{"id":12439,"date":"2025-03-11T12:55:03","date_gmt":"2025-03-11T09:55:03","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=12439"},"modified":"2025-03-11T12:55:30","modified_gmt":"2025-03-11T09:55:30","slug":"ambiguitate-si-fantezie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=12439","title":{"rendered":"Ambiguitate \u0219i fantezie"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>
\"\"<\/figure><\/div>
\"\"<\/figure><\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

J.M. Coetzee, Copil\u0103ria lui Isus<\/em>, Zilele de \u0219coal\u0103 ale lui Isus<\/em>, Moartea lui Isus<\/em>, trilogie, Humanitas, Bucure\u0219ti, 2014, 2018, 2021, traducere de Irina Horea<\/p>\n\n\n\n

Scriitorul sud-african J.M. Coetzee, c\u00e2\u0219tig\u0103tor al Premiului Nobel \u00een 2003, are nenum\u0103rate recenzii \u00een revistele culturale de la noi (majoritatea c\u0103r\u021bilor fiind traduse \u00een limba rom\u00e2n\u0103), dar nu m-am putut ab\u021bine s\u0103 nu scriu despre cele trei romane care alc\u0103tuiesc o trilogie.<\/p>\n\n\n\n

Cum ar fi ca m\u00e2ine s\u0103 uit\u0103m tot ce am citit, experien\u021bele prin care am trecut? Memoria s\u0103 ne fie \u0219tears\u0103 \u0219i, chiar dac\u0103 avem p\u0103reri, s\u0103 le credem descoperite de mintea noastr\u0103 prezent\u0103? Cum ar fi s\u0103 ne uit\u0103m originile, istoria, tradi\u021biile, cine suntem, de unde venim \u0219i de ce am plecat din acele locuri, ce am fost \u00een via\u021ba uitat\u0103, pe cine am iubit sau ur\u00e2t? S\u0103 ne uit\u0103m p\u00e2n\u0103 \u0219i numele?<\/p>\n\n\n\n

Asta ne propune Coetzee \u00een cele trei volume care se citesc fie extrem de u\u0219or, dac\u0103 r\u0103m\u00e2i ancorat \u00een povestea despre cinci ani din via\u021ba unui copil curios \u2013 David, un rebel \u0219i nonconformist  \u2013 \u0219i a celor care \u00ee\u0219i asum\u0103 cre\u0219terea lui, In\u00e9s \u0219i Sim\u00f3n, fie greu, dac\u0103 analizezi fiecare propozi\u021bie sau fraz\u0103, plimb\u00e2ndu-te prin filosofie, moral\u0103, psihologie ori teorii ale educa\u021biei.<\/p>\n\n\n\n

Este dificil s\u0103 nu reg\u0103se\u0219ti \u00een cartea unui autor contemporan idei ale celor dinaintea lui, aproape imposibil \u2013 cu o minim\u0103 cultur\u0103 literar\u0103 \u2013 s\u0103 nu spui \u201eHm, pare c\u0103 s-a inspirat din\u2026\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Literatura r\u0103spunde prin pove\u0219ti, imaginare sau nu, marilor \u00eentreb\u0103ri ale lumii, reluate ca \u00eentr-un carusel. Un carusel cu alte culori, alte nuan\u021be, din alt\u0103 perspectiv\u0103, personajele sunt altele, autorul folose\u0219te tehnici \u0219i metode diferite ca s\u0103 te \u021bin\u0103 \u00een priz\u0103. Dar subiectele r\u0103m\u00e2n acelea\u0219i. Chiar \u0219i ideile. \u00cen acest univers, care graviteaz\u0103 de mii de ani \u00een jurul acelora\u0219i controverse, Coetzee te invit\u0103 \u00eentr-o lume nou\u0103, populat\u0103 de oameni cu o memorie alb\u0103, f\u0103r\u0103 trecut.<\/p>\n\n\n\n

