Dup\u0103 ce a mai dat o tur\u0103 la buc\u0103t\u0103rie s\u0103 vad\u0103 c\u00e2t mai dureaz\u0103 g\u0103titul, Cleopatrei i s-a p\u0103rut c\u0103 aude un sc\u00e2ncet de copil. A ie\u0219it \u00een fug\u0103 \u0219i s-a oprit \u00een camera bebelu\u0219ului. Acesta se trezise \u0219i \u00eencepuse s\u0103 pl\u00e2ng\u0103. L-a luat \u00een bra\u021be \u0219i l-a str\u00e2ns la piept, s\u0103rut\u00e2ndu-i bone\u021bica alb\u0103 care \u00eei acoperea cre\u0219tetul \u0219i se lega cu dou\u0103 panglici sub\u021biri sub b\u0103rbia gr\u0103su\u021b\u0103. De sub bone\u021bic\u0103 ie\u0219ea un ciuf de p\u0103r blond, ca aurul, pe care Cleopatra l-a dat la o parte cu o m\u00e2n\u0103 \u00een timp ce-i \u0219optea vorbe de alint. A ie\u0219it cu el \u00een bra\u021be \u00een curte, iar micu\u021bul Mihail a clipit de c\u00e2teva ori la lumina zilei. Din spate se auzeau pa\u0219ii ap\u0103sa\u021bi ai bunicii, care \u0219i-a strigat fiica. Aceasta s-a \u00eentors, arunc\u00e2ndu-i o privire mirat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Doar \u021bi-am spus s\u0103 ai grij\u0103! i-a spus mama printre din\u021bi.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Cu ce s\u0103 am grij\u0103? a f\u0103cut Cleopatra tot mai mirat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Am g\u0103sit leag\u0103nul balans\u00e2ndu-se singur.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Mihail pl\u00e2ngea \u0219i l-am scos la aer.<\/p>\n\n\n\n
Apoi, v\u0103z\u00e2nd figura speriat\u0103 a mamei sale, a ad\u0103ugat:<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic! Mai bine du-te s\u0103 vezi de copii.<\/p>\n\n\n\n
B\u0103tr\u00e2na st\u0103tea pe loc, dar dup\u0103 c\u00e2teva clipe a vorbit iar \u0219optit, fr\u0103m\u00e2nt\u00e2ndu-\u0219i palmele:<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u0218tii ce a zis femeia aia\u2026<\/p>\n\n\n\n
Cleopatra o privea cu mil\u0103, dar, \u00een acela\u0219i timp, cu un dram de spaim\u0103. Leag\u0103nul acela frumos, unic \u00een \u021binut, verde \u0219i pictat cu flori de mac a fost o binecuv\u00e2ntare, dar venise cu un blestem care le \u021binuse \u00een team\u0103 pe toate femeile de genera\u021bii din familie. Cleopatra crescuse \u00een el, leg\u0103nat\u0103 \u00een pove\u0219tile spuse de mama ei, care crescuse la r\u00e2ndul ei \u00een acela\u0219i leag\u0103n, pe care mama ei, bunica Cleopatrei, \u00eel primise de la o femeie pe care nu a mai v\u0103zut-o niciodat\u0103. Se vorbea c\u0103 aceasta se m\u0103ritase \u00eempotriva voin\u021bei familiei cu un b\u0103iat care locuia \u00een p\u0103dure, de care locuitorii din zon\u0103 se fereau. Existau tot felul de pove\u0219ti legate de el, c\u0103 noaptea se transforma \u00een lup \u0219i ataca animalele din ogr\u0103zile \u021b\u0103ranilor, c\u0103 avea puteri mari, s\u0103 aduc\u0103 ploaie sau secet\u0103. \u00centreg misterul pornise de la faptul c\u0103 nimeni nu \u0219tia de unde venise b\u0103rbatul, dac\u0103 avea p\u0103rin\u021bi, ce limb\u0103 vorbea. Femeia l-a cunoscut \u00een timp ce culegea ciuperci \u00een p\u0103dure, l-a