{"id":12560,"date":"2025-03-26T13:18:00","date_gmt":"2025-03-26T10:18:00","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=12560"},"modified":"2025-03-26T13:18:06","modified_gmt":"2025-03-26T10:18:06","slug":"transfer-de-cunostinte-stiintifice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=12560","title":{"rendered":"Transfer de cuno\u0219tin\u021be \u0219tiin\u021bifice"},"content":{"rendered":"\n<p>De la mentorul meu, profesorul de latin\u0103 Ioan Blendea, am \u00eenv\u0103\u021bat c\u0103 lucrurile \u00een via\u021b\u0103 au o logic\u0103, asemenea regulilor gramaticii acestei limbi (un adev\u0103rat test de imagina\u021bie \u0219i perspicacitate), c\u0103 totul, sau aproape totul, se poate explica prin corecta aplicare a legilor fizicii sau ale matematicii \u0219i c\u0103, prin \u00een\u021belegerea lumii dup\u0103 constat\u0103ri \u0219tiin\u021bifice, spa\u021biul cotidian al unui individ poate fi descris ca o sum\u0103 de ac\u021biuni \u0219i reac\u021bii statuate dup\u0103 principii de func\u021biune riguroase. \u0218tiin\u021ba \u0219i cunoa\u0219terea sus\u021bin accesul nostru la o ordonare, la o structurare a tot ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jurul nostru \u2013 fenomene naturale, artificiale sau sociale \u2013 \u0219i, sugera magistrul, con\u0219tient sau subliminal, ele ne modeleaz\u0103 calitatea vie\u021bii, ne ajut\u0103 s\u0103 lu\u0103m anumite decizii, s\u0103 ne definim \u0219i s\u0103 ne descifr\u0103m (ca \u00een fa\u021ba unui text din limba latin\u0103!); validitatea acestor spuse poate fi reg\u0103sit\u0103 \u0219i identificat\u0103 \u00een pasajele unde anumite personaje recurg la explica\u021bii \u0219i argument\u0103ri \u0219tiin\u021bifice pentru a str\u0103bate traiectoria narativ\u0103 trasat\u0103 pentru ele. Dezv\u0103luind interesul \u0219i curiozitatea protagoni\u0219tilor pentru g\u0103sirea acelui raport str\u00e2ns care exist\u0103 \u00eentre \u201e\u0219tiin\u021b\u0103 (teorie), cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103 (ac\u021biune de c\u0103utare a adev\u0103rului) \u0219i produc\u021bie material\u0103\u201d (Krasnaseschi, 1975:6), autorii deschid o perspectiv\u0103 mai pu\u021bin obi\u0219nuit\u0103 asupra acestora, anume, aceea de a fi parte a celor care apreciaz\u0103 \u0219i valorizeaz\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u201eimensele binefaceri ale \u0219tiin\u021bei \u0219i metodelor ei\u201d, \u0219tiin\u021ba (\u0219i tehnica), reprezent\u00e2nd \u201efor\u021be care stimuleaz\u0103 atitudini \u0219i judec\u0103\u021bi de valoare\u201d (14).<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Orientarea \u0219tiin\u021bific\u0103 a personajelor<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Este unanim acceptat faptul c\u0103 tendin\u021ba uman\u0103 este \u00eenspre dezvoltarea de cuno\u0219tin\u021be \u0219i \u00eenspre perfec\u021bionarea instrumentelor \u201e\u00een rezolvarea problemelor complexe\u201d (Botkin et al., 1981: 22) pentru c\u0103 cele dou\u0103 dimensiuni \u2013 \u0219tiin\u021ba \u0219i tehnologia \u2013 contureaz\u0103 peisajul istoric, cultural, precum \u0219i profilul dinamicii unei anumite etape din progresul social, o condi\u021bie textualizat\u0103 de Nicholas Mosley prin relatarea programului Conferin\u021bei pentru fizicieni din 1928 de la Bruxelles, unde se discutaser\u0103 \u201echestiuni cu privire la schimb\u0103rile recente intervenite \u00een imaginea noastr\u0103 despre ceea ce \u0219tiam sau puteam descrie ca fiind