{"id":12317,"date":"2025-02-25T12:48:27","date_gmt":"2025-02-25T09:48:27","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=12317"},"modified":"2025-02-25T12:48:34","modified_gmt":"2025-02-25T09:48:34","slug":"ce-avea-sa-se-aleaga-de-noi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=12317","title":{"rendered":"\u201eCe-avea s\u0103 se aleag\u0103 de noi?\u201d"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Iulia Gherasim, Ce v\u0103d p\u0103s\u0103rile<\/em>, Polirom, 2024<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

R\u0103spunz\u00e2nd celor trei \u00eentreb\u0103ri-standard ale rubricii \u201eCum?\u201d din revista Familia<\/em>, Iulia Gherasim m\u0103rturise\u0219te c\u0103 scrierea povestirilor din volumul s\u0103u de debut, Ce v\u0103d p\u0103s\u0103rile <\/em>(Polirom, 2024), \u201ea decurs greu\u201d \u0219i c\u0103 de-a lungul acestui proces creativ a \u201ealternat scurte perioade de scris intens cu lungi perioade de \u00eendoial\u0103, \u0219i chiar de renun\u021bare\u201d. Poate a\u0219a se explic\u0103 de ce, de\u0219i a fost printre primii absolven\u021bi ai cursurilor de creative writing <\/em>\u021binute de Marius Chivu \u0219i Florin Iaru, iar povestirile sale au ap\u0103rut de-a lungul timpului \u00een Iocan<\/em>, Timpul <\/em>\u0219i Kiwi<\/em>, Iulia Gherasim debuteaz\u0103 mult mai t\u00e2rziu dec\u00e2t mul\u021bi dintre scriitorii din aceea\u0219i promo\u021bie care au urmat \u0219i ei celebrele de acum cursuri de creative writing<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Proza care deschide volumul, Recidivi\u0219tii<\/em>, surprinde o scriitoare \u00een devenire care se afl\u0103 \u00een aceea\u0219i situa\u021bie \u00een care pare s\u0103 fi fost \u0219i Iulia Gherasim. Angrenat\u0103 \u00een ma\u0219in\u0103ria corporatist\u0103, cu ore suplimentare, \u0219edin\u021be peste \u0219edin\u021be, emailuri \u0219i task-uri care nu suport\u0103 am\u00e2nare, protagonista nu poate s\u0103-\u0219i urmeze pasiunea de a scrie literatur\u0103. \u201eN-am avut timp. Fiecare zi vine cu sf\u00e2r\u0219iturile ei de lume\u201d, m\u0103rturise\u0219te ea.<\/p>\n\n\n\n

Textul acesta mi se pare foarte important nu doar \u00een economia volumului, ci \u0219i \u00een contextul mai larg al valului de scriitori care au intrat \u00een c\u00e2mpul literar \u00een ultimii zece ani. Ca mul\u021bi dintre ace\u0219ti autori, protagonista din Recidivi\u0219tii <\/em>nu are studii filologice \u0219i nu lucreaz\u0103 \u00eentr-un domeniu conex, care s\u0103 implice scrisul creativ sub o form\u0103 sau alta. Totu\u0219i, dup\u0103 ce a publicat o proz\u0103 scurt\u0103 \u00eentr-o revist\u0103, s-a consacrat \u00een cadrul echipei ca fiind cea care \u201escrie frumos\u201d, primind astfel tot felul de sarcini \u00een care trebuie s\u0103-\u0219i pun\u0103 talentul \u00een interesul companiei. Resursele ei creative sunt risipite \u00een st\u00e2nga \u0219i-n dreapta, iar munca la povestirea despre un tat\u0103 care evadeaz\u0103 din \u00eenchisoare pentru a vizita morm\u00e2ntul fiului s\u0103u \u00eenainteaz\u0103 anevoios.<\/p>\n\n\n\n