urmat \u0219i de atunci n-a mai vrut s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103. Zadarnic au c\u0103utat-o rudele, s\u0103tenii, nimeni nu a reu\u0219it s\u0103 g\u0103seasc\u0103 locuin\u021ba b\u0103rbatului-lup. Pentru c\u0103 nimeni nu avea curaj s\u0103 se afunde \u00een p\u0103durea \u00eentunecoas\u0103, de unde veneau zgomote ciudate. Dup\u0103 o perioad\u0103 de timp, \u00een care c\u0103ut\u0103rile nu au dat roade, iar de la ea nu a venit niciun semn, rudele au crezut-o moart\u0103 \u0219i se preg\u0103teau s\u0103-i fac\u0103 parastasul. C\u00e2nd, \u00eentr-o duminic\u0103, p\u0103rin\u021bii ei s-au pomenit cu ea la poart\u0103 \u0219i \u0219i-au f\u0103cut cruce. Nu doar pentru c\u0103 era vie, ci pentru c\u0103 era ireal de frumoas\u0103 cu p\u0103rul ca mierea curg\u00e2ndu-i pe spate, p\u00e2n\u0103 sub \u0219ezut, ochii verzi, mari, str\u0103lucitori, obrajii \u0219i gura ro\u0219ii, de parc\u0103 fusese pictat\u0103. Era \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00eentr-o rochie alb\u0103 \u0219i str\u0103lucitoare, lung\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt, cu m\u00e2neci lungi \u0219i largi. Pe cap purta o coroni\u021b\u0103 de flori albastre, iar \u00een picioare un fel de opinci negre. P\u0103rea o apari\u021bie din vis sau dintr-un basm, iar ea le-a vorbit cu o c\u0103ldur\u0103 \u00een glas care i-a \u021bintuit locului, \u00eenc\u00e2t nu mai erau \u00een stare s\u0103 fac\u0103 niciun gest sau s\u0103 articuleze vreun cuv\u00e2nt:<\/p>\n\n\n\n
\u2014 M\u0103icu\u021b\u0103 \u0219i t\u0103icu\u021b\u0103, am venit s\u0103 m\u0103 ierta\u021bi pentru durerea pe care v-am pricinuit-o \u0219i s\u0103-mi da\u021bi binecuv\u00e2ntarea!<\/p>\n\n\n\n
P\u0103rin\u021bii \u0219i cei doi fra\u021bi continuau s\u0103 o priveasc\u0103 \u00eenm\u0103rmuri\u021bi, pentru c\u0103 ea nu fusese ceea ce se cheam\u0103 o fat\u0103 frumoas\u0103, nu se remarcase prin nimic. O fire t\u0103cut\u0103 \u0219i \u0219tears\u0103, nici harnic\u0103, nici lene\u0219\u0103, nici de\u0219teapt\u0103, nici proast\u0103, pe care familia abia a\u0219tepta s\u0103 o m\u0103rite ca s\u0103 nu-\u0219i mai fac\u0103 griji din pricina ei. Glasul \u0219i vorbele ei p\u0103reau acum ca venite din alt\u0103 lume, pentru c\u0103, de obicei, ea abia dac\u0103 deschidea gura \u0219i doar dac\u0103 era \u00eentrebat\u0103. P\u0103r blond \u0219i ochi verzi avusese de la na\u0219tere, dar niciodat\u0103 nu au fost at\u00e2t de str\u0103lucitori, iar chipul ei niciodat\u0103 nu a fost at\u00e2t de frumos ca acum. Trebuie s\u0103 fi trecut deja mai bine de trei ani de la dispari\u021bia ei, iar cei din familie \u00ee\u0219i pierduser\u0103 n\u0103dejdea c\u0103 o vor mai revedea \u00een via\u021b\u0103. \u0218i iat-o acum \u00een fa\u021ba lor, vie, frumoas\u0103 \u0219i cu vorba ca o m\u00e2ng\u00e2iere. Mai \u00eent\u00e2i se trezi din uimire tat\u0103l ei:<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Tu, fat\u0103, pe unde ai umblat? Ne-ai f\u0103cut de r\u00e2s la lume.<\/p>\n\n\n\n
