{"id":12490,"date":"2025-03-15T18:36:07","date_gmt":"2025-03-15T15:36:07","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=12490"},"modified":"2025-03-15T18:36:14","modified_gmt":"2025-03-15T15:36:14","slug":"despre-sfarsituri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=12490","title":{"rendered":"Despre sf\u00e2r\u0219ituri"},"content":{"rendered":"\n<p>Se \u00eent\u00e2lniser\u0103 chiar \u00een anul \u00een care el \u00ee\u0219i publicase primul roman. Ea-i z\u00e2mbise \u2013 din\u021bi sclipitor de albi \u00eentre buze de culoarea s\u00e2ngelui. Prietenul s\u0103u Emil f\u0103cuse prezent\u0103rile, apoi se a\u0219ezaser\u0103 cu to\u021bii la mas\u0103. Z\u00e2mbind iar\u0103\u0219i cu acea gra\u021bie non\u0219alant\u0103 a ei, Linda spusese: \u201eMi-a pl\u0103cut foarte mult <em>Umbra<\/em>! Odat\u0103 ce am \u00eenceput-o, chiar n-am putut s-o las deoparte. Doar c\u0103\u2026\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>El se sim\u021bea \u00een ziua aceea extrem de sigur pe sine \u0219i foarte generos, a\u0219a c\u0103 se mul\u021bumise s\u0103 arcuiasc\u0103 o spr\u00e2ncean\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eContinu\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Ezitarea ei fusese pur formal\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eP\u0103i, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu sf\u00e2r\u0219itul\u2026 M\u0103 g\u00e2ndeam numai de ce ia criminalul \u00een serie acel ultim autobuz? N-ar fi trimis, \u0219tiu \u0219i eu, un fior mai puternic pe \u0219ira spin\u0103rii cititorului, nu l-ar fi \u00eenghe\u021bat cu adev\u0103rat, dac\u0103 asasinul ar fi z\u00e2mbit \u0219i apoi ar fi disp\u0103rut, pur \u0219i simplu, \u00een umbr\u0103? Ca \u0219i cum ar putea s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 oric\u00e2nd?\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>A\u0219a, pur \u0219i simplu.<\/p>\n\n\n\n<p>El r\u0103m\u0103sese cu gura c\u0103scat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u0218i tot s\u00e2ngele i se scursese din obraji \u00eentr-o clipit\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>La naiba, avea dreptate. Bine\u00een\u021beles c\u0103 avea dreptate.<\/p>\n\n\n\n<p>Din fericire, cu Emil \u00een preajm\u0103 nu puteau exista t\u0103ceri inconfortabile \u00eentr-o conversa\u021bie. Prietenul lui \u00eei f\u0103cuse cu ochiul \u0219i-l b\u0103tuse cu palma pe um\u0103r.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eHa-ha! Noroc c\u0103 Linda este chimist\u0103 \u2013 deci nu se pune problema de competi\u021bie!\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Mihai c\u0103utase refugiu \u00een cea\u0219ca de cafea \u0219i reu\u0219ise s\u0103-\u0219i recapete calmul. Mai important, reu\u0219ise s\u0103 se conving\u0103 pe sine \u00eensu\u0219i c\u0103 fusese norocul \u00eencep\u0103torului, sau o inspira\u021bie \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, sau cum ai vrea s-o nume\u0219ti, \u0219i c\u0103, la urma urmei, remarca ei nu fusese \u00een nici un fel arogant\u0103 sau jignitoare la adresa lui. Atunci, \u0219i numai atunci, fusese \u00een stare s\u0103-\u0219i reaminteasc\u0103 de sur\u00e2sul ei \u00eenc\u00e2nt\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n<p>Trei luni mai t\u00e2rziu, se