cele mai mici particule ale a\u0219a-numitei \u2018materii\u2019, despre ceea ce se petrecea \u00een\u0103untrul atomului\u201d \u0219i unde Einstein ap\u0103rea zilnic cu \u201eplanuri pentru c\u00e2te un experiment\u201d \u0219i unde, \u00een fiecare sear\u0103, Bohr sau Heisenberg \u201ese retr\u0103geau cu descrierea experimentului lui Einstein\u201d; conferin\u021ba inclus\u0103 de autor \u00eei aminte\u0219te cititorului modul \u00een care \u201etotul se putea demonstra cu ajutorul teoriilor pe care Einstein \u00eensu\u0219i le propusese cu ani \u00een urm\u0103\u201d, precum \u0219i de momentul epic \u00een care Einstein, \u201e \u00een cuvinte, dar nu \u0219i \u00een convingerile sale actuale\u201d, a f\u0103cut celebra remarc\u0103 \u201eDumnezeu nu joac\u0103 zaruri\u2019\u201d (Mosley, 2008: 152-3).<\/p>\n\n\n\n<p>Cuplul propus de Ian McEwan, Charlie \u0219i Miranda, este atras \u0219i provocat de punerea \u00een aplicare a descoperirii cruciale a lui Alan Turing \u00een domeniul inteligen\u021bei artificiale, anume, computerul \u201emare c\u00e2t camera asta\u201d care, la mijlocul anilor \u201950, \u201el-a b\u0103tut pe un mare maestru american la \u0219ah, apoi pe unul rus [&#8230;]. A fost o \u0219mecherie care \u021binea de cantitatea de informa\u021bie [&#8230;]. \u00cen memoria computerului au fost introduse mii de partide de \u0219ah. La fiecare mutare, parcurgea rapid toate posibilit\u0103\u021bile. Cu c\u00e2t \u00een\u021belegi mai multe despre program, cu at\u00e2t o s\u0103 fii mai pu\u021bin impresionat [&#8230;]. Pentru public, a fost aproape ca un num\u0103r de magie. O simpl\u0103 ma\u0219in\u0103 care le aplic\u0103 o \u00eenfr\u00e2ngere la nivel intelectual celor mai str\u0103lucite min\u021bi din lume. Ar\u0103ta ca inteligen\u021ba artificial\u0103 la cel mai \u00eenalt nivel\u201d (McEwan, 2019: 183). Detaliile inserate \u00een peisajul nara\u021biunii dezv\u0103luie pasiunea personajelor pentru studiul \u0219tiin\u021belor \u0219i al aplica\u021biilor lor, fundamentale \u00een evolu\u021bia civiliza\u021biei umane, studiu care, cu certitudine, \u201eexerseaz\u0103 spiritele s\u0103 ra\u021bioneze bine \u0219i s\u0103 fie precise\u201d (De Broglie, 1980: 282), precum \u0219i respectul \u0219i admira\u021bia acestora pentru marile descoperiri \u0219tiin\u021bifice, rezultate din \u201ec\u0103utarea de a satisface dorin\u021bele de \u00een\u021belegere \u0219i cunoa\u0219tere [&#8230;], tendin\u021be esen\u021biale ale inteligen\u021bei umane\u201d (293). Tehnica informa\u021biei devine fascinant\u0103 pentru protagoni\u0219ti, ace\u0219tia recre\u00e2nd \u00een laboratorul lor, printr-o partid\u0103 de \u0219ah, etape de lucru \u0219i momente din trecutul domeniului, marcat de colaborarea unui num\u0103r mare de persoane, care au f\u0103cut ca \u201ehardware-ul s\u0103 devin\u0103 mai rapid, mai mic \u0219i mai ieftin\u201d \u0219i ideile s\u0103 circule \u201ecu o vitez\u0103 sporit\u0103\u201d, iar \u201esoftware-ul s\u0103 caute tipare \u0219i s\u0103 fac\u0103 inferen\u021be singur\u201d; ei sunt sincer entuziasma\u021bi de propria lor abilitate de a implementa regulile de baz\u0103 ale jocului, trec\u00e2nd prin \u201egateway cu ajutorul a\u0219a-numitelor re\u021bele neuronale recurente, din care rezultau spin-off-uri, \u00een special la nivelul recunoa\u0219terii vocale\u201d (McEwan, 2019: 184).