Vocea lui avea bolboroseala apei care urmeaz\u0103 s\u0103 dea \u00een clocot.<\/p>\n\n\n\n
Fata i-a v\u0103zut pumnii \u00eencle\u0219ta\u021bi \u0219i a sim\u021bit venind c\u0103tre ea valul de furie, ca o amenin\u021bare, \u0219i a f\u0103cut un pas \u00eenapoi. Pe fa\u021b\u0103 i se vedea \u00eentristarea brusc\u0103, dar f\u0103r\u0103 s\u0103-i atenueze lumina. A intervenit mama ei, care nu era complet convins\u0103 c\u0103 st\u0103 de vorb\u0103 cu \u00eens\u0103\u0219i fiica:<\/p>\n\n\n\n
\u2014 D-ap\u0103i intr\u0103 \u00een cas\u0103, c\u0103 ne aude lumea ce vorbim!<\/p>\n\n\n\n
Fata a privit-o \u0219i pe ea cu triste\u021be \u0219i a cl\u0103tinat u\u0219or din cap a negare. \u00cei p\u0103rea r\u0103u c\u0103 venise, a crezut c\u0103 poate face pace, dar oamenii aceia \u00eei erau tot mai str\u0103ini prin felul \u00een care se purtau. P\u0103reau mai curio\u0219i s\u0103 afle de unde are ea rochia aceea diafan\u0103 pe ea dec\u00e2t s\u0103 mai \u0219tie despre soarta ei, despre ce mai f\u0103cuse ea de c\u00e2nd nu se mai v\u0103zuser\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\nP\u0103rea c\u0103 plute\u0219te \u00een rochia alb\u0103 care str\u0103lucea \u00een soarele verii. Familia ei a urm\u0103rit-o p\u00e2n\u0103 s-a f\u0103cut un punct mic, alb \u00een zare, dup\u0103 care s-a contopit cu cerul \u0219i a disp\u0103rut \u00een orizont.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n
\u2014 M\u0103icu\u021b\u0103 \u0219i t\u0103icu\u021b\u0103, v\u0103d c\u0103 nu e chip de \u00eemp\u0103care, m\u0103 \u00eentorc la b\u0103rbatul meu, \u00een c\u0103su\u021ba noastr\u0103 din p\u0103dure, unde ne \u00eenconjoar\u0103 doar viet\u0103\u021bile s\u0103lbatice \u0219i copacii cei buni. Via\u021ba mea nu e aici. R\u0103m\u00e2ne\u021bi s\u0103n\u0103to\u0219i!<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 aceste vorbe, \u0219i-a mai privit peste um\u0103r fra\u021bii \u0219i a plecat. P\u0103rea c\u0103 plute\u0219te \u00een rochia alb\u0103 care str\u0103lucea \u00een soarele verii. Familia ei a urm\u0103rit-o p\u00e2n\u0103 s-a f\u0103cut un punct mic, alb \u00een zare, dup\u0103 care s-a contopit cu cerul \u0219i a disp\u0103rut \u00een orizont.<\/p>\n\n\n\n
S-au privit unii pe al\u021bii buimaci, f\u0103r\u0103 s\u0103 spun\u0103 nimic.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Fata noastr\u0103 a fost vr\u0103jit\u0103 de omul \u0103la, asta nu e fata noastr\u0103. E un demon care i-a luat chipul, a spus tat\u0103l ei cu glas mocnit de sup\u0103rare.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nici nu a vrut s\u0103 intre \u00een cas\u0103, n-ai v\u0103zut? S-a dat dup\u0103 b\u0103rbatul cela, el ne-a luat-o. S\u0103 nu aib\u0103 parte de urma\u0219i \u00een veci! a spus mama cu voce \u00eendurerat\u0103 amestecat\u0103 cu obid\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Anii au trecut, b\u0103ie\u021bii au plecat la oaste \u0219i au pierit \u00een lupte, p\u0103rin\u021bii s-au pr\u0103p\u0103dit, iar casa a r\u0103mas pustie. Abia atunci s-a ar\u0103tat fata, care era de-acum o femeie \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103, p\u0103rul