c\u0103s\u0103toriser\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>P\u00e2n\u0103 atunci el reu\u0219ise s\u0103 goneasc\u0103 pe deplin din minte amintirea acelui moment ciudat. O iubea. Ea era dulce \u0219i\u2026 c\u0103poas\u0103, \u0219i generoas\u0103, \u0219i enervant\u0103, \u0219i frumoas\u0103 \u0219i plin\u0103 de via\u021b\u0103, iar el g\u00e2ndise toate g\u00e2ndurile siropoase \u0219i f\u0103cuse toate lucrurile stupide pe care oamenii \u00eendr\u0103gosti\u021bi le fac, f\u0103r\u0103 s\u0103 ezite m\u0103car o clip\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00centorc\u00e2ndu-se din luna lor de miere, el se pusese pe scris la romanul science-fiction pe care agentul s\u0103u i-l cerea cu insisten\u021b\u0103. Din nefericire, entuziasmul cu care pornise la drum fusese iute \u00eenlocuit de scepticism \u0219i anxietate: intriga devenise prea complicat\u0103, \u00eei era imposibil s\u0103 se identifice cu personajele principale \u0219i, sincer, \u00eencepuse s\u0103 urasc\u0103 toat\u0103 afacerea asta. F\u0103r\u0103 dragostea neclintit\u0103 \u0219i suportul ferm al Lindei, probabil c\u0103 ar fi abandonat \u00een \u00eentregime proiectul. Dar ea era acolo, veghind de peste um\u0103rul lui; a\u0219a c\u0103 Mihai \u00eenjurase, se izbise cu capul de birou, tr\u00e2ntise tastatura, pl\u00e2nsese chiar un pic, apoi revenise pe propriile-i urme \u0219i \u00eencepuse s\u0103 recl\u0103deasc\u0103 acest castel de piese de LEGO care era romanul s\u0103u. De data aceasta mersese mai bine: \u00eencet uneori \u0219i iute alteori, pierz\u00e2ndu-se pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin \u00een v\u00e2rtejul propriei imagina\u021bii.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen sf\u00e2r\u0219it, fusese gata. De\u0219i nu fusese pe deplin mul\u021bumit, tip\u0103rise totu\u0219i o copie \u0219i i-o oferise Lindei pentru prima lectur\u0103. \u00cen dup\u0103-amiaza pe care ea \u0219i-o petrecuse \u00een dormitor, citindu-i cartea, Mihai str\u0103b\u0103tuse kilometri \u00eentregi \u00eentre sufragerie \u0219i buc\u0103t\u0103rie \u0219i iar\u0103\u0219i \u00eenapoi, cu un nod \u00een stomac, chinuit de emo\u021bii cum nu mai cunoscuse.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen sf\u00e2r\u0219it, o auzise ie\u0219ind din camer\u0103, \u0219i fugise s-o \u00eent\u00e2mpine.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eEi bine?\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Ea se \u00eencruntase imperceptibil, apoi \u00eei s\u0103rutase fruntea.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eEi bine\u2026 iat-o!\u201d anun\u021base, cu o veselie un pic strident\u0103. Ridicase cartea \u00een aer \u0219i o cl\u0103tinase demonstrativ.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eCe e?\u201d o \u00eentrebase, cuprins de panic\u0103. \u201eNu \u021bi-a pl\u0103cut!\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e\u0102\u0103\u0103\u2026 nu e asta. De fapt, cea mai mare parte a ei mi-a pl\u0103cut foarte mult\u2026 dar sf\u00e2r\u0219itul nu\u2026 pur \u0219i simplu nu merge.