201d acestor eroi, care se \u00eentreab\u0103 adesea ce \u00eenseamn\u0103 \u201eclandestin\u201d \u2013 e fie \u201ecel mai frumos cuv\u00e2nt din lume\u201d, fie reflect\u0103 \u201edorin\u021bele oamenilor\u201d \u2013 \u201ealea adev\u0103rate, chestiile care-i fac s\u0103 suporte via\u021ba, alea ne\u0219tiute, secrete. Chestiile despre care nu vorbe\u0219ti, la care mai mult visezi, dar nu aiureli. Chestii adev\u0103rate, clandestine\u201d (pp. 109-110).<\/p>\n\n\n\n M. M.-H.<\/strong>: Parafraz\u00e2nd titlul lui Delmore Schwartz, In dreams begin responsabilities<\/em>, luat la r\u00e2ndul s\u0103u de la Yeats, a\u0219 putea spune c\u0103 \u00een clandestinitate begin responsabilities<\/em>. Dac\u0103 \u00een cazul lui Roland, lunetistul, lucrurile sunt destul de clare, \u00een ceea ce o prive\u0219te pe Iustina, sau pe fosta actri\u021b\u0103 de filme pentru adul\u021bi, Miss Ebony Wild, clandestinitatea st\u0103 \u00een \u00eencerc\u0103rile lor, uneori riscante, de a-\u0219i tr\u0103i via\u021ba a\u0219a cum vor ele. \u00cen zilele noastre, \u0219i cu sistemele politice actuale, pentru a mai putea tr\u0103i \u201ea\u0219a cum vrei tu\u201d e nevoie \u0219i de clandestinitate. Iustina \u00ee\u0219i reduce la minimum orice propriet\u0103\u021bi materiale \u0219i cu fiecare proprietate de care scap\u0103 se simte tot mai liber\u0103 \u0219i tot mai decis\u0103, \u00een\u021belege tot mai bine ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jurul ei. Este egoist\u0103, da, nu vrea s\u0103-\u0219i dedice via\u021ba copiilor, se culc\u0103 cu cine vrea \u0219i c\u00e2nd vrea, nu o intereseaz\u0103 s\u0103 aib\u0103 mereu acela\u0219i b\u0103rbat, se comport\u0103 civilizat, dar liber, la marginea societ\u0103\u021bii \u0219i acolo, la marginea societ\u0103\u021bii, \u00eencepe clandestinitatea. Nu e u\u0219or s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti ca Iustina, dar orice persoan\u0103 ar trebui s\u0103 \u00eencerce. \u201eClandestinitate\u201d mai \u00eenseamn\u0103 \u0219i a rezista, a te opune la presiunea societ\u0103\u021bii, la \u00eencercarea ei de a te \u00eenghi\u021bi, de a-\u021bi fura timpul, a\u0219adar via\u021ba, cu chestii care par urgente \u0219i vitale, dar nu sunt deloc a\u0219a, dup\u0103 cum Iustina \u00ee\u0219i d\u0103 seama foarte bine. \u0218i, poate \u00een primul r\u00e2nd, Clandestin<\/em> \u00eenseamn\u0103 personaje incomode, pe care cititorii ori nu le suport\u0103, ori le iubesc la nebunie. Nu m\u0103 intereseaz\u0103 s\u0103 creez personaje pl\u0103cute cititorului, nici pentru bloguri literare sau corecte politic. Scriu pentru cititorii care au o \u00een\u021belegere peste fire a oamenilor, o \u00een\u021belegere clandestin\u0103. <\/p>\n\n\n\n I.-R. G.<\/strong>: Mottoul romanului se reg\u0103se\u0219te \u00eentr-unul din dialogurile eroilor, accentu\u00e2nd violen\u021ba m\u0103rturisirii lui Grigore, miner retras \u00een satul din care este originar\u0103 \u0219i Iustina Tiron: \u201e…Am fost \u0219i eu, c\u0103 pe to\u021bi ne-o dus la Bucure\u0219ti. Cei mai mul\u021bi cu trenuri, dar \u0219i cu miniere, cu autobuze, cu orice, numai s\u0103 ne duc\u0103 la Bucure\u0219ti. Ne-o zis s\u0103 schilodim \u0219i s\u0103 omor\u00e2m, c\u0103 n-o s\u0103 p\u0103\u021bim nimic, \u0219-am schilodit \u0219i omor\u00e2t \u0219i n-am p\u0103\u021bit nimic. \u0218i de atunci tot oftez \u0219i m\u0103 \u00eentreb la ce ne-o trebuit nou\u0103 s\u0103 ne ducem acolo \u0219i s\u0103-i batem pe oamenii \u0103ia? Unde ne-o fost capul? Cu ce ne-o gre\u0219it ei?\u201d (p. 36)<\/p>\n\n\n\n M. M.-H.