blond, decolorat de \u00eenc\u0103run\u021bire, era t\u0103iat scurt, p\u00e2n\u0103 la ceaf\u0103, \u0219i dat dup\u0103 urechi, pielea fe\u021bei, odinioar\u0103 ca fundul farfuriei de por\u021belan, era acum ridat\u0103, ochii \u00ee\u0219i pierduser\u0103 str\u0103lucirea. Venea o dat\u0103 la c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni s\u0103 deretice prin cas\u0103, aducea \u00een co\u0219uri ca s\u0103 dea la schimb ciuperci c\u0103rnoase \u0219i proaspete, mure \u0219i zmeur\u0103, r\u0103\u0219in\u0103 \u0219i miere de albine, primea pe ele ou\u0103, cartofi \u0219i f\u0103in\u0103. Oamenii o mai \u00eentrebau ce face, cum era \u00een p\u0103dure, dac\u0103 nu-i era fric\u0103, dar ea nu vorbea cu nimeni. Lua ce-i trebuia \u0219i pleca gr\u0103bit\u0103 spre casa ei la care nu reu\u0219ise nimeni s\u0103 ajung\u0103. Cu timpul, oamenii au renun\u021bat s\u0103 mai caute vorb\u0103 cu ea \u0219i au l\u0103sat-o \u00een pace. \u00centr-o zi, a venit cu trei leag\u0103ne de lemn pentru adormit copiii, ca s\u0103 le v\u00e2nd\u0103 pe produse alimentare. Nimeni nu mai v\u0103zuse p\u0103tu\u021buri at\u00e2t de frumos lucrate \u00een lemn, cu t\u0103lpi rotunjite, de o parte \u0219i de alta, care sprijineau leag\u0103nul ce p\u0103rea o b\u0103rcu\u021b\u0103. Leag\u0103nele erau vopsite \u00een verde \u0219i albastru, \u0219i pe fiecare parte erau decorate cu flori ro\u0219ii de mac, pictate \u0219i ele. Erau at\u00e2t de vii aceste flori, \u00eenc\u00e2t la fiecare leg\u0103nare p\u0103reau c\u0103 se mi\u0219c\u0103 \u00een b\u0103taia unei adieri. Dou\u0103 dintre leag\u0103ne le d\u0103duse \u00een micile a\u0219ez\u0103ri de la marginea p\u0103durii, prin care trecuse p\u00e2n\u0103 \u00een satul natal, \u0219i r\u0103m\u0103sese cu un singur leag\u0103n, unul verde. Maryla, bunica Cleopatrei, venea spre cas\u0103 de la cimitir, unde z\u0103cea \u00eengropat so\u021bul ei, mort de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. F\u0103cuse o aprindere la pl\u0103m\u00e2ni \u0219i s-a stins iute, l\u0103s\u00e2ndu-\u0219i nevasta \u00een a\u0219teptarea unui copil pe care el nu avea cum s\u0103-l mai vad\u0103. Maryla avea ochii usca\u021bi de pl\u00e2ns \u0219i s-a mirat c\u00e2nd a v\u0103zut-o pe femeia cu leag\u0103nul \u00een m\u00e2n\u0103. C\u00e2nd au ajuns una \u00een dreptul celeilalte, s-au oprit \u0219i s-au privit \u00een t\u0103cere. Femeia a privit burta mare \u0219i rotund\u0103 a Marylei, iar aceasta \u0219i-a m\u00e2ng\u00e2iat-o \u00eencet, l\u0103s\u00e2nd privirea \u00een p\u0103m\u00e2nt. Hainele cernite ale Marylei \u0219i privirea trist\u0103 i-au fost suficiente femeii ca s\u0103-\u0219i dea seama c\u0103 st\u0103tea \u00een fa\u021ba unei v\u0103duve. I-a \u00eentins leag\u0103nul \u0219i a v\u0103zut o lumini\u021b\u0103 \u00een ochii Marylei, care a privit-o \u00eentreb\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Ia-l, s\u0103 legene c\u00e2t mai mul\u021bi copii din neamul vostru. Am avut trei leag\u0103ne, c\u00e2te unul pentru copiii pe care i-am pierdut la