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Mihai nu fusese \u00een stare s\u0103 se mi\u0219te, sau s\u0103 vorbeasc\u0103, sau chiar s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103, a\u0219a c\u0103 ea \u00eei z\u00e2mbise trist \u0219i-l luase de m\u00e2n\u0103 \u0219i-l a\u0219ezase \u00een sufragerie pe un scaun. \u00cei \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ase capul \u2013 exact cum obi\u0219nuia s-o fac\u0103 mama lui \u2013 apoi \u00eencet \u0219i cu infinit\u0103 r\u0103bdare \u00eei explicase ce era \u00een neregul\u0103 cu finalul \u0219i cum putea s\u0103-l repare.<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\">\n<p>Nu o dat\u0103 se trezise din c\u00e2te un co\u0219mar \u00een care, \u00een timpul unei emisiuni TV \u00een direct, gazda \u00eel \u00eentreba: \u201eEste adev\u0103rat c\u0103 so\u021bia ta este adev\u0103ratul autor al tuturor c\u0103r\u021bilor publicate sub numele t\u0103u?\u201d Spectatorii din sal\u0103 r\u00e2deau pe s\u0103turate \u00een vreme ce el se f\u0103cea tot mai mic \u00een scaunul lui, iar la sf\u00e2r\u0219it de tot [\u2026] poli\u021bia sosea s\u0103-l aresteze pentru c\u0103 era un scriitor slab \u0219i un so\u021b necinstit.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n<p>\u00cei luase o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 s\u0103 rescrie ultimele c\u00e2teva capitole, \u0219i de data asta nu fusese vinov\u0103\u021bie \u0219i nici disconfort \u00een ochii lui c\u00e2nd \u00eei oferise ei ultima versiune a romanului. De data asta <em>\u0219tia<\/em> c\u0103 treaba lui e \u00eencheiat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Cartea fusese un succes instantaneu, iar pe el \u00eel propulsase \u00een lumina reflectoarelor. Show-uri TV, laude \u00een ziare, autografe oferite pe strad\u0103 \u2013 Mihai \u00ee\u0219i savurase pe deplin succesul, iar Linda p\u0103ruse s\u0103 fie imens de m\u00e2ndr\u0103 de el.<\/p>\n\n\n\n<p>Dar succesul \u0219i faima nu fac dec\u00e2t s\u0103-\u021bi \u00eengreuneze munca viitoare. Al treilea roman \u00eencepuse frumos \u0219i elegant, dar se dezumflase ca un sufleu chiar \u00eenainte de final \u2013 lipseau tensiunea, suspansul, rollercoasterul, lipsea sufletul! De data aceasta nu mai pierduse timpul lovindu-se cu capul de pere\u021bi. Sim\u021bindu-se vag vinovat, intrase \u00een buc\u0103t\u0103ria \u00een care Linda preg\u0103tea cina, apoi \u00eencepuse s\u0103-i vorbeasc\u0103 despre impasul s\u0103u. So\u021bia sa \u00eel ascultase r\u0103bd\u0103toare, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eentrerup\u0103, continu\u00e2nd s\u0103 cure\u021be cartofii, s\u0103 prepare sosul de marinat, s\u0103 scufunde \u00een el cotletele de porc\u2026 C\u00e2nd Mihai terminase, avea gura uscat\u0103 \u0219i se sim\u021bea pu\u021bin stupid \u2013 \u00een definitiv ce a\u0219teptase de la ea, un miracol? Era doar o femeie \u0219i, mai mult, o chimist\u0103\u2026 \u0219i fusese tot timpul ocupat\u0103 cu g\u0103titul\u2026 era imposibil ca ea s\u0103 fi urm\u0103rit cu aten\u021bie toat\u0103 intriga \u0219i toate \u00eentors\u0103turile de situa\u021bie.<\/p>\n\n\n\n<p>Era pe punctul de a se strecura discret afar\u0103 din buc\u0103t\u0103rie, c\u00e2nd vocea ei \u00eel oprise.