{"id":12787,"date":"2025-04-19T10:08:19","date_gmt":"2025-04-19T07:08:19","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=12787"},"modified":"2025-04-19T10:08:24","modified_gmt":"2025-04-19T07:08:24","slug":"limbajul-poetic-generator-de-sub-realitati","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=12787","title":{"rendered":"Limbajul poetic generator de sub-realit\u0103\u021bi"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Tudor Cre\u021bu, ma-ma<\/em>, Editura Vellant, 2024<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Tudor Cre\u021bu pune \u00een mi\u0219care \u2013 \u00een cel mai recent volum de poezie, ma-ma<\/em> (Ed. Vellant, 2024) \u2013 mecanismele deopotriv\u0103 sofisticate \u0219i simple ale poeziei performative, cu tot arsenalul: slam<\/em>, spoken word<\/em>, hip-hop rithm<\/em> \u0219i tot ce \u021bine de poezia-spectacol. L-am \u0219i v\u0103zut o dat\u0103, la FILIT, recit\u00e2nd texte de acest tip \u00een fa\u021ba publicului, iar efectul a fost de surpriz\u0103, \u00eens\u0103 oricum de conectare a audien\u021bei la unul din rolurile uitate sau neglijate \u00een ultima vreme ale poeziei, acela de entertainment.<\/em> Erau ni\u0219te blesteme, foarte probabil din volumul Blesteme & more<\/em>, despre a c\u0103ror verv\u0103 imprecativ\u0103 Al. Cistelecan spune c\u0103 nu a mai v\u0103zut de pe vremea lui Arghezi.<\/p>\n\n\n\n

Iat\u0103, a\u0219adar, un poet din genera\u021biile mai noi a\u0219ezat \u00eentr-o descenden\u021b\u0103 clasic\u0103 direct\u0103. Cu destul temei, a\u0219 spune, cel pu\u021bin, pe aceast\u0103 ni\u0219\u0103, pentru talentul de \u201ecombinator\u201d de cuvinte al poetului. \u201e\u00cemi pun dopuri, le-ndes, nu trece prin dec\u00e2t sunetu-ales: trosnetul de dulap, t\u00e2r\u00e2itul de bocanci, claxonul. Realitatea nu mai d\u0103 tonul.\u201d (*)<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd poezia vrea s\u0103 fac\u0103 \u00eens\u0103 spectacol, riscul cobor\u00e2rii \u00een efemer, superficial \u0219i lejer devine real. Din fericire, dificultatea nu este de netrecut, pentru c\u0103 Tudor Cre\u021bu mizeaz\u0103 \u00een subsidiar pe expresivitatea dark<\/em>, ceea ce \u00eel ajut\u0103 s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103, \u00een parte, nivelul spectacular, iar \u00een spatele cuvintelor, rimelor \u0219i a sonorei desf\u0103\u0219ur\u0103ri de for\u021be lexical-ludice afl\u0103m o lume c\u00e2t se poate de real\u0103, cu umbre, suferin\u021be \u0219i c\u0103deri, cu \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din via\u021ba-via\u021b\u0103 \u00een care recunoa\u0219tem banalul cotidian: \u201eE 20:56, fac du\u0219.\/ P\u0103ianjenul se ca\u021b\u0103r\u0103.\/\/ E carnivor\/ \u0219i el.\/ M\u0103n\u00e2nc\u0103 ce ucide,\/ Eu,\/ carne din pungi.\/\/ \u00cel strivesc cu \u0219urubul,\/ m\u0103 \u0219terg.\/ Piciorul \u00eei zv\u00e2cne\u0219te \u00een continuare.\/ E drept tot mai lent.\/\/ de ce s\u0103 \u00eempart cu el\/ cutia mea de ciment,\/ col\u021bul cu du\u0219ul,\/ p\u00e2nza \u00een care mi-a\u0219 face culcu\u0219ul?\u201d (*)<\/a><\/p>\n\n\n\n

Filonul absurd-suprarealist, cu accente urmuziene, este evident la tot pasul, dar ceea ce frapeaz\u0103 \u2013 \u0219i d\u0103 seama de \u00een\u021belegerea superioar\u0103 a mecanismelor poetice implicate \u2013 este tocmai acest contrast dintre linia juc\u0103u\u0219\u0103 a formei \u0219i tragismul con\u021binutului.<\/p>\n\n\n\n