<\/strong>: Da, mottoul romanului are leg\u0103tur\u0103 cu mineriada din 1990 pentru c\u0103 mineriada rupe echilibrul familiei din care fac parte \u0219i Iustina Tiron \u0219i fratele ei vitreg, Roland, lunetistul. Totul se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul unei crime politice. \u201eMoarte intelectualilor\u201d \u0219i \u201eNoi muncim, nu g\u00e2ndim\u201d, sloganurile scandate de mineri, \u00eenc\u0103 \u00ee\u0219i continu\u0103 efectul. Vedem o Rom\u00e2nie incult\u0103, o Rom\u00e2nie agresiv\u0103, o Rom\u00e2nie care, \u00een ton cu guvernan\u021bii, a ales s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 performan\u021ba cu \u0219mecheria, cu abuzul \u0219i cu mediocritatea. O societate care dispre\u021buie\u0219te cultura se condamn\u0103 singur\u0103 la irelevan\u021b\u0103. Nu exist\u0103 bun\u0103stare economic\u0103 f\u0103r\u0103 bun\u0103stare cultural\u0103. \u00centotdeauna am preferat s\u0103 fiu roman, nu dac.<\/p>\n\n\n\n I.-R. G.<\/strong>: Ai scris p\u0103r\u021bi din roman \u00een timpul reziden\u021belor literare FILIT (iunie 2018) \u0219i La Dou\u0103 Bufni\u021be (noiembrie 2020). Ce importan\u021b\u0103 au avut reziden\u021bele literare pentru tine?<\/p>\n\n\n\n M. M.-H.<\/strong>: O reziden\u021b\u0103 literar\u0103 este man\u0103 cereasc\u0103 pentru scriitori, mai ales \u00een Rom\u00e2nia, unde exist\u0103 at\u00e2t de pu\u021bine reziden\u021be. Pentru mine, ambele reziden\u021be au \u00eensemnat timp pentru scris \u0219i suport financiar (cele dou\u0103 mari probleme ale scriitorului). \u00cen ultima vreme, au mai ap\u0103rut cel pu\u021bin dou\u0103 reziden\u021be literare: cea oferit\u0103 de C\u0103rture\u0219ti \u0219i cea oferit\u0103 de revista Familia<\/em>. E foarte bine c\u0103 au ap\u0103rut, dar sunt foarte pu\u021bine, dac\u0103 urm\u0103rim s\u0103 avem o literatur\u0103 competitiv\u0103; pentru asta este nevoie de scriitori profesioni\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n I.-R. G.<\/strong>: Ai debutat, de cur\u00e2nd, \u0219i ca autor al unui basm pentru copii, intitulat Basmul c\u0103milelor<\/em>, \u00een care fiecare obstacol ori prob\u0103 de trecut este generatoare de magie, dar \u0219i de noi provoc\u0103ri. Ai avut dificult\u0103\u021bi \u00een abordarea literaturii pentru copii?<\/p>\n\n\n\n M. M.-H.<\/strong>: Nu a\u0219 fi crezut niciodat\u0103 c\u0103 voi scrie o carte pentru copii, un basm. Nu mi-a fost greu, pentru c\u0103 totul a plecat de la un joc \u0219i e singura mea carte pe care am scris-o, de la cap la coad\u0103, cu cea mai mare bucurie. Nu am avut niciun fel de presiune, nu m\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 va fi publicat\u0103. Dar uite c\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i editura TREI a scos-o \u00een condi\u021bii grafice excelente (pe m\u0103sura ilustra\u021biilor Adelei Calistru). Acum sunt convins c\u0103 nu voi mai scrie nicio carte pentru copii, dar a\u0219a eram \u0219i \u00een urm\u0103 cu doi ani.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Irina-Roxana Georgescu \u00een dialog cu Marin M\u0103laicu-Hondrari<\/p>\n","protected":false},"author":21,"featured_media":12852,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[50],"tags":[132,141,875,2407],"coauthors":[1223],"class_list":["post-12851","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-interviu","tag-interviu","tag-irina-roxana-georgescu","tag-marin-malaicu-hondrari","tag-nr-2-2025"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/Marin-Malaicu-Hondrari.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12851","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/21"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12851"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12851\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12856,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12851\/revisions\/12856"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/12852"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12851"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12851"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12851"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=12851"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}