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eNu-i de mirare c\u0103 te-ai blocat\u201d, \u00eei zisese, \u00een vreme ce toca p\u0103trunjelul. \u201eUite ce a\u0219 fi f\u0103cut dac\u0103 a\u0219 fi fost \u00een locul t\u0103u\u2026\u201d \u0218i de data asta el ascultase f\u0103r\u0103 s-o \u00eentrerup\u0103, cu ochii lipi\u021bi de dansul iute al cu\u021bitului pe toc\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n<p>Apoi, sim\u021bindu-se foarte, foarte m\u0103runt, se \u00eentorsese \u00een camera sa de lucru \u0219i st\u0103tuse cople\u0219it, cu capul \u00eenv\u00e2rtindu-i-se, \u00een fotoliu. Nu era sugestia ei \u2013 care, ca de obicei, se potrivea la perfec\u021bie. Era faptul c\u0103 Linda p\u0103rea s\u0103 aib\u0103 un talent special \u0219i foarte rar de a lega firele unei pove\u0219ti \u00eentre ele. \u0218i problema era c\u0103\u2026 la naiba, care era problema? Ah, da; era oare corect ca el s\u0103-i foloseasc\u0103 ajutorul? Ea nu-i era doar muz\u0103, ci cu mult mai mult dec\u00e2t at\u00e2t. Dac\u0103 \u00eentre ei doi exista un geniu, nu era el acela! El era cel care ar fi trebuit s\u0103-\u0219i termine c\u0103r\u021bile\u2026 dar pe de alt\u0103 parte sf\u00e2r\u0219iturile ei erau \u00eentotdeauna nu doar mai bune, ci pur \u0219i simplu perfecte! <em>De fapt<\/em>, se g\u00e2ndise, <em>ar trebui s-o iubesc mai mult, pentru felul minunat \u00een care m\u0103 completeaz\u0103<\/em>. \u0218i dup\u0103 vreo jum\u0103tate de or\u0103 de lupt\u0103 interioar\u0103 se decisese s\u0103 foloseasc\u0103 sf\u00e2r\u0219itul ei, <em>de data asta, pentru ultima dat\u0103<\/em>. Strecur\u00e2ndu-se dinspre buc\u0103t\u0103rie, aroma cotletelor de porc \u0219i a cartofilor cop\u021bi cu usturoi \u0219i rozmarin nu fusese niciodat\u0103 at\u00e2t de apetisant\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Bine\u00een\u021beles c\u0103 nu fusese \u00een stare s\u0103-\u0219i \u021bin\u0103 promisiunea. Urm\u0103toarea dat\u0103 \u00ee\u0219i \u00eencercase m\u00e2na cu ni\u0219te povestiri, numai ca s\u0103 descopere c\u0103 nu era un bun scriitor de proz\u0103 scurt\u0103. \u00cei lipsea nervul, verva, instinctul pentru \u00eentors\u0103tura aceea nea\u0219teptat\u0103 de la final. Pe de alt\u0103 parte, editorul \u00ee\u0219i dorea mult acest volum, a\u0219a c\u0103 Mihai trecuse peste temerile \u0219i peste frustr\u0103rile sale, iar primele versiuni \u00ee\u0219i g\u0103siser\u0103 calea, una c\u00e2te una, \u00een buc\u0103t\u0103ria, dormitorul, parcul, dojoul sau clubul de c\u0103\u021b\u0103rare, sau oriunde altundeva se \u00eent\u00e2mpla s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 Linda \u00een acele momente. Sub ochii ei infailibili povestirile crescuser\u0103, se schimbaser\u0103, se transmutaser\u0103 din plumb \u00een aur.<\/p>\n\n\n\n<p>P\u00e2n\u0103 la publicarea volumului, Mihai \u00ee\u0219i pierduse aproape \u00een \u00eentregime respectul de sine, pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin, povestire cu povestire. Avea ochii \u00eencadra\u021bi acum de mari cearc\u0103ne violete, fa\u021ba palid\u0103 \u0219i o expresie h\u0103ituit\u0103, iar gesturile \u00eei erau iu\u021bi \u0219i nervoase. Devenise nepoliticos \u0219i sarcastic, \u0219i de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd Linda \u00eencerca s\u0103 se apropie de el, g\u0103sea un motiv s\u0103 o evite. Chiar \u0219i vinov\u0103\u021bia lui de a nu fi \u00een stare s\u0103 scrie un sf\u00e2r\u0219it decent era acum umbrit\u0103 de remu\u0219carea de a-i fi cerut altcuiva s\u0103 \u00eel repare \u2013 \u0219i, dintre to\u021bi oamenii, propriei sale so\u021bii! Nu o dat\u0103 se trezise din c\u00e2te un co\u0219mar \u00een care, \u00een timpul unei emisiuni TV \u00een direct, gazda \u00eel \u00eentreba: \u201eEste adev\u0103rat c\u0103 so\u021bia ta este adev\u0103ratul autor al tuturor c\u0103r\u021bilor publicate sub numele t\u0103u?