Pentru c\u0103 este o carte despre moartea mamei (ma-ma<\/em>, personaj principal, scris a\u0219a, desp\u0103r\u021bit \u00een silabe, ca \u00een abecedar), cu mari intensit\u0103\u021bi \u0219i pasaje puternice, at\u00e2t emo\u021bional, c\u00e2t \u0219i din perspectiv\u0103 existen\u021bial\u0103, dar scris\u0103 cu deta\u0219area unei dureri convertite \u00een revolt\u0103. Revolt\u0103, \u00eempotriva destinului, s\u0103 zicem, ca \u00een tragediile antice, cu diferen\u021ba c\u0103 totul se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een contextul unei epoci, actuale, \u00een care moartea, ca fapt al existen\u021bei, este ocultat\u0103, prin scoaterea din ceremonial, \u0219i banalizat\u0103, prin accelerarea feed-news<\/em>-ului: \u201eAtunci am postat pe Facebook, am dat de \u0219tire. Venele-mi erau cele mai verzi fire. N-o ie\u0219it cum am vrut anun\u021bu\u2019, ca a\u0219ezare, ca punere-n pagin\u0103, da\u2019 nici n-am mai stat s\u0103-l potrivesc. Ce mai conta o paragin\u0103…. Viorica Cre\u021bu (ma-ma) 1945-2023). A\u0219 fi vrut s\u0103-l centrez, da\u2019 l-am l\u0103sat, n-am mai avut nervi, doar nu eram la P\u00e8re Lachaise.\u201d (a posteriori\/ poemul de dup\u0103 carte<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

O poveste tragic\u0103, pus\u0103 \u00een pagin\u0103 \u00een ritm de hip-hop, de natur\u0103 s\u0103 creeze un efect puternic de tensiune (poetic\u0103) prin distan\u021barea de suferin\u021b\u0103 \u0219i, de fapt, prin evitarea patetismului. Sau, \u00een cheie ritualic\u0103, pe seama c\u0103reia se poate vedea un bocet, care sun\u0103 ca o relatare, de fapt, cu u\u0219oare inflexiuni amintind de poemele \u00een proz\u0103 ale lui Cristian Popescu: \u201eMama aproape moare dincolo. Chill out-ul e pentru ea. P\u0103tura, u\u0219oar\u0103, sintetic\u0103, \u00eei atinge b\u0103rbia. Florile sunt crem. Petalele, mari. O vor \u00eenghi\u021bi cu totul. Visul e REM. Bretonul nu-i mai atinge fruntea. \u00cenghe\u021bata nu o mai \u00eembie. Nici cea mai delicat\u0103 c\u00e2mpie. O duminic\u0103 cu carne \u00eemp\u0103ienjenit\u0103 de pui. Cu ligheane care se dilat\u0103. S\u0103 vezi cum te prinde, ca un copil, de m\u00e2n\u0103, cum \u00ee\u021bi str\u00e2nge degetu-n pumn, dup\u0103 dou\u0103 doze de ciclobarbital. \u0218i adoarme z\u00e2mbind.<\/em> P\u0103rul e un pic mai alb, doar, dec\u00e2t pielea. Patul, f\u0103r\u0103 margini.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Este adev\u0103rat c\u0103 \u00een aceast\u0103 carte, spre deosebire de Blesteme<\/em>, subiectele sociale \u0219i politice, caracteristice genului performativ, sunt diluate \u0219i mai degrab\u0103 sub\u00een\u021belese, \u00eens\u0103 celelalte sunt toate la locurile lor. Astfel, reg\u0103sim at\u00e2t partea care poate fi asociat\u0103 interpret\u0103rii live, c\u00e2t \u0219i pe aceea care cuprinde creativitate, improviza\u021bie, spontaneitate: \u201eP\u0103m\u00e2ntul sare-n sus din artezian\u0103, p\u0103m\u00e2ntul alb \u2013 sare de\/ pe ran\u0103. Se bucur\u0103 pentru mort, \u021besut \u0219i el \u2013 viitor \u2013 de import. Se bucur\u0103 \u0219i-albe\u0219te \u2013 tot mai tare. Mortul, ca g\u00e2dilat, tresare. Cravata \u2013 de sus \u00een jos, pe ea-i scris gata \u2013 se-alunge, acul din v\u00e2rf \u00eempunge, \u00eempunge. Sfredele\u0219te, se zbate, ce mai, ca un pe\u0219te. Ad\u00e2ncul uscat \u00eel scormone\u0219te, strat dup\u0103 strat, \u00eel foreaz\u0103 \u2013 mortul ca un vapor se ancoreaz\u0103. S\u0103 nu-\u0219i ia zborul, s\u0103-i r\u0103m\u00e2n\u0103 legat osciorul, ca al curcii, la \u021bar\u0103. S\u0103 nu ias\u0103, dracu afar\u0103.\u201d (A murit T.<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

