{"id":12783,"date":"2025-04-18T15:50:59","date_gmt":"2025-04-18T12:50:59","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=12783"},"modified":"2025-04-18T15:51:05","modified_gmt":"2025-04-18T12:51:05","slug":"portret-al-artistului-la-tinerete","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=12783","title":{"rendered":"Portret al artistului la tinere\u021be"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Ioana Iuna \u0218erban, Fat\u0103 \u00eent\u00e2lne\u0219te institu\u021bie<\/em>, Editura Vellant, Bucure\u0219ti, 2024<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Dup\u0103 Un viitor care se potrive\u0219te trecutului<\/em>, ap\u0103rut la Vellant \u00een 2021, Ioana Iuna \u0218erban revine la aceea\u0219i editur\u0103 cu un proiect oarecum similar. Ap\u0103rut \u00een 2024, Fat\u0103 \u00eent\u00e2lne\u0219te institu\u021bie<\/em> e, \u00een linii mari, tot o narativ\u0103 a deziluziilor, una care sub amprenta anxiet\u0103\u021bii organice, recupereaz\u0103 cam toate bornele sociale ale ultimilor ani \u0219i le suprapune unei sensibilit\u0103\u021bi poetice mai degrab\u0103 reflexive.<\/p>\n\n\n\n

La fel ca \u0219i la debut \u0219i a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpla \u0219i \u00een al doilea volum, placheta de fa\u021b\u0103 nu se dezminte de o linie de execu\u021bie discret\u0103 a poemelor, de o \u00eencercare de ordonare & (re)semantizare personal\u0103 a adultului confruntat cu tot soiul de traume mai mari sau mai mici care are loc aproape cu o resemnare senin\u0103. Nu-i \u0219i una factual\u0103, pentru c\u0103 poemele pe care le scrie Ioana Iuna \u0218erban merg pe o dinamic\u0103 intern\u0103 de mare for\u021b\u0103. Vocea asta ce \u00ee\u021bi las\u0103 senza\u021bia c\u0103-i aproape \u00eemp\u0103cat\u0103, dar care \u00ee\u0219i deruleaz\u0103 poemele cu mult nerv e, de fapt, linia de demarca\u021bie fa\u021b\u0103 de modul s\u0103-i zicem vechi de raportare la poezie, pentru c\u0103 devine canalul de centralizare a perspectivei principale a textelor din Fat\u0103 \u00eent\u00e2lne\u0219te institu\u021bie<\/em>: a\u0219a cum o spune \u0219i titlul, o poveste (\u0219i) despre identitatea profesional\u0103, \u00een particular despre condi\u021bia omului de cultur\u0103 \u00eentr-un context contemporan destul de vitreg. Aici mi se pare c\u0103 e ruptura discursului ei fa\u021b\u0103 de toate poemele anterioare, \u00een pariul discursului asumat pe marginea actului artistic, \u0219i ca poet\u0103, dar \u0219i ca practician al artei (pentru cei ce nu \u0219tiau, Ioana Iuna \u0218erban este curator la MARe\/Muzeul de Art\u0103 Recent\u0103), pe asumarea ca om de art\u0103 & a perspectivei aferente care se deschide aici, contextualizat\u0103 \u00eentr-un social \u0219i pe o biografie a disloc\u0103rii, a recentr\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 se poate vorbi de o maturizare a discursului ei, Ioana Iuna \u0218erban o dovede\u0219te prin felul minu\u021bios \u00een care \u00ee\u0219i disec\u0103 pozi\u021bia de poet\u0103\/ artist nu doar balcanic, ci aproape universal, cu mult\u0103 luciditate \u0219i cu o precizie a localiz\u0103rii neajunsurilor care face din ea primul critic al propriului demers: \u201eFat\u0103 cu pierce care bei matcha \u0219i cite\u0219ti poemele mele\/ \u00een capitala \u021b\u0103rii tale,\/ m\u0103 cuno\u0219ti pu\u021bin\/ prin poza \u0219i short bio-ul din revista unde apar aceste traduceri\/ nu sunt vocea unei genera\u021bii dar\/ pentru aceast\u0103 dup\u0103-amiaz\u0103\/ a\u0219 putea fi \u00een mintea ta\/ exemplul de poet\u0103 balcanic\u0103\/ un fel de