{"id":12659,"date":"2025-04-06T11:38:51","date_gmt":"2025-04-06T08:38:51","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=12659"},"modified":"2025-04-06T11:39:16","modified_gmt":"2025-04-06T08:39:16","slug":"filarmonica-george-enescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=12659","title":{"rendered":"Filarmonica \u201eGeorge Enescu\u201d"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Serile de joi \u0219i vineri de la Atheneul Rom\u00e2n sunt, de decenii, momente marcate cu ro\u0219u \u00een calendarul afectiv al melomanului bucure\u0219tean (\u0219i nu numai). Acest aspect cvasi-ritualic al petrecerii s\u0103pt\u0103m\u00e2nale a cel pu\u021bin dou\u0103 ceasuri \u00een compania unor rafinate delicii sonore a c\u0103p\u0103tat \u00een stagiunile din urm\u0103 o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u021bional-intelectual\u0103 suplimentar\u0103, o reverbera\u021bie sporit\u0103 de entuziasm anticipativ, pe deplin confirmat de presta\u021biile artistice oferite. Aceasta, dintr-un motiv c\u00e2t se poate de simplu. S\u0103 m\u0103 explic. \u00cen ultimele dou\u0103-trei stagiuni, de c\u00e2nd la conducerea filarmonicii bucure\u0219tene a venit Marin Cazacu, momentele cu adev\u0103rat semnificative s-au rostuit \u00eentr-o suit\u0103 de evenimente \u201e\u00een crescendo\u201d, cu adev\u0103rat pre\u021bioase, unul mai seduc\u0103tor ca altul. E semnul c\u0103, \u00een plan muzical, la Bucure\u0219ti \u00eencepem s\u0103 respir\u0103m aerul unei reconfortante normalit\u0103\u021bi, \u00een sf\u00e2r\u0219it reg\u0103site dup\u0103 lungi a\u0219tept\u0103ri, condi\u021bionate o vreme \u0219i de o anume precaritate financiar-bugetar\u0103 care f\u0103ceau inabordabile pentru noi numele importante ale circuitului muzical interna\u021bional. Acum \u2013 prin gestul managerial al unui muzician profesionist \u2013 la Filarmonica \u201eGeorge Enescu\u201d, se conjug\u0103 toate premisele acestei normalit\u0103\u021bi benefice, d\u0103t\u0103toare de speran\u021be. Dac\u0103 lucrurile vor continua f\u0103r\u0103 sincope dramatice pe acest drum, performan\u021ba cea mare nu va \u00eent\u00e2rzia s\u0103 apar\u0103. \u0218i c\u00e2nd m\u0103 refer la performan\u021ba cea mare, am \u00een g\u00e2nd nu doar includerea filarmonicii bucure\u0219tene pe primul loc \u00een topul valoric intern, pe lista favoritelor publicului rom\u00e2nesc, unde oricum se afl\u0103 de mult\u0103 vreme. \u00cen treac\u0103t fie spus, un public avizat \u0219i antrenat \u00een compara\u021bii estetice prin simpla derulare a edi\u021biilor festivalului enescian din ultimii 25 de ani, sub egida c\u0103ruia i-a fost servit\u0103 elita mondial\u0103 a orchestrelor simfonice \u0219i camerale, a\u0219a cum se configureaz\u0103 ea la \u00eenceput de mileniu III. R\u0103m\u00e2ne doar ca prima filarmonic\u0103 a \u021b\u0103rii s\u0103 p\u0103trund\u0103 de acum \u0219i la v\u00e2rf, \u00een topul falangelor simfonice ale lumii. S\u0103 fie c\u0103utat\u0103 \u0219i dorit\u0103 cu aceea\u0219i fervoare \u0219i de publicul interna\u021bional de pe marile meridiane muzicale, obi\u0219nuit cu ansambluri de talia unor Royal Concertgebouw, London Symphony sau Berliner