{"id":12403,"date":"2025-03-06T13:44:18","date_gmt":"2025-03-06T10:44:18","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=12403"},"modified":"2025-03-06T13:44:24","modified_gmt":"2025-03-06T10:44:24","slug":"vocea-care-lipseste","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=12403","title":{"rendered":"Vocea care lipse\u0219te"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-large is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"665\" height=\"1024\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/acolo_unde_urla_sacalii-665x1024.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-12404\" style=\"width:500px\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/acolo_unde_urla_sacalii-665x1024.jpg 665w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/acolo_unde_urla_sacalii-195x300.jpg 195w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/acolo_unde_urla_sacalii-768x1182.jpg 768w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/acolo_unde_urla_sacalii-480x739.jpg 480w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/acolo_unde_urla_sacalii.jpg 800w\" sizes=\"auto, (max-width: 665px) 100vw, 665px\" \/><figcaption class=\"wp-element-caption\">Amos Oz, <em>Acolo unde url\u0103 \u0219acalii<\/em>, Humanitas, Bucure\u0219ti, 2024<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p>Culegerea de povestiri <em>Acolo unde url\u0103 \u0219acalii<\/em> a lui Amos Oz, excelent tradus\u0103 de Marlena Braester, este probabil una dintre ultimele din seria de autor Amos Oz de la Editura Humanitas-fiction. Au ap\u0103rut p\u00e2n\u0103 acum, dac\u0103 nu am gre\u0219it la num\u0103r\u0103toare, 22 de volume. Au mai r\u0103mas c\u00e2teva titluri pentru a completa \u00eentreaga&nbsp;oper\u0103 publicat\u0103 de marele prozator \u0219i eseist israelian, care ne-a p\u0103r\u0103sit cu cinci ani \u00een urm\u0103. <em>Acolo unde url\u0103 \u0219acalii<\/em> este cartea de debut a lui Oz, adun\u00e2nd nou\u0103 povestiri scrise \u00een anii 1962\u201164, c\u00e2nd autorul avea 23\u201125 de ani. I se adaug\u0103 o a zecea povestire, \u00eenceput\u0103 \u00een 1966 \u0219i terminat\u0103 \u00een 1974-75, pe care Oz a inclus-o \u00een edi\u021biile mai t\u00e2rzii ale c\u0103r\u021bii, inclusiv cea din 1980, pe care se bazeaz\u0103 edi\u021bia rom\u00e2neasc\u0103. Deja \u00een aceste scrieri timpurii ale viitorului celebru prozator sunt prezente \u0219i m\u0103iestria de condei a lui Oz, \u0219i temele sale, mai totdeauna legate de destinul poporului evreu \u00een noua-vechea sa \u021bar\u0103, de amestecul de oameni, tradi\u021bii, conflicte \u0219i iubiri din care rena\u0219te o na\u021biune. Un prieten, afl\u00e2nd c\u0103 citesc cartea, mi-a povestit o anecdot\u0103 a c\u0103rei autenticitate nu am cum s\u0103 o verific. Se spune c\u0103 dup\u0103 ce t\u00e2n\u0103rul Oz \u00eencepuse s\u0103 scrie \u0219i s\u0103 publice articole de ziar \u0219i literatur\u0103, membrii kibbu\u021bului Hulda, unde a tr\u0103it \u00eentre 1953 \u0219i 1986, au decis s\u0103-l scuteasc\u0103 o zi pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de muncile agricole sau \u00een gospod\u0103rie, prestate de to\u021bi locuitorii a\u0219ez\u0103rii, pentru a putea scrie. Dac\u0103 este adev\u0103rat, s-ar putea s\u0103 fi fost una dintre cele mai bune decizii din istoria acelui kibbu\u021b.