suvenir la breloc cu coloana lui Br\u00e2ncu\u0219i sau Sfinxul din Bucegi\/ o st\u00e2nc\u0103 pe care str\u0103mo\u0219ii mei o \u00eenvesteau cu puteri magice\/ \u0219i pe care unii dintre contemporanii mei o trec la puteri t\u0103m\u0103duitoare\/ a\u0219 putea fi un indicativ pentru frici \u0219i locuri de vacan\u021b\u0103\/ pare c\u0103 scriu despre realit\u0103\u021bi rom\u00e2ne\u0219ti\/ pare c\u0103 realit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti sunt cele despre care scriu\/ dar poate ultima traum\u0103 remarcabil\u0103 a \u021b\u0103rii mele a fost comunismul\/ eu nu asta am prins\/ ci experien\u021ba global\u0103 comun\u0103\/ ca pe o franciz\u0103 a unui demers ce exist\u0103 \u0219i-n \u021bara ta \u0219i peste tot\/ cu mici varia\u021biuni \u0219i defec\u021biuni conjuncturale\/ tulbur\u0103tor e c\u00e2nd e\u0219ueaz\u0103 aceast\u0103 franciz\u0103\/ la noi cel mai constant sentiment e cel de lehamite\/ sunt al\u021bi poe\u021bi care scriu mai bine despre asta\/ sunt prea sensibil\u0103 \u0219i am prea multe auto-condi\u021bion\u0103ri\/ \u00een discursul meu \u0219i de unde le-am smuls\/ a ie\u0219it doar buruieni\u0219 […]\u201d, Fat\u0103 cu pierce<\/em>. Renun\u021b\u0103 acum la unele tenta\u021bii ermetico-onirice, alt\u0103dat\u0103 ceva mai de interes pentru proiectul ei poetic \u0219i se ancoreaz\u0103 foarte bine \u00eentr-o cartografie cultural\u0103 care, chiar dac\u0103-i d\u0103 cu minus, de cele mai multe ori, a\u0219a cum se vede \u00eentr-un poem precum cel tocmai citat, e de impact prin punctarea cerebral\u0103 a condi\u021biei de artist contemporan, oric\u00e2t de grav\/dep\u0103\u0219it ar suna asta.<\/p>\n\n\n\n

Singur\u0103tate, feminism delicat, nevoia de eliberare & dep\u0103\u0219ire a biografiei, cam aici sunt liniile principale de interes ale poeziei \u0103steia, nu de pu\u021bine ori politic\u0103 \u00een tot spa\u021biul \u0103sta de manevr\u0103 care devine tributar \u201eiluziilor pierdute\u201d: \u201e[…] de fapt senzualitatea unui timp mort\/ o ad\u0103poste\u0219te pe aceast\u0103 fat\u0103 cu diplome\/ ea fiind doar o fat\u0103 \u00eencremenit\u0103 pe o banc\u0103\/ \u00een fa\u021ba video-ului prin care se uit\u0103-n gol\/ cu plasturele de la glezn\u0103 dezlipit de pe rana care o m\u0103n\u00e2nc\u0103\/ atot\u0219tiutoare a unor experien\u021be pe care nu le-a cunoscut\/ \u00een g\u00e2t cu dorin\u021be pe care le-a recitat, p\u00e2n\u0103 la aplatizare,\/ unor persoane nepotrivite\/ ea poate m\u00e2nca cu poft\u0103, poate dansa nebune\u0219te\/ poate iubi p\u00e2n\u0103 la obsedarea celuilalt\/ estimp este o cucernic\u0103 novice a fricii\/ fat\u0103 local\u0103, danubian\u0103, ambidextr\u0103 doar c\u00e2nd fumeaz\u0103,\/ din or\u0103\u0219elul port mort\/ unde obiectele din jur sunt doar obiecte din jur\/ singurul loc unde-ar fi ele expuse e pe-un raft \u00een mall\/ \u0219i poate \u00een apele potopului care amenin\u021b\u0103 s\u0103 se umfle la orizont\/ \u00eentr-o zi vor m\u0103tura tot \u0219i-i vor lega pe to\u021bi\/ dac\u0103 nici el nu va activa chakra eliber\u0103rii\/ m\u0103car va lumina virtu\u021bile\/ pentru care oamenii locului at\u00e2t de mult \u00ee\u0219i doresc\/ s\u0103 fie aminti\u021bi.\/ Acel potop \u00eei va apar\u021bine ei.\u201d, Girl meets art institution (I)<\/em>. Povestea asta a dezam\u0103girii, dar \u0219i a promisiunilor discrete, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ia na\u0219tere la suprapunerea st\u0103rilor din diferite momente, interpretate \u0219i \u00een\u021belese, toate, din perspectiva unui prezent aproape ratat, compromis \u0219i arid, \u00een orice caz \u2013 cam toate poemele se cantoneaz\u0103 \u00een zona asta, de aici poeta \u00ee\u0219i livreaz\u0103 scurt \u0219i \u021bintit misivele.<\/p>\n\n\n\n