Philharmoniker. Rapid spus, s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 cu brio compara\u021biei cu acestea. S\u0103 poat\u0103 s\u0103 stea de la egal la egal cu aceste orchestre faimoase pe oricare scen\u0103 a lumii. Pentru confirmarea unei absolute excelen\u021be artistice, mi-a\u0219 permite s\u0103 identific pa\u0219ii urm\u0103tori care s\u0103 vizeze c\u00e2teva direc\u021bii: (a) invita\u021bii constante \u00een marile circuite de turneu, prin contracte cu agen\u021bii impresariale de prestigiu, (b) edificarea la o cas\u0103 de discuri faimoas\u0103 a unei noi \u0219i a\u0219teptate discografii care s\u0103 poarte cu m\u00e2ndrie blazonul filarmoni\u0219tilor bucure\u0219teni, \u0219i \u2013 de ce nu? \u2013 (c) preluarea pe marile canale muzicale (gen mezzo) a unor concerte cu programe \u0219i distribu\u021bii de cel mai \u00eenalt nivel. \u00cen fond, toate acestea ar avea ca scop valorificarea la nivelul pe care, deopotriv\u0103 tradi\u021bia \u0219i performan\u021bele actuale, \u00eel recomand\u0103, a poten\u021bialului creator al acestui organism viu care este Filarmonica \u201eGeorge Enescu\u201d, cu al s\u0103u sediu superb, nu doar sub aspect arhitectonic, ci \u0219i acustic \u2013 ceea ce e o alt\u0103 raritate \u00een t\u0103ri\u0219oar\u0103. Aceast\u0103 normalitate de temeinic\u0103 racordare la via\u021ba muzical\u0103 interna\u021bional\u0103 de prim rang o identific in nuce<\/em> \u00een gesturile ce sus\u021bin pariul managerial pe valoare cu care Marin Cazacu g\u00e2nde\u0219te anual alc\u0103tuirea celor nou\u0103 luni de activitate regulat\u0103 la sediu, \u00een obstina\u021bia cu care urm\u0103re\u0219te cre\u0219terea calit\u0103\u021bii actului artistic. \u00cen garan\u021bia c\u0103 managerul e \u00een primul r\u00e2nd un artist valoros el \u00eensu\u0219i, unul care \u00ee\u0219i iube\u0219te activitatea \u0219i este con\u0219tient c\u0103 orice demers artistic este \u00een primul \u0219i \u00een ultimul r\u00e2nd destinat bucuriei publicului. Un public \u2013 cum spuneam \u2013 din ce \u00een ce mai exigent \u0219i informat, pe care nu \u00eel po\u021bi p\u0103c\u0103li. Aducerea melomanului \u00een sala de concert este un act de seduc\u021bie, nu de luare \u00een captivitate. El trebuie cucerit cu fiecare act artistic pe care \u00eel concepi. De dou\u0103-trei ori la r\u00e2nd s\u0103-l dezam\u0103ge\u0219ti, \u0219i te-a p\u0103r\u0103sit. Mai ales acum, c\u00e2nd posibilit\u0103\u021bile de a c\u0103l\u0103tori ne\u00eengr\u0103dit (pe m\u0103sura bugetului propriu, desigur) \u0219i de a-\u021bi procura satisfac\u021biile muzicale oriunde pe mapamond sunt virtualmente nelimitate. A\u0219adar, acum pare c\u0103 totul la Filarmonica \u201eGeorge Enescu\u201d e conceput cu g\u00e2ndul la publicul pl\u0103titor de bilete, la acei mul\u021bi-pu\u021bini care nu \u00ee\u0219i concep via\u021ba \u00een absen\u021ba ambientului sonor, ideatic, emo\u021bional, cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 existen\u021bial\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, pe care doar Marea Muzic\u0103 \u00eel poate oferi. Se sub\u00een\u021belege c\u0103 aceast\u0103 ecua\u021bie include por\u021bia necesar\u0103 