\u201d Spectatorii din sal\u0103 r\u00e2deau pe s\u0103turate \u00een vreme ce el se f\u0103cea tot mai mic \u00een scaunul lui, iar la sf\u00e2r\u0219it de tot (dup\u0103 un calvar interminabil) poli\u021bia sosea s\u0103-l aresteze pentru c\u0103 era un scriitor slab \u0219i un so\u021b necinstit.<\/p>\n\n\n\n<p>A\u0219a c\u0103 \u00ee\u0219i \u00eenfruntase editorul \u0219i reu\u0219ise s\u0103 fac\u0103 o pauz\u0103 de scris. De\u0219i le spusese tuturor c\u0103 se documenteaz\u0103 pentru un nou roman, \u00ee\u0219i petrecea zilele <em>ne<\/em>-scriind \u0219i <em>ne<\/em>-g\u00e2ndindu-se la c\u0103r\u021bi. Dup\u0103 c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni se sim\u021bise pu\u021bin mai relaxat \u0219i reu\u0219ise chiar s\u0103 poarte o conversa\u021bie decent\u0103 cu Linda. El \u00eei atinsese p\u0103rul, ea pl\u00e2nsese un pic. F\u0103cuser\u0103 dragoste, apoi <em>el<\/em> pl\u00e2nsese \u0219i \u00eei promisese Lindei c\u0103 a alungat monstrul din el \u0219i c\u0103 zilele minunate de alt\u0103dat\u0103 s-au \u00eentors. Cump\u0103raser\u0103 bilete de avion la Rio \u0219i petrecuser\u0103 dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni acolo.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cens\u0103 nu mult dup\u0103 ce se \u00eentorseser\u0103 acas\u0103, Mihai descoperise c\u0103 ceva fundamental lipsea din via\u021ba lui. Se trezise st\u00e2nd \u00een picioare \u00een birou, cu privirea pierdut\u0103 \u00een luciul ecranului laptopului. Se trezise \u00een fa\u021ba marii biblioteci din sufragerie, \u021bin\u00e2nd c\u0103r\u021bile \u2013 c\u0103r\u021bile lui \u2013, c\u00e2nt\u0103rindu-le \u00een palm\u0103. Apoi, \u00eentr-o bun\u0103 zi, \u00eei ap\u0103ruse miraculos \u00een minte un personaj principal; dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu \u2013 o intrig\u0103. Trebuia acum doar s\u0103 apese butonul calculatorului. Era at\u00e2t de ispititor \u0219i de simplu! Dar dac\u0103 f\u0103cea asta, \u0219tia precis ce avea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple.<\/p>\n\n\n\n<p>Dup\u0103 ce \u00eentorsese problema pe toate p\u0103r\u021bile, ajunsese la concluzia c\u0103 nu exist\u0103 dec\u00e2t o ie\u0219ire din situa\u021bia asta: s\u0103 lucreze la noul roman \u00een secret. Dac\u0103 nu i-ar spune Lindei nimic despre ultimul s\u0103u proiect, atunci nici n-ar fi tentat s\u0103-i cear\u0103 ajutorul.<\/p>\n\n\n\n<p>Totul \u00eencepuse minunat \u2013 dar nu \u00eencepeau a\u0219a toate c\u0103r\u021bile lui? Fusese foarte satisf\u0103c\u0103tor s\u0103 se a\u0219eze iar la masa lui de lucru, \u0219i avansa repede \u00een munca lui. Mai mult, Linda nu p\u0103rea s\u0103 b\u0103nuiasc\u0103 nimic. Prins\u0103 de un proiect al c\u0103rui <em>deadline<\/em> se apropia vertiginos, ea petrecea ore suplimentare la serviciu \u2013 ceea ce, fire\u0219te, \u00eei oferea \u0219i lui mai mult timp pentru noul roman.