\u00cemi place felul \u00een care tensiunea biografic\u0103, feminismul soft<\/em> \u0219i viziunea mereu umanitar\u0103\/ globalist\u0103 se \u00eent\u00e2lnesc \u00een poezia Ioanei, modul \u00een care pune \u00een practic\u0103 tenta\u021bia puternic\u0103 a poemelor de a reconstitui\/ reactualiza secven\u021be personale mai mult sau mai pu\u021bin definitorii pentru biografia poetei, care provoac\u0103 mici implozii din loc \u00een loc \u0219i func\u021bioneaz\u0103 cel mai bine prin mi\u0219c\u0103ri discrete, dar decisive. Dincolo de toate fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile unei tinere trecute pu\u021bin peste 30 de ani, care analizeaz\u0103 lumea \u0219i pe ea, \u00een acela\u0219i timp, dincolo de micile momente \u00eencremenite \u00een timp care duc la revela\u021bii \u0219i pe care le decupeaz\u0103 foarte plastic, Ioana Iuna \u0218erban scrie un discurs postpandemic foarte coerent, \u00een care se amestec\u0103 toate experien\u021bele sociale colective ale ultimilor ani (pandemie, r\u0103zboi \u0219i, \u00een general, toate cataclismele noastre de toate zilele), vorbe\u0219te despre ce am fi putut fi \u0219i ce suntem, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, despre ridurile \u0219i ticurile dob\u00e2ndite \u00een timp, carcase \u0219i vigilen\u021ba cu care le p\u0103zim, cu nervii \u00eencorda\u021bi \u00een conservarea rutinelor \u0219i \u201egesturi\/ care s\u0103 care s\u0103 am\u00e2ne momentul, s\u0103 \u00eendep\u0103rteze decizia\u201d \u2013 aici e sufletul poeziei din Fat\u0103 \u00eent\u00e2lne\u0219te institu\u021bie<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Cu o politic\u0103 rutinier\u0103 de mare for\u021b\u0103 \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, cu un soi de delicate\u021be a filtrelor, imaginea care descrie cel mai bine textele de aici e aceea a unui sezon al uraganelor<\/em> \u00een care dincolo de toate turbulen\u021bele \u2013 personale, sociale etc. \u2013 str\u0103luce\u0219te frumos \u0219i m\u00e2ndru golul unei genera\u021bii \u0219i nu doar at\u00e2t: e deconspirat\u0103 foarte pragmatic dinamica maturiz\u0103rii personale, ca om\/ profesionist etc. (vezi un poem ca Assassin\u2019s Creed<\/em>, care traduce foarte bine toat\u0103 anxietatea biografic\u0103 specific\u0103 volumului).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronic\u0103 literar\u0103 de Andreea Pop<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":12784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[111,2181,1073,2407],"coauthors":[1139],"class_list":["post-12783","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-andreea-pop","tag-cronica-literara-2","tag-ioana-iuna-serban","tag-nr-2-2025"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/Serban.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12783","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12783"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12783\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12785,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12783\/revisions\/12785"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/12784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12783"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12783"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12783"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=12783"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}