de altitudine artistic\u0103, de \u0219taif, de sofisticat\u0103 probitate profesional\u0103. Reu\u0219ita unui atare demers \u021bine de un dozaj fin \u00eentre popularitate (nu trebuie ignorat aspectul acesta) \u0219i avangard\u0103 (nu trebuie exagerat aspectul acesta). \u00centre \u0219lag\u0103re \u0219i aridit\u0103\u021bi contemporane, echilibrul se cuvine s\u0103 fie unul convenabil. Atractiv, dac\u0103 \u00eemi permite\u021bi, f\u0103r\u0103 a face rabat valorii. De salutat \u00een acest context primele audi\u021bii din muzici contemporane pe care filarmonica bucure\u0219tean\u0103 le propune cu o anume consecven\u021b\u0103, de recuper\u0103ri ale unor piese foarte rar prezentate \u00een fa\u021ba publicului de la noi, dar (mai ales) revenirea la uzan\u021ba comision\u0103rii, a comand\u0103rii de piese scrise de compozitori rom\u00e2ni contemporani special pentru anumite ocazii ale stagiunii. E \u00eentrem\u0103tor s\u0103 consta\u021bi c\u0103 \u00een vremurile noastre se scrie muzic\u0103 clasic\u0103, cu rezultate \u2013 bine\u00een\u021beles \u2013 variabile, cu adresabilitate de ni\u0219\u0103 uneori, cu succese de prestigiu intre confra\u021bi, cu un ermetism inhibant pentru ascult\u0103tor nu de pu\u021bine ori. Uneori \u00eens\u0103, \u0219i cu real\u0103 deschidere pentru publicul meloman obi\u0219nuit, care atunci c\u00e2nd nu e tratat ex catedra<\/em> e dispus s\u0103-\u0219i pun\u0103 \u00eentre paranteze binecunoscutul (rigidul?) conservatorism \u0219i s\u0103 se bucure genuin de noutatea componistic\u0103 ce \u00eei este oferit\u0103. Important e c\u0103 se scrie muzic\u0103 nou\u0103, c\u0103 acest public fericit s\u0103 (re)asculte \u0219lag\u0103rele clasic-romantice poate lua contact cu tendin\u021bele \u0219i valorile contemporane pe care breasla muzical\u0103 profesionist\u0103, incluz\u00e2ndu-le \u00een repertorii, le valideaz\u0103 ca atare.<\/p>\n\n\n\n

Nu mai insist aici asupra efectelor benefice ale contactului constant cu demersul muzical de calitate. Cine \u00eel resimte, bine. Cine nu, oricum nu va fi mi\u0219cat de demersul meu. Dar sunt convins c\u0103 mul\u021bi dintre cei care ne ocup\u0103m s\u0103pt\u0103m\u00e2nal locurile \u00een rotonda Atheneului rezoneaz\u0103 \u0219i se reg\u0103sesc \u00een cele afirmate aici. R\u00e2ndurile de fa\u021b\u0103 nu au alt izvor dec\u00e2t o profund\u0103 mul\u021bumire de simplu meloman c\u0103, in sf\u00e2r\u0219it, m\u0103car capitala noastr\u0103 respir\u0103 acela\u0219i aer tare ca orice alt\u0103 mare capital\u0103 muzical\u0103 a lumii. Fie c\u0103 e Viena, Londra, Berlin, Paris, New York sau Amsterdam. \u0218i pentru a nu r\u0103m\u00e2ne \u00een teritoriul considera\u021biilor teoretice, se cer expuse \u0219i c\u00e2teva exemplific\u0103ri. De trei ani \u00eencoace, putem asculta \u0219i vedea la Bucure\u0219ti, \u00een concerte curente de stagiune nume mari ale baghetei (Charles Dutoit, Vasily Petrenko, Leonard Slatkin, Lionel Bringuier, Andrey Boreyko, Lawrence Foster, Cristian M\u0103celaru, Yan Pascal Tortelier, Jean-Claude Casadesus), muzicieni care fac cinste oriunde \u00een lume podiumului pe care apar. De acum, ei sunt o prezen\u021b\u0103 constant\u0103 pe afi\u0219ele