<\/p>\n\n\n\n<p>\u0218i totu\u0219i, pe m\u0103sur\u0103 ce avansa \u00een intriga c\u0103r\u021bii, \u0219i f\u0103r\u0103 vreun semn special c\u0103 s-ar apropia de un blocaj, Mihai se pomenise \u00eentreb\u00e2ndu-se <em>Care ar fi sugestia ei?<\/em> \u0219i <em>M\u0103 aflu \u00eenc\u0103 pe calea cea bun\u0103 sau versiunea asta conduce c\u0103tre vreo fund\u0103tur\u0103 pe care n-o \u00eentrev\u0103d \u00eenc\u0103?<\/em> \u0218i imediat ce ea ajungea acas\u0103 \u2013 fiind la fel de cald \u0219i de iubitor ca \u00eentotdeauna \u2013, Mihai se trezea studiind-o, m\u0103sur\u00e2ndu-i ac\u021biunile \u0219i gesturile, pierz\u00e2ndu-se \u00een apele ad\u00e2nci ale ochilor ei \u0219i specul\u00e2nd asupra opiniei ei despre noua lui carte.<\/p>\n\n\n\n<p>Pe m\u0103sur\u0103 ce s\u0103pt\u0103m\u00e2nile treceau, ritualul \u0103sta devenea din ce \u00een ce mai dureros. Apropiindu-se de sf\u00e2r\u0219itul romanului, Mihai \u0219tia c\u0103 statistica era \u00eempotriva lui. Avea s\u0103 strice cumva finalul, asta era clar. Poate c\u0103, la urma urmei, era vina ei. Sf\u00e2r\u0219itul primei lui c\u0103r\u021bi nu fusese perfect, dar fusese <em>acceptabil<\/em>. Editorii fuseser\u0103 mul\u021bumi\u021bi. Ea fusese cea care \u00een\u0103l\u021base \u0219tacheta pentru sf\u00e2r\u0219ituri at\u00e2t de absurd de sus, ea fusese cea care \u00eel f\u0103cuse s\u0103 se simt\u0103 at\u00e2t de\u2026 inadecvat. Da, atitudinea ei negativ\u0103. Ea schimbase totul, ea transformase o activitate frumoas\u0103, plin\u0103 de satisfac\u021bii, \u00eentr-o competi\u021bie nenorocit\u0103!<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen seara aceea, \u00een vreme ce r\u0103sfira \u00eentre degete o \u0219uvi\u021b\u0103 din m\u0103tasea p\u0103rului ei \u00eentunecat, se g\u00e2ndise pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 s-o ucid\u0103. Ideea \u00eel speriase \u0219i-l sc\u00e2rbise la fel de mult pe c\u00e2t \u00eel umpluse de bucurie. Dar \u00een final totul avea sens. <em>Ce sf\u00e2r\u0219it elegant<\/em>, g\u00e2ndise el, apoi \u00eei s\u0103rutase u\u0219or lobul urechii. <em>Asta e, dup\u0103 aceea voi fi liber s\u0103-mi imaginez propriile sf\u00e2r\u0219ituri<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cei sugerase s\u0103 mearg\u0103 la c\u0103\u021b\u0103rare \u00een weekend, \u00een cel mai apropiat parc na\u021bional. Ea nu fusese prea entuziasmat\u0103 de idee, a\u0219a c\u0103 el trebuise s\u0103 insiste ni\u021bel, dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 Linda nu-i putea refuza nimic.<\/p>\n\n\n\n<p>\u0218i iat\u0103-i aici acum, st\u00e2nd \u00een picioare pe st\u00e2nca cea mai \u00eenalt\u0103 de pe v\u00e2rful muntelui. Pic\u0103turi de transpira\u021bie str\u0103luceau pe fruntea lui Mihai.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eDumnezeule, e minunat\u201d, murmur\u0103 Linda. St\u0103tea fix pe margine, privind c\u0103tre h\u0103ul de dedesubt. Pletele \u00eentunecate \u00eei coborau libere pe umeri, unduind u\u0219or \u00een v\u00e2nt. Era at\u00e2t de frumoas\u0103\u2026 \u00cens\u0103 nu era loc de sentimentalisme, nu era loc de ezit\u0103ri \u2013 fie ea, fie el!