{"id":12742,"date":"2025-04-14T16:05:10","date_gmt":"2025-04-14T13:05:10","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=12742"},"modified":"2025-04-14T16:06:31","modified_gmt":"2025-04-14T13:06:31","slug":"atelier-de-scriere-creativa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=12742","title":{"rendered":"Atelier de scriere creativ\u0103"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

S-a \u00eent\u00e2mplat c\u0103 \u00eentre 2001 \u0219i 2004 s\u0103 am \u0219ansa (pentru care mereu \u00eei mul\u021bumesc colegului \u0219i prietenului meu Dan Popescu) de a participa la un program complex de instruire \u00een vederea pred\u0103rii unui curs de scriere creativ\u0103 \u00een facult\u0103\u021bile de litere din \u021bar\u0103, program ini\u021biat \u0219i derulat, \u00een mai multe etape, de c\u0103tre Consiliul Britanic din Rom\u00e2nia. Aceast\u0103 inten\u021bie educa\u021bional\u0103 a \u00eenceput cu \u0219coala de var\u0103 de Creative Writing de la Zdiar (Slovacia) din august 2001 (cu prezen\u021ba activ\u0103 a poetului irlandez Matthew Sweeney, de exemplu) \u0219i a continuat cu o serie de \u00eent\u00e2lniri de lucru (la Timi\u0219oara, Sibiu, Eforie, respectiv, Bra\u0219ov), \u00een cadrul, de ast\u0103 dat\u0103, al unui Creative Writing Project, menit s\u0103 perimetreze activitatea noastr\u0103 de implementare a regulilor \u0219i instrumentelor de lucru, necesare pred\u0103rii scrierii creative pentru studen\u021bi. \u00cempreun\u0103 cu \u00eentreaga echip\u0103 de proiect, am explorat (par\u021bial, am \u0219i experimentat) modalit\u0103\u021bi de ordonare, influen\u021bare, orientare a procesului de creare de texte (povestiri sau poezii) prin folosirea cuno\u0219tin\u021belor \u0219i a imagina\u021biei poten\u021bialilor participan\u021bi la cursurile sau seminarele \u00eenscrise \u00een oferta universit\u0103\u021bilor, dup\u0103 \u00eencheierea misiunii Consiliului Britanic. Chiar dac\u0103 nu to\u021bi cursan\u021bii devin autori, provocarea unei asemenea activit\u0103\u021bi const\u0103 mai cu seam\u0103 \u00een a-i face s\u0103 descopere subtilit\u0103\u021bile sau practicile artei\/me\u0219te\u0219ugului de a \u201epovesti pe h\u00e2rtie\u201d (King, 2022: 11) pe de o parte, iar pe de alt\u0103 parte, s\u0103 con\u0219tientizeze faptul c\u0103 \u201edac\u0103 vre\u021bi s\u0103 fi\u021bi scriitori, trebuie s\u0103 face\u021bi dou\u0103 lucruri mai presus de toate: citi\u021bi mult, scrie\u021bi mult\u201d (149). Am identificat un anume interes pentru dezv\u0103luirea metodelor \u0219i aliniamentelor de lucru, adic\u0103, al propriului laborator de crea\u021bie, cu prec\u0103dere, \u00een textele unor romancieri (favori\u021bii mei!), ca, bun\u0103oar\u0103, Vlad Zografi, care consider\u0103 c\u0103 \u201escriitorii scriu un roman, controleaz\u0103 cu mare talent fiecare cuv\u00e2nt pus acolo, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 o via\u021b\u0103 secret\u0103 a romanului, secret\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i fa\u021b\u0103 de propriii lui creatori, ceea ce nu le scade meritele artistice, ba chiar dimpotriv\u0103. Iar dac\u0103 scriitorii nu sunt cople\u0219i\u021bi de ignoran\u021ba lor, n-ar trebui s\u0103 fim nici noi, prizonieri \u00een c\u0103ma\u0219a de for\u021b\u0103 a  logicii\u201d (Zografi, 2016: 445).<\/p>\n\n\n\n