<\/p>\n\n\n\n<p>Cele nou\u0103 povestiri din volumul ini\u021bial prezint\u0103 un peisaj al vie\u021bii israeliene, a\u0219a cum era \u00een prima jum\u0103tate a anilor \u201960 ai secolului 20. Este vorba despre un Israel pe de-o parte foarte diferit de cel pe care-l cunoa\u0219tem ast\u0103zi, dar ai c\u0103rui locuitori \u0219i ale c\u0103rui contradic\u021bii sunt similare sau includ germenii problemelor \u0219i conflictelor de ast\u0103zi din aceast\u0103 \u021bar\u0103 \u0219i din aceast\u0103 parte a lumii. Ast\u0103zi, mul\u021bi dintre israelieni privesc cu nostalgie la acea epoc\u0103, considerat\u0103 o perioad\u0103 de pionierat \u0219i de inocen\u021b\u0103. Victoria \u00een R\u0103zboiul de \u0219ase zile din 1967 a adus cu ea povara teritoriilor ocupate, cu consecin\u021be contradictorii \u00een societatea israelian\u0103, surs\u0103 de permanente conflicte interne \u0219i externe de atunci \u0219i p\u00e2n\u0103 azi. Majoritatea povestirilor se petrec \u00een lumea kibbu\u021burilor, a\u0219ez\u0103ri comunitare cu economie colectivist\u0103, poate singura experien\u021b\u0103 de acest fel \u00een lume care a fost \u00eentr-adev\u0103r voluntar\u0103 \u0219i care a reu\u0219it economic pentru o bun\u0103 perioad\u0103 de timp, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s-a izbit de concuren\u021ba economic\u0103 \u0219i de conflictele sociale specifice capitalismului. Orientarea ideologic\u0103 a majorit\u0103\u021bii acestor a\u0219ez\u0103ri era social-democrat\u0103 (cam pe acolo se situa politic \u0219i Amos Oz), dar existau \u0219i extreme comuniste, unele chiar de orientare stalinist\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Atunci c\u00e2nd \u00eei descrie pe veteranii kibbu\u021burilor, genera\u021bia dinaintea lui, cei care practic puseser\u0103 bazele \u021b\u0103rii \u0219i economiei, scriitorul d\u0103 via\u021b\u0103 unor personaje care poart\u0103 \u00een spate o istorie zbuciumat\u0103 \u0219i de multe ori violent\u0103 \u0219i sunt adep\u021bii unor ideologii care par rigide celor de v\u00e2rsta lui. Unii dintre eroi, precum Matitiahu Damkov din povestirea care d\u0103 titlul volumului, sau Yonitch din \u201eM\u0103n\u0103stirea trapist\u0103\u201d sunt supravie\u021buitori ai Holocaustului din Europa, al\u021bii ca Felix sau Batia Pinski din \u201ePiatra g\u0103urit\u0103\u201d au ajuns \u00een Ere\u021b Israel \u00eenainte de cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, au luptat contra englezilor \u0219i \u00een R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103 din 1948-49. Cu to\u021bii poart\u0103 povara unui trecut pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103-l lase \u00een urm\u0103, construind o \u021bar\u0103 nou\u0103 \u0219i un viitor diferit pentru genera\u021biile care urmeaz\u0103. Unele dintre episoadele legate de discu\u021biile ideologice dintre membrii kibbu\u021burilor \u0219i de conflictele dintre idealuri \u0219i realitate nu vor p\u0103rea str\u0103ine celor care au citit vreodat\u0103 literatur\u0103 realist-socialist\u0103. Diferen\u021ba este c\u0103 relat\u0103rile, chiar cele fictive, sunt autentice.<\/p>\n\n\n\n<p>Recomand citirea povestirilor ca un \u00eentreg. Aparent, nu exist\u0103 leg\u0103tur\u0103 sau continuitate \u00eentre ele. Citite \u00eempreun\u0103 \u00eens\u0103, las\u0103 impresia unui mozaic uman sofisticat, cu multe elemente comune \u00eentre ele \u0219i cu c\u00e2teva situa\u021bii \u0219i idei dominante. Genera\u021biile r\u0103zboaielor \u0219i ale Holocaustului \u00ee\u0219i g\u0103sesc, con\u0219tient sau nu, o compensare \u00een rela\u021bii de familie nu neap\u0103rat bazate pe dragoste. A existat un <em>baby-boom<\/em> post-conflict \u0219i \u00een Israel, dar copiii kibbu\u021burilor erau crescu\u021bi \u00een cre\u0219e \u0219i dormitoare comune, ceea ce a creat \u00een mul\u021bi dintre ei traume pentru restul