<\/p>\n\n\n\n<p><em>Acum sau niciodat\u0103<\/em>, g\u00e2ndi Mihai, \u0219i sim\u021bi un val de adrenalin\u0103 rev\u0103rs\u00e2ndu-i-se \u00een vene. Trase aer \u00een piept, apoi f\u0103cu un pas \u00eenspre ea. Prin aerul puternic al muntelui \u00eei sim\u021bea parfumul \u2013 at\u00e2t erau de aproape. Ochii \u00eei ardeau, t\u00e2mplele \u00eei pulsau dureros.<\/p>\n\n\n\n<p>Chiar \u00een clipa \u00een care m\u00e2inile lui se preg\u0103teau s-o ating\u0103, Linda se \u00eentoarse c\u0103tre el.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Ce nai\u2026!<\/em> porni g\u00e2ndul lui, \u00eenghe\u021b\u00e2nd \u00eens\u0103 \u00een aer odat\u0103 cu m\u00e2inile. Chiar \u0219i a\u0219a, semnifica\u021bia gestului s\u0103u era greu de ratat.<\/p>\n\n\n\n<p>Ea ar\u0103ta trist\u0103, \u00eens\u0103 \u00een niciun caz \u0219ocat\u0103 sau speriat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cens\u0103 ce importan\u021b\u0103 avea asta?<\/p>\n\n\n\n<p>Trebuia s-o fac\u0103, mai ales acum, c\u0103 ea \u0219tia. Nu mai exista cale de \u00eentoarcere. Avea s\u0103 o fac\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00ce\u0219i desf\u0103cu degetele amor\u021bite.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e\u0218tii\u201d, rosti ea cu un calm straniu, \u201eca de obicei, cu ultima ta carte, cu <em>proiectul t\u0103u secret<\/em>, ai intrat \u00eentr-o \u00eencurc\u0103tur\u0103 mai mare dec\u00e2t tine.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Degetele lui \u00eencremenir\u0103 iar\u0103\u0219i.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eCum ai\u2026? Cine\u2026? De unde\u2026?\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Linda-\u0219i aranj\u0103 o \u0219uvi\u021b\u0103 de p\u0103r \u00een spatele urechii. Un semn de cochet\u0103rie, chiar \u00een fa\u021ba mor\u021bii iminente.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eDevenise evident c\u0103 \u00eemi ascunzi ceva. Te cunosc prea bine, Mihai. Nu a trecut mult p\u00e2n\u0103 ce am \u00eenceput s\u0103 suspectez c\u0103 scrii din nou. Apoi, \u00eentr-o bun\u0103 zi, ai fost invitat la o lansare de carte. \u021ai-am g\u0103sit sertarul secret \u0219i \u021bi-am citit manuscrisul. Dumnezeule, Mihai! E at\u00e2t de simplu!\u2026 \u00cen capitolul 8, acolo unde pu\u0219tiul r\u0103m\u00e2ne prizonier \u00een mall, trebuie numai s\u0103\u2026\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eNu!\u201d strig\u0103 Mihai, disperat. \u201eNu vreau s\u0103-mi oferi nenorocita de solu\u021bie!\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cenchise ochii.<\/p>\n\n\n\n<p>Da, \u00een mod evident, \u00een capitolul 8 exista o problem\u0103. Iar ea era dornic\u0103 s\u0103 i-o rezolve, acum \u0219i aici. Drace!<\/p>\n\n\n\n<p>Nu! Era cartea lui, intriga lui, \u021besut\u0103 cu g\u00e2ndurile lui, \u0219i va avea sf\u00e2r\u0219itul pe care el i-l destinase!<\/p>\n\n\n\n<p>\u0218i totu\u0219i, ce rost avea o carte bun\u0103 cu o \u00eencheiere mediocr\u0103? Nu, trebuia s\u0103 \u0219tie!<\/p>\n\n\n\n<p>Lacrimi \u00eei ap\u0103rur\u0103 \u00een col\u021burile ochilor, \u00ee\u0219i g\u0103sir\u0103 drumul \u00een jos, pe obraji.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eCum se face\u201d, rosti, dispre\u021buindu-se pentru asta, \u201ec\u0103 \u00eentotdeauna \u0219tii sf\u00e2r\u0219itul perfect? De\u2026 fiecare\u2026 dat\u0103!