Considera\u021bii asupra scrierii unui roman<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pornind de la premisa c\u0103 o carte este \u201emediul perfect pentru a transmite mesaje lumii\u201d (Martin, 2024: 67), materializate \u00een idei, teorii, c\u0103i inedite ale vie\u021bii \u201epe care pu\u021bini au p\u0103\u0219it\u201d (67), mai apoi c\u0103 orice poveste \u201eeste transfer de experien\u021b\u0103\u201d (Vr\u00e2nceanu, Ghelu, 2021: 277) \u0219i \u201eun model de reprezentare a procesului de \u00een\u021belegere\u201d (23), autorii recurg la scurte spa\u021bii explicative ale modului \u00een care se na\u0219te \u0219i se creeaz\u0103 firul narativ al unei pove\u0219ti, acel \u201elan\u021b cauzal \u0219i \u00eensu\u0219irea de opera\u021biuni ra\u021bionale pe care le face mintea omului spre a se apropia de \u00een\u021belegere\u201d (111). Este impresionant\u0103 epifania la care ajunge Dick, protagonistul lui Joyce Carol Oates, c\u00e2nd  afirm\u0103 c\u0103 literatura, arta, civiliza\u021bia \u201enu sunt dec\u00e2t accidente\u201d, c\u0103 \u201eprodusul artistic e un accident\u201d \u0219i c\u0103 \u201earta este \u201ecea mai pulsatil\u0103, cea mai sinuoas\u0103, cea mai clocotitoare, cea mai improbabil\u0103 \u0219i imprevizibil\u0103 crea\u021bie a omenirii\u201d (Oates, 1997: 128)<\/p>\n\n\n\n

\u00cen conformitate cu regulile de scriere literar\u0103, orice text apar\u021bin\u00e2nd genului romanesc este alc\u0103tuit din nara\u021biune, descriere \u0219i dialog, completate de c\u00e2teva particularit\u0103\u021bi tehnice, ca cele descoperite de Elliot \u00een biblioteca celebrei scriitoare Barbara West, \u00eentr-un volum \u201evechi, necunoscut, publicat la \u00eenceputul anilor \u201940, Tehnica scrierii de piese de teatru, <\/em>de domnul Valentine Levy\u201d, o tehnic\u0103 rezumat\u0103 la \u201etrei cuvinte: motiva\u021bie, inten\u021bie <\/em>\u0219i scop.<\/em> Fiecare personaj are un scop<\/em> \u2013 s\u0103 zicem vrea s\u0103 fie bogat. \u0218i-l atinge pun\u00e2nd \u00een aplicare o inten\u021bie<\/em>, de pild\u0103 muncind s\u00e2rguincios, c\u0103s\u0103torindu-se cu fiica \u0219efului sau jefuind o banc\u0103 (…). Ultima component\u0103 este cea mai important\u0103, \u0219i, f\u0103r\u0103 ea, personajele sunt bidimensionale. Trebuie s\u0103 \u00eentreb\u0103m \u00abde ce?<\/em>\u00bb. De ce? <\/em>nu este o \u00eentrebare pe care tindem s-o punem prea des. Nu-i o \u00eentrebare la care e u\u0219or s\u0103 r\u0103spunzi \u2013 este nevoie de con\u0219tiin\u021b\u0103 de sine \u0219i sinceritate (…), trebuie s\u0103 ne cercet\u0103m motiva\u021bia <\/em>cu toat\u0103 s\u00e2rguin\u021ba unui Valentine Levy (…), c\u0103ci \u201emotiva\u021bia noastr\u0103 este s\u0103 alung\u0103m durerea<\/em>\u201d (Michaelides, 2024: 145).<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 accept\u0103m aser\u021biunea lui Stephen King cum c\u0103 \u201epove\u0219tile, \u00een linii mari, se nasc singure; sunt relicve, p\u0103r\u021bi ale unei lumi preexistente nedescoperite\u201d \u0219i c\u0103 \u201edatoria scriitorilor e s\u0103 foloseasc\u0103 uneltele din trusa lor pentru a le dezgropa pe fiecare c\u00e2t mai intact\u0103 posibil\u0103\u201d (King, 2022: 167), atunci respect\u0103m \u0219i explica\u021biile lui Salman Rushdie care, crescut cu \u201emarile basme ale Orientului (\u2026) \u2013 pove\u0219tile \u0218eherezadei din O mie \u0219i una de nop\u021bi<\/em>\u201d, a \u00een\u021beles repede c\u0103 \u201epove\u0219tile nu  s\u00eent adev\u0103rate (\u2026), dar c\u0103, de\u0219i neadev\u0103rate, \u00eel puteau face s\u0103 simt\u0103 \u0219i s\u0103 cunoasc\u0103 adev\u0103ruri pe care adev\u0103rul nu i le putea spune (\u2026), c\u0103 toate \u00eei apar\u021bineau\u201d \u0219i putea \u201es\u0103 se bucure de ele \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een ele \u0219i cu ele \u0219i conform lor, s\u0103 le dea via\u021b\u0103 iubindu-le, iar ele s\u0103-i dea via\u021b\u0103 la r\u00eendul lor\u201d (Anton, 2012: 29).<\/p>\n\n\n\n