Medit\u00e2nd la dificultatea scrierii acestui text, protagonista realizeaz\u0103 c\u0103 \u0219i-a ales un personaj \u0219i un subiect care \u00eei sunt str\u0103ine. \u00ce\u0219i aduce aminte cum la cursurile de scriere creativ\u0103 la care a participat a fost sf\u0103tuit\u0103 s\u0103 scrie doar despre ce \u0219tie \u0219i se \u00eentreab\u0103 dac\u0103 nu cumva proza este o \u201eimpostur\u0103\u201d. \u00cen micile polemici iscate \u00een ultimii ani \u00eentre criticii literari \u0219i cei care \u021bin astfel de cursuri, sus\u021binu\u021bi de absolven\u021bii lor, s-a discutat \u0219i despre faptul c\u0103 noii scriitori au un cadru de referin\u021b\u0103 destul de limitat, c\u0103 subiectele lor nu difer\u0103 foarte mult \u0219i c\u0103 exist\u0103 mari lacune ale reprezent\u0103rilor \u00een c\u0103r\u021bile lor.<\/p>\n\n\n\n

Nu sus\u021bin c\u0103 ace\u0219ti scriitori ar trebui s\u0103 rezolve problema autenticit\u0103\u021bii \u00een literatur\u0103, despre care se vorbea \u0219i acum un secol \u00een c\u00e2mpul literar rom\u00e2nesc. Ce mi se pare important este faptul c\u0103 Iulia Gherasim, \u00eentr-o povestire care poate deveni unul dintre textele de referin\u021b\u0103 ale genera\u021biei sale, se \u00eentreab\u0103 care e cea mai bun\u0103 cale de a face literatur\u0103, strict din experien\u021b\u0103 sau \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 te pui \u00een pielea unor oameni diferi\u021bi de tine. E un semn de maturitate artistic\u0103, mai degrab\u0103 al Iuliei Gherasim dec\u00e2t al promo\u021biei literare din care face parte. Dac\u0103 ad\u0103ug\u0103m la asta \u0219i profilul genera\u021bional pe care \u00eel face protagonista la un moment dat (pp. 12-13), atunci cred c\u0103 putem \u00een\u021belege de ce Recidivi\u0219tii<\/em> este un text reprezentativ pentru noul val de scriitori rom\u00e2ni.<\/p>\n\n\n\n

\n

Indiferent de subiectul fiec\u0103ruia, cele 14 povestiri care compun aceast\u0103 carte sunt aduse \u00eempreun\u0103 de motivul familiei destr\u0103mate sau \u00een curs de destr\u0103mare. Divor\u021bul p\u0103rin\u021bilor planeaz\u0103 asupra \u00eentregului volum, este evenimentul zero care genereaz\u0103 \u00eentregul univers tematic al c\u0103r\u021bii.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Din fericire, \u00een Ce v\u0103d p\u0103s\u0103rile<\/em> Iulia Gherasim scrie despre ce \u0219tie mai bine, dup\u0103 cum am v\u0103zut, dar \u00eencearc\u0103 \u0219i s\u0103 fac\u0103 un pas mai departe. Indiferent de subiectul fiec\u0103ruia, cele 14 povestiri care compun aceast\u0103 carte sunt aduse \u00eempreun\u0103 de motivul familiei destr\u0103mate sau \u00een curs de destr\u0103mare. Divor\u021bul p\u0103rin\u021bilor planeaz\u0103 asupra \u00eentregului volum, este evenimentul zero care genereaz\u0103 \u00eentregul univers tematic al c\u0103r\u021bii. \u201eCe-avea s\u0103 se aleag\u0103 de noi?\u201d, se \u00eentreab\u0103 unul dintre personaje.<\/p>\n\n\n\n