na\u0219tere. I-a f\u0103cut so\u021bul meu din lemn dintr-un singur stejar, c\u0103zut singur de b\u0103tr\u00e2ne\u021be, nu de m\u00e2na omului. Fiecare are un leg\u0103m\u00e2nt. Al t\u0103u e s\u0103 nu l\u0103sa\u021bi leag\u0103nul s\u0103 se legene gol, copilul va p\u0103\u021bi ceva r\u0103u. Poate fi salvat doar printr-o poveste scurt\u0103 pe care \u021bi-o spun la urechi, iar tu o \u021bii minte f\u0103r\u0103 s\u0103 o spui cu voce tare, dec\u00e2t dac\u0103 va fi nevoie.<\/p>\n\n\n\n
S-a apropiat cu gura de urechea Marylei \u0219i i-a \u0219optit povestea rar, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 o memoreze.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Acum spune-o \u00een g\u00e2nd, i-a zis femeia.<\/p>\n\n\n\n
Iar Maryla a \u00eenchis ochii \u0219i a repetat-o \u00een g\u00e2nd. P\u0103rea mai degrab\u0103 un desc\u00e2ntec dec\u00e2t o poveste. Femeia i-a atins bra\u021bul ca o m\u00e2ng\u00e2iere scurt\u0103 \u0219i a f\u0103cut cale \u00eentoars\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Stai, nu \u021bi-am pl\u0103tit leag\u0103nul! a strigat Maryla \u00een urma ei.<\/p>\n\n\n\n
Dar femeia i-a f\u0103cut semn cu m\u00e2na c\u0103 nu are nevoie \u0219i \u0219i-a v\u0103zut gr\u0103bit\u0103 de drum. De atunci, nimeni nu a mai v\u0103zut-o, nu mai \u0219tia dac\u0103 tr\u0103ie\u0219te ea sau so\u021bul ei, omul-lup.<\/p>\n\n\n\n
Leag\u0103nul croit din copacul adev\u0103rului, a\u0219a cum spuneau pove\u0219tile slave din vechime despre stejar, avea s\u0103 cuprind\u0103 \u00een el mul\u021bi copii \u0219i s\u0103-i creasc\u0103, precum perla \u00eentr-o scoic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Maryla a n\u0103scut-o pe Ana, mama Cleopatrei, iar c\u00e2nd Ana mergea pe picioarele ei, au plecat din satul polonez uitat de lume, din calea r\u0103zboaielor \u0219i a revolu\u021biilor care cuprinseser\u0103 toat\u0103 \u021bara. S-au a\u0219ezat \u00een Cern\u0103u\u021bi, la o m\u0103tu\u0219\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103, care le-a g\u0103zduit \u0219i le-a l\u0103sat casa dup\u0103 moarte. Aici oamenii o strigau pe Maryla Maria. Leag\u0103nul a stat ani buni \u00eentr-un sac legat la gur\u0103 \u0219i pus \u00een podul casei m\u0103tu\u0219ii, printre alte obiecte de mobilier pr\u0103fuite, cutii cu vase vechi \u0219i l\u0103mpi de gaz sparte. Ana s-a m\u0103ritat dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani cu Ion Kozak \u0219i, la scurt timp, au avut-o pe Cleopatra. Bunica Maryla a cobor\u00e2t leag\u0103nul din pod \u0219i l-a sp\u0103lat cu s\u00e2rg, a pus o saltelu\u021b\u0103 \u0219i pern\u0103 noi, cusute de m\u00e2na ei, \u0219i l-a a\u0219ezat \u00een dormitorul \u00een care fiica ei tocmai n\u0103scuse. Ana s-a uitat cu admira\u021bie, dar \u0219i cu pu\u021bin\u0103 team\u0103, la leag\u0103nul care str\u0103lucea de c\u00e2t \u00eel cur\u0103\u021base Maryla. Dar a a\u0219ezat-o \u00een el pe nou-n\u0103scuta Cleopatra cu grij\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 spun\u0103 nimic. Primise de la mama ei toate instruc\u021biunile pe