Personajele, care vor tr\u0103i \u00eentr-un ora\u0219 Nevilla \u2013 suger\u00e2nd un ora\u0219 f\u0103r\u0103 nume, un non-spa\u021biu \u2013, iar mai apoi \u00een Estrella, vor trebui s\u0103 se descurce \u00een limba spaniol\u0103. \u00cens\u0103 nu te afli \u00eentr-o \u021bar\u0103 de limb\u0103 spaniol\u0103 c\u00e2t\u0103 vreme Statuia Libert\u0103\u021bii zace \u00eentr-o gr\u0103din\u0103; limba spaniol\u0103 e aleas\u0103 pentru a da glas sup\u0103r\u0103rii autorului care declara: \u201eNu-mi place felul \u00een care engleza pune st\u0103p\u00e2nire pe lume.\u201d \u0218i, \u00een acest context sumbru \u0219i ciudat, personajele lui \u00ee\u0219i pot permite reflec\u021bii filosofice pe care nu le atribuie altor g\u00e2nditori, \u00eentruc\u00e2t nu au memoria trecutului, pot s\u0103 adopte teorii asupra psihologiei care par noi, s\u0103 practice o educa\u021bie despre care sunt convin\u0219i c\u0103 n-a mai scris nimeni \u0219i despre care noi, cu memoria \u00eenc\u0103 intact\u0103, \u0219tim c\u0103 sunt teoriile altora. Sau m\u0103car b\u0103nuim. C\u0103r\u021bile din noua lume sunt c\u0103r\u021bi de \u00eendeletniciri simple, cu excep\u021bia lui Don Quijote \u2013 care nu e scris\u0103 de Cervantes, ci de Benengeli (Cide Hamete Benengeli este un istoric arab fictiv, creat de Cervantes pentru a da mai mult\u0103 credibilitate textului). Iar lumea aceasta fic\u021bional\u0103, de\u0219ertic\u0103 ontologic, nu te deranjeaz\u0103. \u00ce\u021bi place, te \u021bine \u00een tensiune, vrei s\u0103 afli r\u0103spunsuri despre rela\u021bii interumane, spa\u021biu \u0219i timp, singur\u0103tate, educa\u021bie, matematic\u0103 \u0219i astrologie. A\u0219tep\u021bi ca Sim\u00f3n, Dmitri ori alt personaj s\u0103 te lumineze, s\u0103 deslu\u0219easc\u0103 misterele lumii. Ba, \u00een final, te \u00eentrebi la fel ca David: \u201ePentru ce sunt eu aici?\u201d<\/p>\n\n\n\n

Chiar din primele pagini p\u0103trunzi \u00eentr-o lume distopic\u0103, \u00eentunecat\u0103, plin\u0103 de reguli. Post-apocaliptic\u0103, totalitar\u0103? Poate. Coetzee atinge un grad de mister care \u00ee\u021bi deschide toate canalele imagina\u021biei. Nu \u0219tim cine sunt personajele, de unde vin, unde se afl\u0103 aceast\u0103 lume \u00een care ajung dup\u0103 o c\u0103l\u0103torie pe mare. Oare chiar au c\u0103l\u0103torit pe mare? \u2013 te \u00eentrebi, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 memoria le va fi \u0219tears\u0103 dup\u0103 ce ajung \u00een lumea nou\u0103. Nu \u0219tim cine a inventat regulile, cine conduce lumea \u0219i de ce trebuie ca nou-veni\u021bii s\u0103 se conformeze. Ne putem \u00eentreba, analiz\u0103m fiecare secven\u021b\u0103, pagin\u0103, \u00eent\u00e2mplare pentru a ordona locul \u0219i timpul unde se petrece ac\u021biunea, facem conexiuni, dar nu vom afla un r\u0103spuns. Poate nici nu trebuie.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-o lume a relativit\u0103\u021bii, importante sunt \u00eentreb\u0103rile. Sau, cum spune \u0219i Coetzee prin vocea personajelor sale: \u201e\u00centrebarea \u0219i r\u0103spunsul merg \u00eempreun\u0103, asemenea cerului \u0219i p\u0103m\u00e2ntului, b\u0103rbatului \u0219i femeii\u2026 iar ciclul se reia\u201d, spune Arroyo, iar Sim\u00f3n \u00eei r\u0103spunde: \u201ePrin urmare, dac\u0103 vrem s\u0103 sc\u0103p\u0103m de ciclu, poate c\u0103 ar trebui s\u0103 c\u0103ut\u0103m \u00een lume nu r\u0103spunsul adev\u0103rat, ci \u00eentrebarea adev\u0103rat\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n