O astfel de poezie, cu frecvente plonj\u0103ri \u00een bolgiile tenebrelor, nu ar fi putut fi conceput\u0103 f\u0103r\u0103 ni\u0219te urme m\u0103car de umor \u0219i ironie, pentru c\u0103 \u2013 o \u0219tim de la teoreticieni \u2013 ironia dramatic\u0103 protejeaz\u0103 terapeutic, \u00een timp ce, literar, amplific\u0103 tragicul \u0219i reseteaz\u0103 conexiunea cu cititorul: \u201eMama bate \u00een geam, d\u0103 un fel de ton \u2013 unghia-i bolnav\u0103 \u0219i ea. Porumbeii bat \u00eenapoi. (Se-apropie ca de primii oameni \u2013 cei doi\/ goi). Las\u0103-n sticl\u0103 semn. Cioc\u0103nitoarea bate \u0219i ea: \u00een lemn, s\u0103 nu i se \u00eent\u00e2mple nimic. I-aduce viermu\u0219i \u00een cioc, s\u0103-i m\u00e2ng\u00e2ie, \u0219i-i v\u00e2r\u0103 la loc. \u0218erpii nu o mu\u0219cau nici ei. A dormit cu unul la S\u00e2nandrei, \u00een pat. S-a strecurat, doar s\u0103 se \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 l\u00e2ng\u0103 ea. (Cur\u00e2nd va putea bea, iar\u0103\u0219i, cafea).\u201d; \u201e(Postoperatorii); \u201eAcest nerv, o, c\u00e2t a\u0219 vrea s\u0103-l conserv \u2013 \u00een formol. Nici mort nu m\u0103 va da de gol.\u201d (Time code-uri); \u201eR\u00e2g\u00e2i sau se cutremur\u0103 p\u0103m\u00e2ntul? Sau bate-n diapazon Dumnezeu Sf\u00e2ntul? Sau \u00eentr-un bol, m\u0103 rog, de por\u021belan \u2013 un olog cu un ban.\u201d (*)<\/p>\n\n\n\n

Tudor Cre\u021bu este un poet al inov\u0103rii \u0219i experimentului. Verva sa lexical\u0103 vine din convingerea asupra existen\u021bei unei hiper-realit\u0103\u021bi a limbajului, care o poate concura pe aceea a lumii materiale, pentru c\u0103 \u00eei este asociat, dac\u0103 explor\u0103m acea gramatica universal\u0103 a lui Chomsky, un fel de mecanism cognitiv capabil s\u0103 creeze un num\u0103r infinit de enun\u021buri \u00een cadrul unui num\u0103r limitat de reguli. \u00cen fine, o realitate autonom\u0103, a\u0219adar, surs\u0103 de sub-realitat\u0103\u021bi. Cuvintele \u00een poezia sa au accentul egal distribuit pe ambele fe\u021be, nu numai, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de obicei, pe partea semnificatului (cu \u00een\u021belesurile, u\u0219or distorsionate aici de r\u0103sucirile suprarealist-absurde), ci \u0219i pe latura semnificantului (cu muzica rimat\u0103 \u0219i ritmat\u0103 \u0219i aranjarea tipografic\u0103).<\/p>\n\n\n\n

Problema \u2013 dac\u0103 este s\u0103 g\u0103sim una \u2013 poate veni din epuizarea sensului \u00een siajul supra-utiliz\u0103rii cuvintelor \u0219i limbajului, pe c\u0103ile cunoscute ale satur\u0103rii  semantice, cli\u0219eiz\u0103rii, deconstruc\u021biei, mortific\u0103rii. Este vorba, poate, mai degrab\u0103, despre mult mai cuprinz\u0103toarea manierizare. \u00cens\u0103 ca s\u0103 se ajung\u0103 aici, ceea ce pare c\u0103 \u00eencepe s\u0103 se \u00eent\u00e2mple cu acest poet, este necesar s\u0103 se contureze un stil. Iar \u00een cazul s\u0103u avem toate condi\u021biile pentru a-i proba existen\u021ba.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronic\u0103 literar\u0103 de Vasile Baghiu<\/p>\n","protected":false},"author":396,"featured_media":12788,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[2181,2407,1370,1966],"coauthors":[2387],"class_list":["post-12787","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-cronica-literara-2","tag-nr-2-2025","tag-tudor-cretu","tag-vasile-baghiu"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/tudor-cretu-ma-ma.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12787","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/396"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12787"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12787\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12789,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12787\/revisions\/12789"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/12788"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12787"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12787"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12787"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=12787"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}