vie\u021bii. \u00cen jur atmosfera este \u00een general ostil\u0103. \u0218acalii din titlul volumului apar \u00een multe dintre povestiri, b\u00e2ntuie sonor nop\u021bile eroilor \u0219i le reamintesc c\u0103 sunt nou-veni\u021bi \u00eentr-un teritoriu ostil. Urletele \u0219acalilor fac parte din experien\u021ba&nbsp;colectiv\u0103. \u0218i noi, ajun\u0219i \u00een Israel \u00een anii \u201980, am avut parte de povestirile veteranilor care relatau cum ei au tr\u0103it \u00een ceea ce atunci era pustietate \u0219i \u201ei-au m\u00e2ncat \u0219acalii\u201d. Complicate sunt \u0219i rela\u021biile cu popula\u021bia local\u0103, cu arabii din satele uneori ostile sau cu beduinii din triburile nomade. Iat\u0103 cum sunt descrise rela\u021biile cu ei \u00een povestirea \u201eNomazi \u0219i viper\u0103\u201d:<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e<em>Foamea \u00eei aduce.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>De groaza foamei fug spre nord \u00eempreun\u0103 cu turmele lor pr\u0103fuite. Din septembrie p\u00e2n\u0103 \u00een aprilie nu a plouat deloc \u00een Neghev. Loessul s-a m\u0103cinat p\u00e2n\u0103 a devenit praf. Foametea s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een corturile nomazilor \u015fi le-a distrus turmele.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Autorit\u0103\u021bile militare s-au gr\u0103bit s\u0103 studieze situa\u021bia. \u00cen ciuda ezit\u0103rilor, au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 deschid\u0103 beduinilor drumurile spre nord: nu poate fi abandonat\u0103 ororilor foametei toat\u0103 aceast\u0103 popula\u021bie, b\u0103rba\u021bi, femei, copii.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Nomazii de\u015fertului, negricio\u015fi, slabi, musculo\u0219i, se scurgeau pe drumuri, tr\u0103g\u00e2nd dup\u0103 ei turmele emaciate. \u00cenaintau pe meandrele unor v\u0103i ascunse de ochii celor sedentari. Un curent care se precipita cu \u00eenver\u0219unare spre nord, ocolind a\u015fez\u0103mintele, holb\u00e2ndu-se la p\u0103m\u00e2nturile locuite. Turmele lor \u00eemp\u00e2nzeau miri\u015ftea aurit\u0103 p\u0103sc\u00e2nd cu din\u021bii lor puternici \u015fi r\u0103zbun\u0103tori. Mersul nomazilor era secret \u015fi re\u0163inut, ferindu-se de ochii din jur. Se str\u0103duiau s\u0103 nu se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu nimeni. \u00cencercau s\u0103-\u015fi ascund\u0103 pe c\u00e2t se poate prezen\u021ba.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>[&#8230;]<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u015ei poate vei fi tentat s\u0103 crezi c\u0103 incursiunea nomazilor ne va \u00eembog\u0103\u021bi nop\u021bile lovite de hamsin cu o dimensiune poetic\u0103. A\u0219a o fi \u00een mintea c\u00e2torva fete nem\u0103ritate. Dar nu putem trece cu vederea c\u00e2teva nepl\u0103ceri prozaice, cum ar fi febra aftoas\u0103, distrugerea terenurilor agricole sau furturile, fie ele c\u00e2t de ne\u00eensemnate.<\/em>\u201d(pp. 28, 31)<\/p>\n\n\n\n<p>Este foarte interesant de urm\u0103rit cum se pozi\u021bioneaz\u0103 genera\u021biile mai tinere fa\u021b\u0103 de veteranii kibbu\u021burilor. Genera\u021bia lui Amos Oz va fi cea care peste c\u00e2\u021biva ani va duce greul \u0219i va pl\u0103ti pre\u021burile de jertfe \u0219i traume fizice \u0219i psihice ale r\u0103zboaielor din 1967 (\u201ede 6 zile\u201d) \u0219i 1973 (\u201ede Yom Kippur\u201d), ca \u0219i a r\u0103zboiului de uzur\u0103 dintre ele. Este o genera\u021bie educat\u0103 destul de spartan, care nu totdeauna \u0219tie s\u0103-\u0219i identifice \u0219i s\u0103-\u0219i exprime tr\u0103irile, cu