filarmonicii, nu doar o dat\u0103 la doi ani \u00een s\u0103rb\u0103toarea festivalier\u0103 enescian\u0103, ci s\u0103pt\u0103m\u00e2nal. E un semn bun. Dar marile surprize pl\u0103cute sunt la capitolul soli\u0219ti. Unii, fabulo\u0219i. Pe l\u00e2ng\u0103 veteranii prieteni fideli ai Atheneului, Christian Zacharias, o vreme director de onoare al institu\u021biei, sau Elisabeth Leonskaja \u2013 iremediabil \u00eendr\u0103gostit\u0103 de locul unde, la 19 ani, c\u00e2\u0219tig\u00e2nd laurii concursului enescian s-a lansat \u00een fabuloasa ei carier\u0103 interna\u021bional\u0103, au venit s\u0103 ne \u00eenc\u00e2nte cu arta lor o pleiad\u0103 de piani\u0219ti de top mondial. S\u0103-i amintesc pe Sir Stephen Hough, suveran absolut \u00een al doilea concert de Brahms, \u00eentr-o versiune ce nu ezit a o califica \u201ede disc\u201d, sau Boris Giltburg cu o super virtuoz\u0103 traversare a etern-fascinantului Concert nr. 1 de Ceaikovski. Apoi, cum a\u0219 putea trece peste presta\u021bia solistic\u0103 a lui Nelson Goerner \u2013 amestec de cople\u0219itoare inspira\u021bie poetic\u0103 \u0219i elegan\u021b\u0103 tehnic\u0103 \u00een monumentalul concert al 3-lea de Rachmaninov \u2013 sau, cu totul recent, Alexander Gavrylyuk ravisant, tumultuos, domin\u00e2nd la o altitudine artistic\u0103 incredibil\u0103 acel terifiant Prokofiev 3, de care fug aproape to\u021bi piani\u0219tii. I-am urm\u0103rit cu mare interes pe Alexei Volodin, Simon Trp\u010deski (\u00eentr-o superb\u0103 versiune a concertului egiptean de Saint-Sa\u00ebns), Barry Douglas, Eldar Nebolsin (\u00een Varia\u021biunile Paganini de Rachmaninov), Abdel Rahman El Bacha, Alexander Melnikov, Peter Donohoe, Andreas Haefliger, Andrei Korobeinikov, Sunwook Kim \u2013 dirijor \u0219i solist, inspirat \u00een Do minor-ul beethovenian. Nu pot uita nici pe reprezentan\u021bii Olimpului violoni\u0219tilor care ne-au r\u0103sf\u0103\u021bat cu m\u0103iestria lor \u0219i a instrumentelor lor (Stradivarius, Guarnieri del Gesu, Amati). Super-star-ul Renaud Capu\u00e7on, care dup\u0103 concertul mozartian unde \u0219i-a fost sie\u0219i solist, a preluat bagheta pentru epica simfonie a \u0219aptea de Bruckner, Arabella Steinbacher cu o interpretare absolut de referin\u021b\u0103 dat\u0103 concertului de Ceaikovski, Alexandra Conunova, Akiko Suwanai, Kristof Barati, Sayaka Shoji, Daniel Hope, Barnabas Kelemen. Dac\u0103 vorbim doar de stagiunea \u00een curs, ea \u0219i-a derulat abia prima jum\u0103tate. Ne a\u0219teapt\u0103 \u00eent\u00e2lniri ce se anun\u021b\u0103 de asemenea a fi pl\u0103m\u0103dite sub zodia excelen\u021bei: \u00een preajma Pa\u0219telui, Vasily Petrenko va dirija monumentala simfonie mahlerian\u0103 a \u00cenvierii. Gabriel Bebe\u0219elea va face Matth\u00e4us Passion, iar spre sf\u00e2r\u0219itul stagiunii le va avea soliste pe surorile Lab\u00e8que \u00een Dublul de Mozart cuplat cu o inedit\u0103 simfonie a X-a de Schubert. Asta dup\u0103 ce \u00een stagiunea precedent\u0103, \u00een anul aniversar Bruckner-200, Bebe\u0219elea a realizat o interpretare cu totul cople\u0219itoare a simfoniei nr. 6 a modestului cantor de la St. Florian. O realizare c\u0103reia \u00eei face pandant, \u00een