{"id":1237,"date":"2021-03-05T10:54:25","date_gmt":"2021-03-05T07:54:25","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=1237"},"modified":"2021-03-07T13:53:41","modified_gmt":"2021-03-07T10:53:41","slug":"colectia-feminin-a-editurii-publisol-sau-iconoclasmul-literar-ca-alternativa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=1237","title":{"rendered":"Colec\u021bia FeminIN a Editurii Publisol sau Iconoclasmul literar ca alternativ\u0103"},"content":{"rendered":"\n

A\u0219a cum e cazul cu orice canon literar, \u0219i cel rom\u00e2nesc e populat de zei. Altfel spus, scriitorii canoniza\u021bi stau \u00eentre paginile istoriilor literare ca sfin\u021bii \u00een calendar. Avantajul<\/em> e c\u0103, astfel, avem repere \u2013 operele trecutului constituie fundamentul noilor opere. F\u0103r\u0103 un trecut literar consistent, cu greu poate ap\u0103rea o literatur\u0103 valoroas\u0103 \u00een prezent. Se poate, chiar, ca acest lucru s\u0103 fie imposibil. Dezavantajul<\/em> e c\u0103 zeii canonului literar ajung s\u0103 nu mai fie chestiona\u021bi de nimeni, trec\u00e2nd distan\u021bi prin prezentul literaturii cu aura lor care incendiaz\u0103 totul \u00een jur. Dac\u0103 o cultur\u0103 nu \u0219tie s\u0103-\u0219i coboare zeit\u0103\u021bile de pe soclu\/din icoan\u0103, atunci ea e sortit\u0103 mediocrit\u0103\u021bii \u0219i risc\u0103 s\u0103 se rezume la mimetism epigonic.<\/p>\n\n\n\n

Iar c\u0103ile prin care autorii clasici pot reveni \u00een agora sunt, \u00een mare, dou\u0103: prin opere literare care s\u0103-i conteste \u00een mod direct pe \u00eenainta\u0219i, respectiv prin critic\u0103 \u2013 literar\u0103, cultural\u0103, social\u0103 sau de orice tip ar mai fi.<\/p>\n\n\n\n

Prin colec\u021bia FeminIN<\/em>, lansat\u0103 la \u00eenceputul lunii martie, t\u00e2n\u0103ra Editur\u0103 Publisol ne propune un mic, dar necesar, act de iconoclasm. Aceasta a identificat zece c\u0103r\u021bi de referin\u021b\u0103 ale literaturii rom\u00e2ne cuprinz\u00e2nd o pleiad\u0103 de personaje care, de dou\u0103 secole \u00eencoace, au canonizat o anumit\u0103 viziune asupra femeii \u0219i feminit\u0103\u021bii. Iubita, Ingenua, Inaccesibila, Mama, Fiica, So\u021bia, Gospodina, Adulterina \u2013 tipuri umane care, \u00een operele reunite \u00een aceast\u0103 colec\u021bie, cap\u0103t\u0103 concrete\u021be \u00een m\u0103sura \u00een care corespund unui anumit \u201eideal de feminitate\u201c stabilit ex cathedra<\/em> de b\u0103rba\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Scopul \u2013 afl\u0103m din descrierea colec\u021biei \u2013 e ca operele trecutului s\u0103 se poat\u0103 reconecta, \u00een m\u0103sura posibilului, at\u00e2t cu prezentul literaturii, c\u00e2t \u0219i cu realitatea social\u0103.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Concepute de tineri critici literari \u0219i cercet\u0103tori, studiile introductive cu care se deschid volumele colec\u021biei \u00eencearc\u0103 s\u0103 deconstruiasc\u0103 aceast\u0103 imagine ce s-a perpetuat \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, propun\u00e2nd, iat\u0103, noi chei de lectur\u0103. Scopul \u2013 afl\u0103m din descrierea colec\u021biei \u2013 e ca operele trecutului s\u0103 se poat\u0103 reconecta, \u00een m\u0103sura posibilului, at\u00e2t cu prezentul literaturii, c\u00e2t \u0219i cu realitatea social\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Reedit\u0103rile, a\u0219adar, \u00eensumeaz\u0103 urm\u0103toarele titluri: Ioana<\/em> de Anton Holban (prefa\u021b\u0103 de Daiana G\u00e2rdan), Rusoaica <\/em>de Gib I. Mih\u0103escu (prefa\u021b\u0103 de Mihnea B\u00e2lici), Mara<\/em> de Ioan Slavici (prefa\u021b\u0103 de Daiana G\u00e2rdan), Adela <\/em>de Garabet Ibr\u0103ileanu (prefa\u021b\u0103 de C\u0103t\u0103lina Stanislav), Adam \u0219i Eva <\/em>de Liviu Rebreanu (prefa\u021b\u0103 de Roxana Chiorean), Patimi<\/em> de Sofia N\u0103dejde (prefa\u021b\u0103 de \u0218tefan Baghiu), Dona Alba <\/em>de Gib I. Mih\u0103escu (prefa\u021b\u0103 de Lucia \u021aurcanu), Jocurile Daniei<\/em> de Anton Holban (prefa\u021b\u0103 de Daiana G\u00e2rdan), Femei<\/em> de Mihail Sebastian (prefa\u021b\u0103 de Mihai Iov\u0103nel) \u0219i Chira Chiralina<\/em> de Panait Istrati (prefa\u021b\u0103 de Emanuel Modoc).<\/p>\n\n\n\n