iubiri st\u00e2ngace \u0219i cu exalt\u0103ri ideologice. Traumele \u0219i conflictele nu \u00eei ocolesc nici pe ei. Mul\u021bi sunt \u00eenrola\u021bi \u00een armat\u0103 \u0219i particip\u0103&nbsp;ca solda\u021bi activi sau ca rezervi\u0219ti la r\u0103zboiul pentru existen\u021b\u0103 al Israelului, r\u0103zboi c\u0103ruia nici atunci \u0219i nici ast\u0103zi nu i se vede sf\u00e2r\u0219itul. Povestirea \u201eM\u0103n\u0103stirea trapist\u0103\u201d expune \u00eent\u00e2lnirea \u2013 \u00een armat\u0103, acolo unde se \u00eent\u00e2lnesc aproape toate p\u0103turile sociale \u0219i unde se cunosc \u0219i se cizeleaz\u0103 personalit\u0103\u021bile \u2013 dintre comandantul erou Ice, prototipul \u201eomului nou\u201d \u00een versiune sionist\u0103 \u0219i povestitorul, intelectualul ezitant, infirmierul Nahum Hirsch. Cei doi vor tr\u0103i o aventur\u0103 comun\u0103, amestec de tragic \u0219i comic, care le va pune la \u00eencercare caracterele. \u201eCalea v\u00e2ntului\u201d relateaz\u0103 ultima zi din via\u021ba&nbsp;unui t\u00e2n\u0103r para\u0219utist, fiul unui alt erou din genera\u021bia precedent\u0103, \u0219i moartea sa absurd\u0103. Dar ce moarte a unui t\u00e2n\u0103r de 20 de ani, \u00eembr\u0103cat \u00een haine militare, nu este absurd\u0103?<\/p>\n\n\n\n<p>Mai to\u021bi eroii povestirilor lui Amos Oz viseaz\u0103. Visele sunt, spune unul dintre ei, inser\u021bii \u00een realitatea imediat\u0103 ale lumii din care cu to\u021bii venim \u0219i \u00een care ne ducem. Unii dintre ei aspir\u0103 s\u0103 fug\u0103, s\u0103 se elibereze din chingile \u0219i constr\u00e2ngerile vie\u021bii \u00een kibbu\u021b, unii pentru o zi \u0219i pentru o aventur\u0103 romantic\u0103 \u00een Tel Aviv, ora\u0219ul tuturor tenta\u021biilor, precum povestitorul din \u201eToate r\u00e2urile\u201d, al\u021bii disp\u0103r\u00e2nd pentru un rest de via\u021b\u0103, cum o face Dov Sirkin, personajul povestirii \u201e\u00cenainte de vreme\u201d. Ie\u0219irea scriitorului \u00eensu\u0219i din tematica legat\u0103 de kibbu\u021b va avea loc \u00eens\u0103 doar \u00een c\u0103r\u021bile urm\u0103toare \u0219i nu va fi niciodat\u0103 definitiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eEvreilor le place s\u0103 dezbat\u0103 \u2013 tot timpul \u0219i despre orice. Acolo unde sunt doi evrei sunt trei opinii\u201d \u2013 avea s\u0103 spun\u0103 Amos Oz cu multe decenii mai t\u00e2rziu. A\u0219a fac, de pild\u0103, cei doi intelectuali din Ierusalim, Iosef Yarden \u0219i doctorul Kleinberger, din povestirea \u201eFoc str\u0103in\u201d, \u00een care \u00eent\u00e2lnim o atmosfer\u0103 care anticipeaz\u0103 ultimul s\u0103u roman, tradus \u0219i publicat \u00een limba rom\u00e2n\u0103 cu titlul <em>Iuda<\/em>. Atunci c\u00e2nd scria \u0219i publica aceste povestiri, Amos Oz nu-\u0219i c\u00e2\u0219tigase \u00eenc\u0103 reputa\u021bia care va face din el un exponent al viziunii umaniste a unei p\u0103r\u021bi \u00eensemnate din intelectualitatea israelian\u0103 \u0219i un profet avertiz\u00e2ndu-\u0219i contemporanii despre pericolele alunec\u0103rii spre extremism, na\u021bionalism \u0219i mesianism \u2013 \u0219i mai ales cel al diviziunilor interne. Unul dintre personajele sale, \u00eens\u0103, o face \u00een mod premonitoriu \u00een povestirea \u201eM\u00e2ntuirea\u201d:<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e<em>Genera\u021bii dup\u0103 genera\u021bii, evreii au fost un popor profund \u0219i teribil. Acum sunt o gloat\u0103 levantin\u0103 plin\u0103 de veselie, corupt\u0103, gr\u0103bit\u0103 s\u0103-\u0219i satisfac\u0103 pl\u0103cerile \u0219i s\u0103-\u0219i potoleasc\u0103 foamea cu noi stimulente, iar \u015fi iar. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd va veni du\u015fmanul s\u0103-\u0219i adune prada ca o gr\u0103mad\u0103 de ou\u0103 aruncate, \u015fi atunci vom deschide ochii \u015fi nu mai e nici o speran\u021b\u0103. Na\u021biunile nu dispar din cauza \u00eenfr\u00e2ngerilor militare \u015fi nici din cauza dificult\u0103\u021bilor economiei. Asta nu \u00een\u0163eleg ei. Nici m\u0103car cei care pretind c\u0103 sunt conduc\u0103tori \u015fi urma\u015fii fondatorilor Mi\u015fc\u0103rii nu \u00een\u0163eleg acest lucru. Na\u021biunile se descompun. \u015ei numai atunci vine du\u015fmanul \u015fi str\u00e2nge totul \u00een toiul petrecerii. \u00cen timp ce paznicii sunt be\u021bi \u0219i neputincio\u015fi.<\/em>\u201d (p. 218)<\/p>\n\n\n\n<p>Ultima povestire din volumul publicat de Editura Humanitas-fiction pare a avea o tematic\u0103 \u0219i o tonalitate foarte diferit\u0103. \u201ePe p\u0103m\u00e2ntul \u0103sta blestemat\u201d este o parabol\u0103 a unui episod men\u021bionat \u00een Cartea Judec\u0103torilor din Biblie, capitol care face parte \u0219i din Torah. Este povestea lui Iefta, care era fiul lui Ghilad, conduc\u0103torul unuia dintre triburile evreie\u0219ti stabilite la est de Iordan \u0219i de Marea Moart\u0103, \u0219i al unei sclave amonite. La fel ca \u0219i mai cunoscutul Iosif, el intr\u0103 \u00een conflict cu fra\u021bii s\u0103i mai mari, fiii legitimi ai lui Ghilad \u0219i pleac\u0103 \u00een exil \u00een de\u0219ert \u0219i apoi \u00een \u021bara amoni\u021bilor, unde c\u00e2\u0219tig\u0103 \u00eencrederea regelui acestora. C\u00e2nd cele dou\u0103 na\u021biuni intr\u0103 \u00een conflict, Iefta ii va salva pe evrei \u0219i le va deveni Judec\u0103tor, ceea ce \u00een acele vremuri \u00eensemna conduc\u0103tor absolut. Nu poate \u00eens\u0103 sc\u0103pa \u00een niciun moment, nici ca lider al evreilor sau al amoni\u021bilor, nici c\u00e2nd este c\u0103petenie de o\u0219ti, erou na\u021bional sau devine judec\u0103tor, de sentimentul c\u0103 este peste tot str\u0103in. Pentru a-\u0219i rec\u00e2\u0219tiga numele \u0219i identitatea, ofer\u0103 Divinit\u0103\u021bii pe fiica sa unic\u0103, n\u0103scut\u0103 \u00een exilul amonit, precum \u00een episodul sacrificiului lui Isaac. Biblia nu spune dac\u0103 Domnul, care a oprit la timp m\u00e2na cu pumnalul lui Avram, a acceptat sacrificiul lui Iefta. Aceast\u0103 psihologie de nesiguran\u021b\u0103, individual\u0103 \u0219i colectiv\u0103, este excep\u021bional sugerat\u0103 de Amos Oz:<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e<em>Dincolo de gardurile casei tr\u0103ia o alt\u0103 lume, care zi \u015fi noapte n\u0103zuia \u00een t\u0103cere s\u0103 pun\u0103 casa aceea la p\u0103m\u00e2nt \u015fi s\u0103 zdrobeasc\u0103 totul cu viclenie, cu o r\u0103bdare nesf\u00e2r\u015fit\u0103, ca o ap\u0103 care \u00ee\u0219i erodeaz\u0103 lent malurile albiei. Necrezut de bl\u00e2nd \u0219i t\u0103cut se petrecea totul, mai moale dec\u00e2t cea\u021ba, mai t\u0103cut dec\u00e2t briza, \u0219i cu toate astea concret: puternic \u015fi nev\u0103zut.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Caprele negre \u00eel \u00eenso\u021beau pe b\u0103iatul care \u00eenv\u0103\u021base s\u0103 le duc\u0103 la p\u0103scut \u0219i s\u0103 se uite la ele ziua \u00eentreag\u0103 cum mestec\u0103, scr\u00e2\u0219nind din din\u021bi pu\u021binele plante s\u0103lbatice \u0219i c\u0103\u021b\u0103r\u00e2ndu-se pe st\u00e2ncile ascu\u021bite, f\u0103r\u0103 s\u0103 vad\u0103 pericolul de moarte, pentru a ajunge la o buc\u0103\u021bic\u0103 de iarb\u0103 care supravie\u021buise printre v\u0103g\u0103unile st\u00e2ncoase acolo, chiar la marginea de\u0219ertului. \u0218i c\u00e2inii jig\u0103ri\u021bi ai lui Azur \u00eel \u00eenso\u021beau pe lefta. Erau c\u00e2ini r\u0103i, a c\u0103ror s\u0103lb\u0103ticie \u00eenfr\u00e2nat\u0103 se ascundea \u00eentotdeauna sub lingu\u0219eal\u0103. \u015ei p\u0103s\u0103rile s\u0103lbatice \u00eei \u021bineau companie cu \u021bipetele lor: Str\u0103in, str\u0103in.