\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Ea-i atinse b\u0103rbia, apoi i-o ridic\u0103 un pic. Privirile li se \u00eent\u00e2lnir\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eNu \u0219tiu \u0219i, sincer, nu-mi pas\u0103 prea mult. Tu e\u0219ti cel obsedat de sf\u00e2r\u0219ituri. Eu una, \u00een clipa de fa\u021b\u0103, pl\u0103nuiesc un nou \u00eenceput.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eCe vrei s\u0103 spui?\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Linda ezit\u0103 o secund\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e\u00ce\u021bi aminte\u0219ti, cu c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een urm\u0103, \u00een Rio\u2026? C\u00e2nd \u021bi-am spus c\u0103 iau anticoncep\u021bionale?\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Mihai f\u0103cu ochii mari.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eAdev\u0103rul este c\u0103\u2026 nu luam. A\u0219a c\u0103 acum am \u00een\u0103untrul meu o nou\u0103 via\u021b\u0103 \u0219i, brusc, au \u00eencetat s\u0103 m\u0103 mai preocupe problemele tale cu scrisul \u0219i psihozele tale \u0219i sf\u00e2r\u0219iturile tale. Vreau numai s\u0103 fiu sigur\u0103 c\u0103 pot s\u0103 protejez s\u0103m\u00e2n\u021ba asta de via\u021b\u0103, mugura\u0219ul acesta, de orice pericol. Inclusiv de pericolul pe care-l reprezin\u021bi tu.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Apoi z\u00e2mbi \u2013 acela\u0219i z\u00e2mbet sclipitor pe care i-l oferise la prima lor \u00eent\u00e2lnire, care-i t\u0103iase lui picioarele \u0219i-i f\u0103cuse capul s\u0103 se \u00eenv\u00e2rt\u0103 \u2013 \u0219i, cu o mi\u0219care bine exersat\u0103, \u00eei apuc\u0103 bra\u021bul, i-l \u00eendoi la spate, \u0219i cu genunchiul \u00eel \u00eempinse pe b\u0103rbat \u00een pr\u0103pastie.<\/p>\n\n\n\n<p><em>La naiba<\/em>, mai apuc\u0103 el s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u00een vreme ce se pr\u0103bu\u0219ea de-a lungul peretelui vertical. <em>Chiar \u0219i propriul meu sf\u00e2r\u0219it, p\u00e2n\u0103 \u0219i pe \u0103sta a trebuit s\u0103-l repare.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>Oegstgeest, ianuarie 2014<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Proz\u0103 de Cristian Englert<\/p>\n","protected":false},"author":351,"featured_media":11396,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[29],"tags":[2254,2352,47],"coauthors":[2252],"class_list":["post-12490","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-fictiune","tag-cristian-englert","tag-nr-11-12-2024","tag-proza"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/10\/Cristian-Englert.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12490","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/351"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12490"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12490\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12493,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12490\/revisions\/12493"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11396"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12490"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12490"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12490"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=12490"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}