A scrie un roman (ne-am oprit aici \u00eentruc\u00e2t exemplific\u0103rile au fost selectate din c\u00e2teva volume ale acestui gen) poate fi \u00eentreprinderea care le ofer\u0103 un mod de via\u021b\u0103 diferit at\u00e2t celor care \u00eel citesc, c\u00e2t \u0219i autorului, a\u0219a cum deseori o m\u0103rturise\u0219te chiar el prin protagoni\u0219tii s\u0103i, un mod de a se ridica, de a c\u0103p\u0103ta puteri, de a merge mai departe, chiar de a fi fericit, c\u0103ci \u201escrisul e magie, e apa vie\u021bii ca orice alt\u0103 ac\u021biune creativ\u0103\u201d (King, 2022: 282); este o magie sus\u021binut\u0103 din momentul \u00een care cartea pleac\u0103 de pe biroul autorului \u00een c\u0103l\u0103toria spre cititor, un traseu care le schimb\u0103 destinul am\u00e2ndurora, \u0219tiut fiind c\u0103 \u201ea scrie o carte \u00eenseamn\u0103 a face un pact faustian inversat. Pentru a ajunge la nemurire \u2013 sau cel pu\u021bin la posteritate \u2013, pierzi sau cel pu\u021bin \u00ee\u021bi distrugi via\u021ba real\u0103, de fiecare zi\u201d (Anton, 2912: 107).<\/p>\n\n\n\n

Micro-ghid pentru autori<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen cadrul oric\u0103rui atelier de scriere creativ\u0103, se subliniaz\u0103 importan\u021ba cititorului pentru c\u0103, este cunoscut faptul, acesta trebuie s\u0103 fie principala preocupare a unui autor, absen\u021ba lui, a Cititorului Fidel, cum \u00eel nume\u0219te Stephen King, reduc\u00e2ndu-l pe primul la o simpl\u0103 voce care prime\u0219te\/emite mesaje (vezi King, 2022: 128): de asemenea, este recunoscut\u0103 dorin\u021ba unui scriitor ca opera s\u0103-i fie apreciat\u0103 odat\u0103 cu \u00eencheierea c\u0103l\u0103toriei sale \u201elingvistice, structurale \u0219i emo\u021bionale\u201d (Anton, 2012: 682), la care \u00ee\u0219i invitase cititorii \u2013 o inten\u021bie, o speran\u021b\u0103 nem\u0103rturisit\u0103 c\u00e2nd ne g\u00e2ndim c\u0103, \u00een practic\u0103, \u201eniciun autor nu scrie cartea de a c\u0103rei lectur\u0103 are parte cititorul, niciun cititor nu are parte de lectura c\u0103r\u021bii pe care a scris-o autorul. Doar punctul final, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, poate fi comun am\u00e2ndurora\u201d (Le Tellier, 2021: 215, subl. mea).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen calitatea mea de cititor de romane, \u00eemi place s\u0103 cred c\u0103, a\u0219a cum sus\u021bine Benjamin Stevenson, \u201eo carte nu-i o carte p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu o cite\u0219te cineva\u201d (Stevenson, 2024: 403) \u0219i c\u0103 \u201enu scrisul e cel care spune povestea, ci cititul ei. Cuvintele \u00een\u0219irate pe o pagin\u0103 n-au nici o legitimitate p\u00e2n\u0103 nu sunt citite\u201d (262) \u0219i c\u0103, a\u0219a cum men\u021bioneaz\u0103, de data aceasta, Stephen King, \u201etoate romanele sunt de fapt scrisori adresate unei singure persoane. Cred c\u0103 fiecare romancier are un singur cititor \u0219i c\u0103-n diferite momente, \u00een decursul compunerii unei pove\u0219ti, scriitorii \u00ee\u0219i spun: \u00abM\u0103-ntreb ce-o s\u0103 spun\u0103 el\/ea c\u00e2nd va citi partea asta\u00bb\u201d (King, 2022: 224). C\u00e2nd citim povestea, lumea ei, firul ei narativ, cadrul \u0219i personajele delegate de autorii lor s\u0103 ne ofer\u0103 acea imersiune cognitiv\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103 care \u00eenlesne\u0219te deopotriv\u0103 transferul afectiv de la povestitor la cititor \u0219i aflarea unor r\u0103spunsuri generate de experien\u021ba furnizat\u0103 de acea poveste, s-ar putea s\u0103 ajungem la \u00een\u021beleapta constatare c\u0103 \u201eo zi este o poveste. Un an este o poveste. Via\u021ba este o poveste. Tu e\u0219ti o poveste\u201d (Sepetys, 2024: 9) \u2013 pe care o po\u021bi spune urm\u00e2nd, s\u0103 zicem, regulile unui seminar de scriere literar\u0103! \u2013 \u0219i c\u0103, mai presus de toate, ceea ce conteaz\u0103 sunt \u201einten\u021biile <\/em>noastre\u201d care reprezint\u0103 cu adev\u0103rat \u201emateria pove\u0219tii (…), arta povestirii\u201d, pentru c\u0103, afirm\u0103 Elliot Chase, \u201ea\u0219a func\u021bioneaz\u0103 ea\u201d, (Michaelides, 2024: 146).<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Referin\u021be<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Anton, Joseph, 2012, Salman Rushdie<\/em>, Ia\u0219i: Polirom (trad. Dana Cr\u0103ciun)<\/p>\n\n\n\n