<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Con\/Textualizarea cuno\u0219tin\u021belor \u0219tiin\u021bifice<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Al\u0103tur\u00e2ndu-se personajelor \u00een descoperirea unor suporturi \u0219tiin\u021bifice pentru explicarea sau motivarea unei st\u0103ri de fapt, cititorul asist\u0103 la un exemplu de transfer al cunoa\u0219terii, acest produs al \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii inovatoare, pe de o parte, adic\u0103 acea preg\u0103tire a \u201eindividului \u0219i societ\u0103\u021bilor s\u0103 ac\u021bioneze concertat \u00een situa\u021bii noi, create de oamenii \u00een\u0219i\u0219i\u201d (Botkin, 1981: 30), c\u00e2t \u0219i al \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii de men\u021binere, pe de alt\u0103 parte, adic\u0103 procesul prin care se pot rezolva problemele \u201e\u00eentr-un plan limitat, cu procedee convenite \u0219i cu scopuri \u0219i sarcini bine definite\u201d (70). Criminalista Erin Volchko din Departamentul de Poli\u021bie Boston este un model de practician de elit\u0103 \u0219i \u00eenalt\u0103 competen\u021b\u0103 \u00een medicin\u0103 legal\u0103, laboratorul s\u0103u fiind un spa\u021biu de expunere a unor cuno\u0219tin\u021be \u0219i metode de lucru de mare precizie \u0219i de o incontestabil\u0103 valoare \u00een analizarea scenei unei crime; ea alege metoda optim\u0103 de determinare a evenimentului infrac\u021bional folosind o \u201emicroscopie de mare amplificare [&#8230;], cam 600x p\u00e2n\u0103 la 1000x. Pic\u0103turile care se v\u0103d acolo sunt particule de pigment, culese de pe cercul trasat pe podeaua buc\u0103t\u0103riei [&#8230;]. Indicele de refrac\u021bie variaz\u0103 \u00eentre 2,5 \u0219i 3,01, iar multe dintre particule sunt birefrigerente [&#8230;]. Acelea sunt particule de oxid anhidru de fier. O substan\u021b\u0103 care [&#8230;] d\u0103 lutului nuan\u021bele lui caracteristice. Se reg\u0103se\u0219te \u00een pigmen\u021bii folosi\u021bi de arti\u0219ti, ca s\u0103 se ob\u021bin\u0103 culori precum ro\u0219u, galben \u0219i brun (&#8230;); granulele de pigment ro\u0219u din creioanele pastel eviden\u021biau o variabilitate mult mai mic\u0103 a culorii \u0219i a indicelui de refrac\u021bie [&#8230;]. La fabricarea liantului natural pentru fixarea pigmentului [se folose\u0219te] un fel de amidon, metil celulozic ori gum\u0103 tragacant\u0103. Totul se amestec\u0103 laolalt\u0103 \u00eentr-o past\u0103, care apoi este extrudat\u0103 printr-o matri\u021b\u0103 ca s\u0103 ajung\u0103 la forma de creion\u201d (Gerritsen, 2007: 140-1).<\/p>\n\n\n\n<p>Utilizarea de termeni \u0219i defini\u021bii de strict\u0103 specialitate amplific\u0103 dimensiunile intelectuale \u0219i educa\u021bionale ale personajelor, reconfigur\u00e2ndu-le, \u00een multe cazuri, portretul (chiar destinul) narativ \u0219i invit\u00e2nd cititorul la un parcurs paralel, provocator \u0219i inspira\u021bional, demonstrat de Svala Salander \u00een fa\u021ba m\u0103tu\u0219ii sale, Lisbeth, \u00eentr-o discu\u021bie pornit\u0103 de la aurora boreal\u0103, care se formeaz\u0103 c\u00e2nd \u201eparticulele \u00eenc\u0103rcate, \u00een principal electroni\u00b8 ating o anumit\u0103 vitez\u0103 \u00een magnetosfer\u0103 \u0219i p\u0103trund \u00een atmosfer\u0103, unde se ciocnesc de molecule \u0219i atomi, care, la r\u00e2ndul lor, preiau energia de la electroni [care] se deplaseaz\u0103 cu vitez\u0103\u201d; nepoata \u00ee\u0219i duce explica\u021bia mai departe preciz\u00e2nd c\u0103 \u201eun foton este cea mai mic\u0103 mas\u0103 posibil\u0103 care poate fi transferat\u0103 prin radia\u021bie magnetic\u0103 \u0219i apare c\u00e2nd, de exemplu, un atom trece de la un nivel mai mare de energie la unul mai sc\u0103zut. \u00cen acest proces se formeaz\u0103 culorile diferite ale aurorei boreale\u201d (Smirnoff, 2023: 187-8).