\n

Coetzee atinge un grad de mister care \u00ee\u021bi deschide toate canalele imagina\u021biei. Nu \u0219tim cine sunt personajele, de unde vin, unde se afl\u0103 aceast\u0103 lume \u00een care ajung dup\u0103 o c\u0103l\u0103torie pe mare. Oare chiar au c\u0103l\u0103torit pe mare? \u2013 te \u00eentrebi, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 memoria le va fi \u0219tears\u0103 dup\u0103 ce ajung \u00een lumea nou\u0103.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\u00cen Trilogia lui Coetzee vom afla am\u0103nunte despre personajul biblic? te \u00eentrebi chiar de la titluri. \u0218i chiar dac\u0103 David, copilul \u00een jurul c\u0103ruia se \u00eenv\u00e2rte via\u021ba celorlal\u021bi, nu este Isus, autorul ne \u00eentinde c\u00e2te un c\u00e2rlig care ne apropie de mistic. \u00cens\u0103\u0219i numele dat b\u0103ie\u021belului la intrarea \u00een noua lume este un c\u00e2rlig, Isus fiind un descendent al neamului lui David. La fel cum cei doi \u201ep\u0103rin\u021bi\u201d \u00eel ascund la recens\u0103m\u00e2nt, amintind de recens\u0103m\u00e2ntul Regelui Irod; cum Sim\u00f3n este numele celui care a dus crucea lui Isus sau cum David vorbe\u0219te de multe ori \u00een sens biblic: \u201eEu sunt cel ce sunt\u201d; \u201ePentru ce sunt eu aici?\u201d (aici, adic\u0103 pe lume \u2013 n.a.); nu exist\u0103 dec\u00e2t o singur\u0103 constela\u021bie, dar: \u201eNu are nume. Numele ei va veni.\u201d David este un revoltat \u2013 la fel ca Isus \u2013, iar credin\u021ba poate \u00eensemna iubirea f\u0103r\u0103 limite care leag\u0103 trei necunoscu\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Uneori te \u00eentrebi cum \u0219tie Sim\u00f3n, b\u0103rbatul f\u0103r\u0103 memorie, at\u00e2t de multe despre lume, filosofie, educa\u021bie, psihologie. Alteori \u00ee\u021bi spui c\u0103 sunt prea grele unele cuvinte pe care le folose\u0219te \u00een conversa\u021biile cu un David de cinci sau \u0219ase ani (\u201esilogism\u201d, \u201eobedien\u021b\u0103\u201d), sau nu \u021bi se pare viabil c\u0103 \u00een Estrella, o a\u0219ezare mai mic\u0103 dec\u00e2t Navilla, nimeni nu este interesat c\u0103 un copil nu merge la \u0219coal\u0103 \u0219i este crescut de doi oameni care nu-i sunt p\u0103rin\u021bi. Se poate chiar s\u0103 te \u0219i enervezi c\u0103 In\u00e9s se dovede\u0219te a fi lesbi, poate chiar s\u0103 b\u0103nuie\u0219ti c\u0103 partea aceasta e introdus\u0103 pentru a fi \u00een tendin\u021be cu noile teorii progresiste. Dar, cum fiecare pagin\u0103 te invit\u0103 la introspec\u021bie \u0219i, mai ales, la interpretare, ui\u021bi repede orice nemul\u021bumire.<\/p>\n\n\n\n

A fost Sim\u00f3n un filosof \u00een via\u021ba care i-a fost \u0219tears\u0103? Pare c\u0103 da, dup\u0103 unele pasaje:<\/p>\n\n\n\n