\u201eLa Publisol, ne-am propus s\u0103 aducem c\u00e2teva update<\/em>-uri acestui con\u021binut aflat deja la dispozi\u021bia oricui. Cu alte cuvinte, dac\u0103 tot public\u0103m literatur\u0103 clasic\u0103, hai s\u0103 o facem inteligent \u0219i, mai ales, util.\u201d – R\u0103zvan Andrei, redactor-\u0219ef al Editurii Publisol<\/strong><\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Coordonatorul colec\u021biei, R\u0103zvan Andrei (redactor-\u0219ef al Editurii Publisol), ne-a explicat dup\u0103 ce criterii a selectat operele incluse \u00een serie \u0219i ce-\u0219i propune prin aceast\u0103 abordare: \u201eExist\u0103 o regul\u0103 nescris\u0103 \u00een lumea noastr\u0103, a celor care public\u0103m c\u0103r\u021bi, ca editurile s\u0103-\u0219i completeze portofoliul \u0219i cu opere din literatura clasic\u0103 autohton\u0103. De obicei, editurile au \u00een vedere autori pentru care nu e nevoie s\u0103 mai pl\u0103teasc\u0103 drepturi de autor \u0219i care se v\u00e2nd oric\u00e2nd, fiind (cei mai mul\u021bi) prezen\u021bi \u00een programa \u0219colar\u0103. Un simplu research<\/em> pe Google ne arat\u0103 c\u0103 toate c\u0103r\u021bile din aceast\u0103 colec\u021bie exist\u0103, \u00een diferite formate \u0219i sub diferite abord\u0103ri, pe pia\u021b\u0103 \u2013 \u00een libr\u0103rii sau \u00een anticariate. La Publisol, ne-am propus s\u0103 aducem c\u00e2teva update<\/em>-uri acestui con\u021binut aflat deja la dispozi\u021bia oricui. Cu alte cuvinte, dac\u0103 tot public\u0103m literatur\u0103 clasic\u0103, hai s\u0103 o facem inteligent \u0219i, mai ales, util.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen primul r\u00e2nd, ne-am g\u00e2ndit c\u0103, vizual, c\u0103r\u021bile autorilor rom\u00e2ni clasici n-au avut niciodat\u0103 parte de abord\u0103ri contemporane. Acelea\u0219i coperte cu \u021b\u0103r\u0103ncu\u021be fericite, peisaje idilice etc. Pentru c\u0103 apogeul literaturii rom\u00e2ne clasice a fost atins cam \u00een perioada \u00een care era \u0219i la noi \u00een vog\u0103 Impresionismul, copertele c\u0103r\u021bilor autorilor canonici au \u00eemprumutat ceva din atmosfera aceea \u00abdr\u0103gu\u021b\u0103\u00bb, dulceag\u0103 a picturilor lui Grigorescu. Acolo ne-am blocat vizual. Prin urmare, ne-am g\u00e2ndit s\u0103 schimb\u0103m evul. Copertele c\u0103r\u021bilor din colec\u021bia FeminIN sunt toate realizate \u00eentr-un stil minimalist-pop, sunt colorate \u0219i, credem noi, provocatoare. \u0218i, ca obiecte de colec\u021bionat, arat\u0103 bine. Dar lucrurile nu se opresc aici.<\/p>\n\n\n\n

N-am vrut s\u0103-i propunem publicului doar o serie de coperte. Am adunat zece tineri critici literari \u0219i scriitori pe care i-am rugat s\u0103 scrie prefe\u021be, mici studii introductive, pentru c\u0103r\u021bile colec\u021biei. Ne-am g\u00e2ndit \u0219i s\u0103 restr\u00e2ngem pu\u021bin tematica. A\u0219adar, ne-am concentrat pe opere care au personaje principale femei. \u0218i de aici am intrat pe f\u0103ga\u0219.<\/p>\n\n\n\n