<\/em>\u201d&nbsp;(pp. 281-282)<\/p>\n\n\n\n<p>Recunoa\u0219tem \u00een povestirile acestea stilul care avea s\u0103 devin\u0103 specific lui Amos Oz, m\u0103iestria nara\u021biunii fluente, talentul de a creiona un caracter din c\u00e2teva fraze. \u00centr-o perioad\u0103 de experiment\u0103ri a unei literaturi care re\u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 foloseasc\u0103 o limb\u0103 pierdut\u0103 vreme de dou\u0103 milenii experien\u021bei nereligioase, Amos Oz \u00eencearc\u0103 pu\u021bine artificii, cum ar fi alternarea vocilor narative \u00een unele dintre povestiri, dar nu le \u00eempinge dincolo de necesit\u0103\u021bile exprim\u0103rii clare. Cititorul se afl\u0103 \u00een aceea\u0219i camer\u0103 cu scriitorul. \u00cen timpul lecturii, am retr\u0103it emo\u021biile c\u00e2torva ocazii \u00een care am avut \u0219ansa&nbsp;s\u0103-l ascult citind din proza sa.<\/p>\n\n\n\n<p>Dup\u0103 lectura acestei culegeri de povestiri din tinere\u021be, nu m\u0103 pot \u00eempiedica s\u0103 nu m\u0103 g\u00e2ndesc ce mult ne lipse\u0219te, aici \u00een Israel, dar \u0219i \u00een lume, Amos Oz! A murit \u00een decembrie 2018. Nu a apucat s\u0103 vad\u0103 pandemia care a dat alt sens cuv\u00e2ntului globalizare, r\u0103zboiul din Europa din care veniser\u0103 p\u0103rin\u021bii s\u0103i, atacurile teroriste din 7 octombrie 2023 \u00een care au pierit at\u00e2\u021bia tineri \u0219i at\u00e2\u021bia oameni din lumea kibbu\u021burilor pe care o cuno\u0219tea a\u0219a de bine, oameni care credeau \u00een pace \u0219i coexisten\u021b\u0103 cu poporul cu care ne este sortit s\u0103 tr\u0103im \u00eempreun\u0103 \u00een Ere\u021b Israel, \u0219i nici r\u0103zboiul pe \u0219apte fronturi care a urmat. Lipsesc vocea sa clar\u0103, pledoariile sale pentru umanism \u0219i pentru pace, analizele sale exacte, optimismul \u00een disperare. Lipse\u0219te vocea celui care \u0219tia s\u0103 justifice Speran\u021ba.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Note de lectur\u0103 de Dan Roma\u0219canu<\/p>\n","protected":false},"author":35,"featured_media":12404,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[601,52],"tags":[867,1104,602,2352],"coauthors":[1189],"class_list":["post-12403","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-note-de-lectura","category-rubrici","tag-amos-oz","tag-dan-romascanu-2","tag-note-de-lectura","tag-nr-11-12-2024"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/acolo_unde_urla_sacalii.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12403","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/35"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12403"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12403\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12406,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12403\/revisions\/12406"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/12404"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12403"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12403"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12403"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=12403"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}