\u25cf \u201eDac\u0103 am fi cu to\u021bii speciali, n-ar mai exista nimic deosebit\u201d, spune Sim\u00f3n \u00eentr-o lec\u021bie despre natura uman\u0103. Cu alte cuvinte, dac\u0103 to\u021bi suntem speciali, atunci specialul nu mai exist\u0103, cuv\u00e2ntul \u201eto\u021bi\u201d anihil\u00e2ndu-l. Cite\u0219ti \u0219i te g\u00e2nde\u0219ti c\u0103 ra\u021bionamentul lui contrazice teoria teomorfist\u0103 (omul este asemenea lui Dumnezeu, a\u0219adar este perfect) sau pe Neale Donald Walsch, autor mistico-religios (\u201eTo\u021bi oamenii sunt speciali \u0219i toate momentele sunt deosebite\u201d, \u00een Conversa\u021bii cu Dumnezeu<\/em>);<\/p>\n\n\n\n

\u25cf \u201eDac\u0103 am tr\u0103i cu to\u021bi dup\u0103 intui\u021biile noastre, lumea ar fi cuprins\u0103 de haos\u201d, spune Sim\u00f3n \u00een port, unde lucreaz\u0103 ca docher, iar g\u00e2ndul \u00ee\u021bi fuge la teoria haosului lui Lorenz, dar \u0219i la conceptul de intui\u021bionism al lui Bergson;<\/p>\n\n\n\n

\u25cf Afli c\u0103 \u201eAvem un fel de cunoa\u0219tere aprioric\u0103\u201d \u0219i treci prin filtrul g\u00e2ndirii Critica ra\u021biunii pure<\/em> a lui Immanuel Kant;<\/p>\n\n\n\n

\u25cf C\u00e2nd declar\u0103 c\u0103 \u201eApele oceanului curg \u0219i, curg\u00e2nd, se schimb\u0103. Nu po\u021bi p\u0103\u0219i de dou\u0103 ori \u00een acelea\u0219i ape\u201d, ajungi direct \u00een mijlocul filosofiei grece\u0219ti (Panta rei \u2013 toate trec \u0219i niciodat\u0103 nu te scalzi \u00een apele aceluia\u0219i r\u00e2u, expresie atribuit\u0103 lui Heraclit);<\/p>\n\n\n\n

\u25cf Iar c\u00e2nd cite\u0219ti fraza \u201eCopiii vin pe lume cu intui\u021bia a ce e bun \u0219i adev\u0103rat\u2026 dar pierd aceast\u0103 putere c\u00e2nd se integreaz\u0103 \u00een societate\u201d, sari direct \u00een bra\u021bele filosofiei lui J.J. Rousseau.<\/p>\n\n\n\n

Am dat doar c\u00e2teva exemple, dar sunt o mul\u021bime de idei filosofice. Toate, r\u0103spunsuri naturale la curiozitatea lui David sau \u00een conversa\u021biile cu docherii, nu fac dec\u00e2t s\u0103 nasc\u0103 \u00eentreb\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n

Alte pasaje \u00ee\u021bi creeaz\u0103 impresia c\u0103 autorul, prin vocea personajelor, a dezvoltat o literatur\u0103 psihologic\u0103: \u201eE bine s\u0103 existe spa\u021biu \u00eentre oameni \u0219i lucruri pentru c\u0103 altfel ar fi doar contopire \u0219i t\u0103cere.\u201d To\u021bi psihologii vorbesc despre spa\u021biul personal care, dac\u0103 nu ar exista, ar transforma rela\u021biile umane \u00eentr-un co\u0219mar, iar antropologul Edward Hall vorbe\u0219te chiar de patru dimensiuni ale lui (spa\u021biul intim, personal, social \u0219i public).<\/p>\n\n\n\n