Tema este cel mai minu\u021bios explorat\u0103 \u00een povestiri ca Minciuni mici <\/em>sau O limb\u0103 comun\u0103. <\/em>Aceasta din urm\u0103 are \u00een centrul s\u0103u o adolescent\u0103 care poveste\u0219te una dintre vizitele tat\u0103lui s\u0103u, care se desp\u0103r\u021bise de mama sa cu ceva timp \u00een urm\u0103. Este surprins felul \u00een care fata, fratele s\u0103u \u0219i mama lor se preg\u0103tesc de sosirea b\u0103rbatului, dar \u0219i modul \u00een care protagonista caut\u0103 aprobarea tat\u0103lui, sim\u021bindu-se inferioar\u0103 tuturor celorlal\u021bi membri ai familiei. Ne a\u0219tept\u0103m ca fata s\u0103 fie umilit\u0103 de tat\u0103, dar \u00een cele din urm\u0103 \u00eei \u00eenvinge pe to\u021bi la whist. Povestirea se remarc\u0103 pentru felul \u00een care dezamorseaz\u0103 jocul masculin al legitim\u0103rii \u00een familie, oferind o alternativ\u0103 nonconflictual\u0103, f\u0103r\u0103 o izbucnire violent\u0103 a tat\u0103lui, care este \u00een cele din urm\u0103 m\u00e2ndru de fiica sa, de\u0219i nu este \u00een stare s-o exprime. \u00cen Minciuni mici <\/em>p\u0103rin\u021bii sunt \u00eenc\u0103 \u00eempreun\u0103, de\u0219i dau semne c\u0103 rela\u021bia lor este pe sf\u00e2r\u0219ite, iar faptul acesta, al\u0103turi de sperietura cauzat\u0103 de un cutremur, o aduc pe fat\u0103 \u00een imposibilitatea de a se mai exprima verbal.<\/p>\n\n\n\n

De altfel, ipostaza fiicei care r\u0103m\u00e2ne cu mama este cea mai vizitat\u0103 de Iulia Gherasim \u00een povestirile sale. \u00cen Cea mai norocoas\u0103 fat\u0103 din lume<\/em>, protagonista are o sor\u0103 vitreg\u0103 mai mic\u0103, cu acela\u0219i nume, Roxana, care e un soi de dublu al s\u0103u, un what if<\/em> al vie\u021bii sale. Vizit\u00e2nd noua familie a tat\u0103lui s\u0103u, se na\u0219te o compara\u021bie implic\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 fete. A\u0219tept\u0103rile noastre sunt din nou r\u0103sturnate, pentru c\u0103 de\u0219i ne a\u0219teptam ca Roxana cea mare s\u0103 sufere \u00een continuu, la final r\u0103m\u00e2nem cu o \u00eentrebarea just\u0103: cine e cea mai norocoas\u0103 fat\u0103 din lume, Roxana cea mic\u0103 pentru ca \u00eel are pe tat\u0103 acum, sau Roxana cea mare pentru ca nu a trebuit niciodat\u0103 s\u0103-l \u00eempart\u0103 cu cineva? Deschide ochii <\/em>este un text care se joac\u0103 ingenios cu a\u0219tept\u0103rile noastre, o strategie narativ\u0103 pe care Iulia Gherasim o st\u0103p\u00e2ne\u0219te foarte bine. Aici fata trebuie s\u0103 se obi\u0219nuiasc\u0103 cu noul partener al mamei \u0219i cu schimb\u0103rile aduse de acesta \u00een dinamica rela\u021biei mam\u0103-fiic\u0103. Pe tot parcursul povestirii fata se tot roag\u0103 la Dumnezeu s\u0103 scape de b\u0103rbat, iar c\u00e2nd \u00een final \u00eel accept\u0103, el dispare din via\u021ba lor. <\/p>\n\n\n\n