stagiunea actual\u0103, versiunea \u2013 de o intensitate r\u0103v\u0103\u0219itoare a tragismului, \u00een termeni de emo\u021bie artistic\u0103 \u0219i uman\u0103 \u2013 a lui Andrey Boreyko (av\u00e2ndu-l solist pe basul Taras Shtonda) dat\u0103 demersului simfonic, notat cu nr. 13 \u2013 \u201eBabi Yar\u201d, \u00een catalogul lucr\u0103rilor lui \u0218ostakovici. Charles Dutoit propune un program de vis: Stravinski \u2013 \u201ePas\u0103rea de foc\u201d \u0219i Dvo\u0159\u00e1k \u2013 Simfonia a 9-a, \u201edin lumea nou\u0103\u201d, precum \u0219i \u00eenso\u021birea orchestral\u0103 a demersului solistic al tinerei violoniste Ioana Cristina Goicea (artist \u00een reziden\u021b\u0103 \u00een sezonul 2024-2025) \u00een solicitantele pagini ale celui de-al doilea concert de Prokofiev. Vor mai concerta p\u00e2n\u0103 la \u00eenchiderea stagiunii \u00een postur\u0103 solistic\u0103 Vadim Repin, Boris Giltburg, Elisabeth Leonskaja, Nobuyuki Tsujii, Edgar Moreau, Andrei Ioni\u021b\u0103, Mihaela Martin, Daniel Ciobanu. Sigur c\u0103 via\u021ba filarmonicii bucure\u0219tene nu se reduce doar la serile simfonice, are \u0219i componenta educativ\u0103 a concertelor pentru elevi, are \u0219i bogata stagiune cameral\u0103, de recitaluri instrumentale sau vocale, are \u0219i particip\u0103rile excelentului cor academic condus de maestrul Iosif Ion Prunner \u00een concerte simfonice sau a cappella<\/em>, tenteaz\u0103 \u0219i zona jazz-istic\u0103, propune anual, la \u00eenceputul verii, un festival al Atheneului. Toate dau m\u0103sura acestui \u201elaborator de frumos\u201d pe care Capitala \u00eel are \u0219i de care, \u00eenc\u0103, se bucur\u0103 o prea mic\u0103 parte din locuitorii ei. Poate va veni vremea c\u00e2nd datorit\u0103 cererii, filarmonica va propune patru concerte s\u0103pt\u0103m\u00e2nal cu acela\u0219i program!<\/p>\n\n\n\n

Mi-a\u0219 permite, \u00een \u00eencheierea acestor considera\u021bii, \u0219i o sugestie. Pentru atingerea nivelului de elit\u0103 spre care firesc \u0219i-a propus s\u0103 tind\u0103, orchestra aceasta, cred eu, are nevoie ca de aer de un \u0219ef permanent, spune\u021bi-i cum dori\u021bi: Chefdirigent, GMD, Kapellmeister \u00een sensul cel mai tradi\u021bional. \u0218tiu, exist\u0103 excep\u021bia numit\u0103 Viena. Dar e o excep\u021bie. Pentru o cre\u0219tere calitativ\u0103 permanent\u0103, prezen\u021ba unui dirijor \u2013 nu doar valoros, nu doar dedicat \u0219i inspirat, dar cu mare experien\u021b\u0103 scenic\u0103 \u2013 \u0219i chiar pedagogic\u0103 \u2013 un veritabil mentor care s\u0103 ofere un ghidaj repertorial \u0219i variate provoc\u0103ri stilistice, s\u0103 conceap\u0103 sesiuni de lucru \u00eempreun\u0103 speciale pentru fiecare etap\u0103 din dezvoltarea ansamblului \u0219i a fiec\u0103rui compartiment \u00een parte, pentru a-i cre\u0219te pe instrumenti\u0219tii nou-veni\u021bi \u0219i a-i omogeniza cu veteranii, pentru a lega totul \u00eentr-un parcurs rodnic \u0219i \u00een continu\u0103 evolu\u021bie \u2013 e o necesitate. Chiar dac\u0103 asta poate crea un disconfort temporar unor instrumenti\u0219ti din orchestr\u0103 care, desigur, \u00ee\u0219i st\u0103p\u00e2nesc foarte bine meseria \u0219i