perioada sarcinii, memorase desc\u00e2ntecul \u0219i era convins\u0103 c\u0103 nu va exista niciun prilej s\u0103-l rosteasc\u0103. Tocmai aceast\u0103 \u00eencredere de sine era ceea ce aveau nevoie mamele tinere. Iar c\u00e2nd se aflau \u00een fa\u021ba pericolului, scoteau miraculoasa arm\u0103-desc\u00e2ntec \u0219i ac\u021bionau. Mamele, ace\u0219ti solda\u021bi \u00een permanent\u0103 stare de alert\u0103, erau convinse c\u0103 nu se puteau teme de un leag\u0103n gol care se balanseaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen toate drumurile de restri\u0219te, leag\u0103nul din lemn, fabricat de m\u00e2inile a\u0219a-zisului om-lup, so\u021bul femeii blestemate s\u0103 nu-i fac\u0103 urma\u0219i, a fost martorul istoriei care se scria \u00een jurul lui. \u00cen el au crescut leg\u0103nate Ana, apoi fiica ei, Cleopatra, apoi copiii \u0219i nepo\u021bii ei, veghind ca nicio clip\u0103 balansoarul ca o b\u0103rcu\u021b\u0103 s\u0103 nu se legene gol. Cu toate acestea, \u0219i Marylei, \u0219i Anei li s-a \u00eent\u00e2mplat de c\u00e2teva ori s\u0103 surprind\u0103 leag\u0103nul cum se cl\u0103tina singur \u0219i imediat s\u0103 spun\u0103 \u00een \u0219oapt\u0103 scurta poveste secret\u0103 ce suna a desc\u00e2ntec. Dar \u00eenv\u0103\u021baser\u0103 c\u0103 asta prevestea un eveniment nepl\u0103cut, a\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i \u00eenainte de fiecare r\u0103zmeri\u021b\u0103 sau r\u0103zboi \u00een Polonia. Iar \u00een timpul Revolu\u021biei Cade\u021bilor \u00eempotriva ru\u0219ilor, Maryla a fugit cu fiica ei de m\u00e2n\u0103 \u0219i cu dou\u0103 traiste \u0219i cu leag\u0103nul vopsit \u00een verde, \u00een spate, la Cern\u0103u\u021bi. Cu o noapte \u00eenainte, florile de mac vopsite pe leag\u0103n avuseser\u0103 o lumin\u0103 reflectorizant\u0103, semn c\u0103 ceva r\u0103u avea s\u0103 vin\u0103.<\/p>\n\n\n\n
<\/pre>\n\n\n\n(fragment dintr-un roman \u00een lucru<\/em>)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Proz\u0103 de Corina Ozon<\/p>\n","protected":false},"author":288,"featured_media":9292,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[29],"tags":[1498,2352,47],"coauthors":[1933],"class_list":["post-12452","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-fictiune","tag-corina-ozon","tag-nr-11-12-2024","tag-proza"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/corinaozon.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12452","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/288"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12452"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12452\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12454,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12452\/revisions\/12454"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9292"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12452"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12452"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12452"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=12452"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}