Dar pe autoare nu o intereseaz\u0103 doar perspectiva fiicei, ci \u0219i a \u201eceleilalte femei\u201d. Via\u021b\u0103 normal\u0103 <\/em>este povestea unei artiste care intr\u0103 \u00eentr-o rela\u021bie cu un b\u0103rbat aflat \u00een mijlocul desp\u0103r\u021birii de so\u021bia sa, cu care are o feti\u021b\u0103, de care protagonista \u00eencearc\u0103 s\u0103 se apropie. Rela\u021bia nu merge, mai ales din cauza faptului c\u0103 b\u0103rbatul este obsedat de control. Autoarei \u00eei plac mult paralelele, \u00eentre planuri narative distincte, c\u00e2t \u0219i \u00eentre situa\u021bia personajelor sale \u0219i anumite elemente care le reflect\u0103 subtil. \u00cen cazul acesta este vorba de o un acvariu care trimite la rela\u021bia celor doi \u0219i la senza\u021bia de claustrofobie a femeii. \u00cen Ordinea lucrurilor<\/em>, rela\u021bia muribund\u0103 dintre Maria \u0219i Andrei, cu toate problemele de comunicare aferente, este oglindit\u0103 \u00eentr-un documentar despre un regizor \u0219i o caracati\u021b\u0103 pe care cei doi \u00eel urm\u0103resc. Dup\u0103 cum ne putem lesne da seama, \u00een Ce v\u0103d p\u0103s\u0103rile<\/em>, familia este un proiect falimentar, iar modelul nu poate fi replicat. Din aceast\u0103 cauz\u0103, cuplurile \u00een care ajung protagonistele la maturitate e\u0219ueaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Una dintre cele mai bune povestiri din volum, Monolit<\/em>, dezvolt\u0103 toate ideile legate de rela\u021bii familiale pe care le g\u0103sim pe r\u00e2nd \u00een celelalte texte: cuplul care nu rezist\u0103, imaginea tat\u0103lui \u2013 aici e mort \u2013, modele familiale contradictorii, dar ce face textul mai interesant e diferen\u021ba de 30 de ani \u00eentre protagonist\u0103 \u0219i b\u0103rbatul cu care ajunge \u00eentr-o rela\u021bie. \u0218i aici Iulia Gherasim ne r\u0103stoarn\u0103 orizontul de a\u0219teptare. Fie c\u0103 preconiz\u0103m decesul b\u0103rbatului (moartea e destul de prezent\u0103 \u00een volum), fie c\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 protagonista are daddy issues<\/em>, toate a\u0219tept\u0103rile noastre sunt \u00een\u0219elate.<\/p>\n\n\n\n