<\/p>\n\n\n\n<p>Includerea unor pasaje ce con\u021bin detalieri \u0219tiin\u021bifice sau tehnice \u00eent\u0103resc convingerea unanim\u0103 c\u0103 \u201e\u0219tiin\u021ba \u0219i \u00eenv\u0103\u021barea privesc pe toat\u0103 lumea\u201d, c\u0103 \u00een orice \u00eemprejurare, \u201ecomunicarea \u0219tiin\u021bific\u0103 are de jucat un rol-cheie \u00een \u00eenv\u0103\u021bare\u201d, c\u0103, \u00een mod inevitabil, cunoa\u0219terea \u0219tiin\u021bific\u0103 \u201ea devenit un element indispensabil al func\u021bion\u0103rii societ\u0103\u021bii\u201d, iar progresul tehnico-\u0219tiin\u021bific, \u201eo realitate concret\u0103 a zilelor noastre\u201d (Botkin et al., 1981: 156, 161); personajele care etaleaz\u0103 o asemenea erudi\u021bie pot insufla cititorului pasiunea pentru studiu \u0219i rigoare, a\u0219a cum o poate face traducerea unui text din limba latin\u0103!!!<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Referin\u021be<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Botkin, James, W., Elmandjra, Mahdi, Mali\u021ba, Mircea, 1981, <em>Orizontul f\u0103r\u0103 limite al \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii. Lichidarea decalajului uman<\/em>,Bucure\u0219ti: Editura Politic\u0103 (trad. Tatiana Mali\u021ba)<\/p>\n\n\n\n<p>De Broglie, Louis, 1980 (1966), <em>Certitudinile \u0219i incertitudinile \u0219tiin\u021bei<\/em>,Bucure\u0219ti: Editura Politic\u0103 (trad. I. Pecher)<\/p>\n\n\n\n<p>Gerritsen, Tess, 2007 (2006), <em>Clubul Mefisto<\/em>, Bucure\u0219ti: RAO International Publishing&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Company (trad. Gabriel Stoian)<\/p>\n\n\n\n<p>Krasnaseschi, Vladimir, 1975, <em>\u0218tiin\u021b\u0103, tehnic\u0103, umanism<\/em>,Bucure\u0219ti: Editura Politic\u0103<\/p>\n\n\n\n<p>McEwan, Ian, 2019, <em>Ma\u0219in\u0103rii ca mine \u0219i oameni ca voi<\/em>, Ia\u0219i: Polirom (trad. Dan Croitoru)<\/p>\n\n\n\n<p>Mosley, Nicholas, 2008 (1990<em>)<\/em>,<em> Mon\u0219tri plini de speran\u021b\u0103<\/em>, Bucure\u0219ti: Vellant (trad. Cornelia Bucur)<\/p>\n\n\n\n<p>Smirnoff, Karin, 2023 (2022), <em>Fata din ghearele vulturului<\/em>, Bucure\u0219ti: Editura Trei (trad. Carmen Vioreanu)<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Un articol de Magda Danciu<\/p>\n","protected":false},"author":8,"featured_media":12561,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[52,58],"tags":[85,2384,86],"coauthors":[1239],"class_list":["post-12560","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-rubrici","category-save-as","tag-magda-danciu","tag-nr-1-2025","tag-save-as"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/einstein.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12560","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12560"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12560\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12562,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12560\/revisions\/12562"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/12561"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12560"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12560"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12560"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=12560"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}