Dezbaterea privitoare la statutul femeii \u00een societate \u00een general \u0219i \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een particular e \u00een toi. De fapt, \u00een Rom\u00e2nia abia de c\u00e2\u021biva ani \u00eencoace a \u00eenceput cu adev\u0103rat discu\u021bia. Pentru publicul rom\u00e2nesc, feminismul \u0219i studiile de gen \u021bin \u00eenc\u0103, din p\u0103cate, de partea exotic\u0103 a studiilor culturale. Suntem, deci, la Publisol, \u00een avangard\u0103. Dup\u0103 cum se poate vedea \u2013 \u0219i-i invit pe to\u021bi cei interesa\u021bi de literatra rom\u00e2n\u0103, dar \u0219i de noile dezbateri privitoare la feminism \u0219i studii culturale s\u0103 cumpere c\u0103r\u021bile \u2013, rezultatul e fantastic: zece c\u0103r\u021bi clasice, cobor\u00e2te de pe soclu \u0219i supuse din nou dezbaterii care, de aceast\u0103 dat\u0103, nu mai e una strict estetic\u0103, ci \u0219i una social\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Poate unii se vor \u00eentreba din ce motiv discut\u0103m despre relevan\u021ba social\u0103 a unor opere literare (mai ales a unora clasice). P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, se va spune, valoarea estetic\u0103 e important\u0103. Ei bine, \u00een cazul acestor opere clasice, discu\u021bia e cum nu se poate mai potrivit\u0103. Cele mai multe opere clasice sunt prezente \u00een manualele \u0219colare. Ne form\u0103m imaginea despre lume \u0219i, \u00een acest caz, despre femei prin intermediul acestor<\/em> opere, la v\u00e2rsta la care autoritatea unui scriitor clasic e de necontestat. \u0218i de aici nenorocirile \u2013 transpunem necritic, \u00een epoca noastr\u0103, atitudini \u0219i opinii care, poate, la \u00eenceputul secolului al XX-lea erau norma, dar care ast\u0103zi sunt cel pu\u021bin sanc\u021bionabile din unghi moral. Critica pe care o practic\u0103 cei care au scris prefe\u021bele acestei colec\u021bii are rolul de a pune \u00een discu\u021bie lucruri pe care manualele le trec sub t\u0103cere \u0219i pe care, prin aceast\u0103 mu\u021benie deloc venial\u0103, le valideaz\u0103 \u0219i, mai mult, le \u00eencurajeaz\u0103. Avem, de exemplu, \u00een Adela<\/em> de Garabet Ibr\u0103ileanu, subliniaz\u0103 C\u0103t\u0103lina Stanislav, un personaj feminin f\u0103r\u0103 substan\u021b\u0103, care nu exist\u0103 dec\u00e2t \u00een m\u0103sura \u00een care e proiec\u021bia min\u021bii b\u0103rbatului. \u0218i nu e numai cazul acestui roman. Lucrurile acestea se cer spuse \u0219i, plec\u00e2nd de la aceste afirma\u021bii (care, recunosc, pot p\u0103rea incendiare, revolt\u0103toare sau cum mai vrem s\u0103 le catalog\u0103m), dezb\u0103tute. Acesta e \u0219i scopul colec\u021biei sau, mai exact, al al\u0103tur\u0103rii dintre un text clasic \u0219i un text de prezentare ce poate fi perceput ca iconoclast: s\u0103 nasc\u0103 dezbateri \u2013 privitoare la felul \u00een care a fost portretizat\u0103 femeia \u00een romanul rom\u00e2nesc clasic, dar nu numai.<\/p>\n\n\n\n

Vom republica, \u00een aceast\u0103 colec\u021bie, adaptat la limba rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103, romanul Patimi<\/em> al Sofiei N\u0103dejde. Cartea a ap\u0103rut \u00een 1903! Acesta e, dup\u0103 noi, adev\u0103ratul eveniment editorial \u0219i punctul focal al colec\u021biei. \u0218tefan Baghiu, cel care semneaz\u0103 prefa\u021ba acestui titlu, arat\u0103 c\u00e2t de actual e acest roman azi \u0219i discut\u0103 despre o serie de aspecte pe care, \u00eendeob\u0219te, critica literar\u0103 de la noi le-a cam ignorat p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd: conflicte sociale, statutul femeii \u0219i, mai ales, rasismul bine \u00eenr\u0103d\u0103cinat al societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. G\u0103sim \u00een paginile acestui roman fragmente tulbur\u0103toare \u0219i o violen\u021b\u0103 la care nu te-ai a\u0219tepta de la o carte scris\u0103 la \u00eenceputul secolului trecut.<\/p>\n\n\n\n

C\u0103r\u021bile se vor vinde ini\u021bial la chio\u0219curile de pres\u0103 din toat\u0103 \u021bara, \u00eencep\u00e2nd de pe 4 martie, fiecare volum urm\u00e2nd s\u0103 apar\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, joia. Apoi, colec\u021bia integral\u0103 va intra \u00een re\u021beaua obi\u0219nuit\u0103 de distribu\u021bie. Evident, cine e interesat le poate cump\u0103ra \u0219i online, de pe booksaveur.ro sau alte siteuri.\u201d<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prin colec\u021bia FeminIN, lansat\u0103 la \u00eenceputul lunii martie, t\u00e2n\u0103ra Editur\u0103 Publisol ne propune un mic, dar necesar, act de iconoclasm.<\/p>\n","protected":false},"author":14,"featured_media":1238,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[65],"tags":[178,176,175,177],"coauthors":[],"class_list":["post-1237","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri-si-anunturi","tag-anunturi","tag-editura-publisol","tag-feminin","tag-mihok-tamas-2"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/publisol_feminIN.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1237","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/14"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1237"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1237\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1292,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1237\/revisions\/1292"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1238"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1237"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1237"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1237"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=1237"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}