King, Stephen, 2022 (2000), Despre scris. Autobiografia unui me\u0219te\u0219ug<\/em>, Bucure\u0219ti: Nemira Publishing (trad. Mircea Pric\u0103jan)<\/p>\n\n\n\n

Le Tellier, Herve, 2021 (2020), Anomalia<\/em>, Bucure\u0219ti: Pandora Publishing (trad. M\u0103d\u0103lina Ghiu)<\/p>\n\n\n\n

Martin, Madeline, 2024 (2023), Biblioteca secret\u0103 din Var\u0219ovia<\/em>,Bucure\u0219ti: Corint Fiction (trad. Carmen Ion)<\/p>\n\n\n\n

Martin, Madeline, 2024 (2023), Biblioteca secret\u0103 din Var\u0219ovia<\/em>,Bucure\u0219ti: Corint Fiction (trad. Carmen Ion)<\/p>\n\n\n\n

Michaelides, Alex, 2024, Furia<\/em>,Bucure\u0219ti: Litera (trad. Dana-Ligia Ilin)<\/p>\n\n\n\n

 Oates, Joyce, Carol, 1997 (1968), Oameni de pre\u021b<\/em>,Bucure\u0219ti: Editura Universal Dalsi (trad. Mirela St\u0103nciulescu)<\/p>\n\n\n\n

Sepetys, Ruta, 2024 (2023), TU e\u0219ti o poveste. Ghid de scriere creativ\u0103<\/em>, Bucure\u0219ti: Epica (trad. Irina Stoica)<\/p>\n\n\n\n

Stevenson, Benjamin, 2024 (2023), To\u021bi cei din acest tren sunt suspec\u021bi<\/em>, Bucure\u0219ti: Editura Trei (trad. Mihaela Apetrei)<\/p>\n\n\n\n

Vr\u00e2nceanu, Sinica, Ghelu, Radu Bogdan, 2021, Storytelling: metoda \u00abPovestitorul\u00bb<\/em>, Bac\u0103u: Panta Rhei<\/p>\n\n\n\n

Zografi, Vlad, 2016, Efectele secundare ale vie\u021bii<\/em>, Bucure\u0219ti: Humanitas<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un articol de Magda Danciu<\/p>\n","protected":false},"author":8,"featured_media":12744,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[52,58],"tags":[85,2407,86],"coauthors":[1239],"class_list":["post-12742","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-rubrici","category-save-as","tag-magda-danciu","tag-nr-2-2025","tag-save-as"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/arta.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12742","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12742"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12742\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12747,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12742\/revisions\/12747"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/12744"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12742"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12742"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12742"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=12742"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}