pot fi refractari la idea unui \u201ediriginte\u201d, consider\u00e2nd c\u0103 nu mai e nevoie de cre\u0219tere personal\u0103 \u0219i efort suplimentar \u00een afara repeti\u021biilor propriu-zise. Doar c\u0103 fatalmente, o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de repeti\u021bii, oric\u00e2t de mare vedet\u0103, oric\u00e2t de inspirat pedagog ar fi \u0219eful care urc\u0103 pe podium, e un timp (prea) scurt \u00een care focusul se pune strict pe programul concertului din s\u0103pt\u0103m\u00e2na respectiv\u0103. Sunetul propriu, imediat recognoscibil, al unei orchestre mari vine din \u00eendelung\u0103 colaborare cu o baghet\u0103 validat\u0103, dup\u0103 un drum deloc simplu, deloc scurt, deloc u\u0219or, parcurs \u00eempreun\u0103 cu devotament \u0219i \u00eencredere reciproc\u0103. Poate c\u0103 visez frumos. Dar am \u00een minte \u00eengem\u0103n\u0103ri destinale ca cele ale unor Celibidache & M\u00fcnchen, Solti & Chicago, Ormandy & Philadelphia, Karajan & Berlin, Haitink & Amsterdam, Abbado & Berlin, Masur & New York, Ozawa & Boston, Chailly & Gewandhaus Leipzig… Oare la Bucure\u0219ti ar fi posibil?                <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Serile de joi \u0219i vineri de la Atheneul Rom\u00e2n sunt, de decenii, momente marcate cu ro\u0219u \u00een calendarul afectiv al melomanului bucure\u0219tean (\u0219i nu numai). Acest aspect cvasi-ritualic al petrecerii s\u0103pt\u0103m\u00e2nale a cel pu\u021bin dou\u0103 ceasuri \u00een compania unor rafinate delicii sonore a c\u0103p\u0103tat \u00een stagiunile din urm\u0103 o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u021bional-intelectual\u0103 suplimentar\u0103, o reverbera\u021bie sporit\u0103 de entuziasm anticipativ, pe deplin confirmat de presta\u021biile artistice oferite. Aceasta, dintr-un motiv c\u00e2t se poate de simplu. S\u0103 m\u0103 explic. \u00cen ultimele dou\u0103-trei stagiuni, de c\u00e2nd la conducerea filarmonicii bucure\u0219tene a venit Marin Cazacu, momentele cu adev\u0103rat semnificative s-au rostuit \u00eentr-o suit\u0103 de evenimente<\/p>\n","protected":false},"author":401,"featured_media":12660,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[51,55],"tags":[2401,406,152,2384],"coauthors":[2400],"class_list":["post-12659","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-arte","category-muzica","tag-adrian-palcu","tag-arte","tag-muzica","tag-nr-1-2025"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/vioara.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12659","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/401"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12659"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12659\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12661,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12659\/revisions\/12661"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/12660"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12659"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12659"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12659"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=12659"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}