Reg\u0103sim \u00een trilogia lui Coetzee \u0219i adev\u0103rate trimiteri la teoriile educa\u021biei: \u201eNu putem prevedea \u00eentotdeauna consecin\u021bele ac\u021biunilor noastre \u2013 mai ales atunci c\u00e2nd suntem copii\u201d; \u201eApa nu poate fi num\u0103rat\u0103. La cel ca aerul, p\u0103m\u00e2ntul\u201d, dar \u0219i idei etice: \u201eTrebuie s\u0103 \u0219i dai, nu doar s\u0103 iei, altfel nu exist\u0103 egalitate, nu exist\u0103 dreptate\u201d; \u201eA fi dr\u0103gu\u021b e un accident, o chestie de noroc. C\u00e2t\u0103 vreme a fi bun nu-i un accident. Nu ne na\u0219tem buni, ne deprindem s\u0103 fim buni\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Autorul nu las\u0103 neatins\u0103 nici controversa despre via\u021ba de dup\u0103 moarte: \u201eNu exist\u0103 via\u021b\u0103 urm\u0103toare\u201d; \u201eIndiferent dac\u0103 exist\u0103 sau nu un dincolo, omul s-ar \u00eeneca \u00een disperare dac\u0103 n-ar exista ideea unui dincolo de care s\u0103 se aga\u021be\u201d; \u201e\u2026t\u00e2njim nu dup\u0103 p\u00e2ine, ci dup\u0103 cuv\u00e2nt, cuv\u00e2ntul teribil care ne va dezv\u0103lui de ce suntem aici\u201d, la fel cum nu las\u0103 deoparte nici teoria singur\u0103t\u0103\u021bii: \u201eSingurul mod de salvare este de a te salva singur\u201d; \u201eTo\u021bi suntem orfani deoarece, la nivelul cel mai profund, to\u021bi suntem singuri pe lume\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Aerul sumbru \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 ac\u021biunea, misterul, straniul, ne trimit la crea\u021bia lui Franz Kafka ori la Samuel Beckett. Mai ales la Beckett, dac\u0103 avem \u00een vedere c\u0103 despre el a scris Coetzee \u00een lucrarea sa de doctorat. Iar lumea distopic\u0103 \u0219i totalitar\u0103 \u00eel apropie deMinunata lume nou\u0103<\/em> a lui Aldous Huxley, cu deosebirile de rigoare fiindc\u0103, dac\u0103 Huxley prezint\u0103 un sistem totalitar evoluat, lumea lui Coetzee este de o simplitate dezarmant\u0103, o lume a unor noi \u00eenceputuri.<\/p>\n\n\n\n

Oricine poate s\u0103 g\u0103seasc\u0103 interpret\u0103ri \u00een func\u021bie de gradul de cultur\u0103, de dorin\u021ba \u0219i capacitatea de a trece dincolo de simpla poveste. De pild\u0103, Sim\u00f3n vorbe\u0219te despre ma\u0219ini care s\u0103 \u00eencarce gr\u00e2ul sau s\u0103 culeag\u0103 m\u0103sline, iar David este diagnosticat ba c\u0103 ar avea un defect cognitiv, ba c\u0103 ar fi autist, ba c\u0103 sufer\u0103 de neuropatie, iar moartea lui e inexplicabil\u0103, a\u0219a cum este \u0219i lumea distopic\u0103 \u00een care tr\u0103iesc personajele.<\/p>\n\n\n\n

Tocmai aceast\u0103 versatilitate m-a atras la Coetzee, aceast\u0103 posibilitate de a interpreta mereu \u0219i mereu altfel scrierea lui. \u0218i cred c\u0103 doar un autor atins de geniu poate concepe \u0219i dezvolta un subiect care va fi perceput pe diferite trepte de semnifica\u021bie, de \u00een\u021belegere, de interpretare, de la cei care caut\u0103 doar epicul, la intelectualii rasa\u021bi cu apetit pentru analogii \u0219i analize. Folosind o nara\u021biune simpl\u0103, cu foarte mult dialog \u2013 amintind de Dialogurile<\/em> lui Platon \u2013 \u0219i un stil auster, J.M. Coetzee nu ne ofer\u0103 pe\u0219te, ci undi\u021ba cu care s\u0103 pescuim \u00een apele ontologiei umanului, cu speran\u021ba c\u0103 vom g\u0103si r\u0103spunsuri la marile \u00eentreb\u0103ri existen\u021biale.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Lili Cr\u0103ciun<\/p>\n","protected":false},"author":344,"featured_media":12440,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[2153,52],"tags":[1796,2376,2061,2352],"coauthors":[2220],"class_list":["post-12439","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cronica-traducerilor","category-rubrici","tag-cronica-traducerilor","tag-j-m-coetzee-2","tag-lili-craciun","tag-nr-11-12-2024"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/copilaria.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12439","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/344"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12439"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12439\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12446,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12439\/revisions\/12446"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/12440"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12439"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12439"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12439"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=12439"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}