Dincolo de tema familiei \u0219i a rela\u021biilor, Ce v\u0103d p\u0103s\u0103rile <\/em>reliefeaz\u0103 \u0219i o imagine a genera\u021biei Iulie Gherasim, dup\u0103 cum anun\u021ba \u0219i prima povestire. Personajele acestea sunt copiii victimelor tranzi\u021biei, care dac\u0103 nu au pierdut totul \u00een schemele piramidale ale anilor \u201990, nici nu au agonisit mare lucru. Studen\u021bia lor \u00een anii 2000, dup\u0103 cum e surprins\u0103 \u00een Rela\u021bii interna\u021bionale<\/em>, e marcat\u0103 de lipsuri materiale, dar \u0219i de optimismul propriu primei tinere\u021bi, dar \u0219i a contextului economic \u0219i social din preajma integr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een U.E. Interviul <\/em>e o proz\u0103 care capteaz\u0103 perfect atmosfera anilor 2010, c\u00e2nd Facebook era principala platform\u0103 de socializare, iar cele mai cool <\/em>locuri de a te distra erau Centrul Vechi \u0219i Vama Veche. E momentul intr\u0103rii \u00een c\u00e2mpul muncii, \u00een lumea corporate<\/em>, protagonista este \u00eenc\u0103 plin\u0103 de speran\u021b\u0103. Interviul <\/em>e cea mai previzibil\u0103 povestire, care mizeaz\u0103 pe o situa\u021bie cli\u0219eic\u0103. Nu acela\u0219i lucru putem s\u0103-l spunem despre Ce v\u0103d p\u0103s\u0103rile<\/em>, povestirea care ofer\u0103 titlul volumului. Scris la persoana a doua, diferit de mai toate celelalte texte, ca un soi de scrisoare, proza surprinde o femeie deziluzionat\u0103 care ajunge s\u0103 fac\u0103 ceva ce ar fi condamnat c\u00e2nd ar fi fost mai t\u00e2n\u0103r\u0103. Iulia Gherasim red\u0103 aici foarte bine sentimentul de alienare al celor prin\u0219i \u00een monotonia cl\u0103dirilor de birouri de sticl\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Nu a\u0219 vrea s\u0103 \u00eenchei cronica f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 refer la cea mai mare surpriz\u0103 a volumului, proza \u00een care autoarea a \u00eencercat s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 scrisul-din-experien\u021b\u0103. Cel mai sus <\/em>spune povestea  unui b\u0103rbat care pleac\u0103 la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, unde ucide vite la un abator. Treptat, munca \u00een sine \u0219i singur\u0103tatea \u00eel afecteaz\u0103, iar distan\u021ba se interpune \u00eentre el \u0219i familia lui. Fiind un b\u0103rbat simplu \u0219i f\u0103r\u0103 prea multe aptitudini de comunicare, \u00eencepe s\u0103 fie o prezen\u021b\u0103 st\u00e2njenitoare pentru so\u021bia \u0219i fiul s\u0103u, care \u00ee\u0219i construiesc \u00een \u021bar\u0103 o via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 el. Ca \u00een toate celelalte cazuri, familia se destram\u0103, dar ce este de apreciat aici este felul \u00een care autoarea surprinde toate resorturile sociale \u0219i emo\u021bionale deopotriv\u0103 ale acestei drame, precum \u0219i empatia pe care o are fa\u021b\u0103 de acest b\u0103rbat.<\/p>\n\n\n\n

Povestirile din Ce v\u0103d p\u0103s\u0103rile <\/em>sunt bine scrise, f\u0103r\u0103 b\u00e2jb\u00e2ielile textuale \u0219i stilistice proprii unui debut. Prozele sunt atent construite, niciun cuv\u00e2nt nu este \u00een plus. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Iulia Gherasim are unele dintre cele mai memorabile \u00eenceputuri din proza scurt\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 recent\u0103 \u2013 \u0219i nu doar \u00eenceputurile ies \u00een eviden\u021b\u0103, ci \u0219i multe alte fraze care r\u0103m\u00e2n cu tine dup\u0103 lectur\u0103. Pe coperta a patra, Marius Chivu compar\u0103 debutul Iuliei Gherasim cu cel al Simonei Go\u0219u. Nu sunt de p\u0103rere c\u0103 Ce v\u0103d p\u0103s\u0103rile <\/em>este la fel de spectaculos ca Fragil<\/em>, dar sincer nici nu ar trebui s\u0103 tind\u0103 spre asta. F\u0103r\u0103 doar \u0219i poate, cartea Iuliei Gherasim este cel mai muncit debut \u00een proz\u0103 din ultimii mul\u021bi din literatura rom\u00e2n\u0103 \u0219i cel mai bun din 2024 \u2013 incluz\u00e2nd aici proza scurt\u0103 \u0219i romanul din acest an.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronic\u0103 literar\u0103 de Victor Cobuz<\/p>\n","protected":false},"author":385,"featured_media":12321,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[106,2062,2352,2359],"coauthors":[2358],"class_list":["post-12317","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-cronica-literara","tag-iulia-gherasim","tag-nr-11-12-2024","tag-victor-cobuz"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/ce-vad-pasarile-1.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12317","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/385"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12317"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12317\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12328,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12317\/revisions\/12328"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/12321"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12317"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12317"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12317"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=12317"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}