{"id":12266,"date":"2025-02-19T11:17:27","date_gmt":"2025-02-19T08:17:27","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=12266"},"modified":"2025-02-19T11:18:21","modified_gmt":"2025-02-19T08:18:21","slug":"pia-alimanesteanu-in-completo","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=12266","title":{"rendered":"Pia Alim\u0103ne\u0219teanu <i>in completo<\/i>"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-large is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"745\" height=\"1024\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/pia-745x1024.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-12267\" style=\"width:500px\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/pia-745x1024.jpg 745w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/pia-218x300.jpg 218w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/pia-768x1056.jpg 768w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/pia-1117x1536.jpg 1117w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/pia-480x660.jpg 480w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/pia.jpg 1489w\" sizes=\"auto, (max-width: 745px) 100vw, 745px\" \/><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p>C\u00eend i-au ap\u0103rut (\u00een 1938) <em>Plaiuri<\/em>-le <em>oltene\u0219ti, <\/em>Perpessicius era convins c\u0103 acestea \u201econstituie afirmarea categoric\u0103 a unuia din cele mai \u00eenzestrate talente ale literaturii noastre feminine\u201d (<em>Opere, <\/em>VIII, p. 177). Perpessicius era \u00eentotdeauna generos, dar niciodat\u0103 nu exagera mult. Nici \u00een cazul Piei Alim\u0103ne\u0219teanu, care era atunci la a treia carte. Cea dint\u00eei \u2013 <em>\u00censemn\u0103ri din timpul ocupa\u021biei germane <\/em>(1929) \u2013 nu avea preten\u021bii literare, dec\u00eet cele implicite unei m\u0103rturii pe viu, consemnat\u0103 de un om cu gusturi rafinate, construite pe o cultur\u0103 literar\u0103 evident\u0103 chiar \u0219i aici, unde literatura nu era \u00een cauz\u0103. Pe bun\u0103 dreptate precizeaz\u0103 Monica Pillat, \u00een <em>prefa\u021ba<\/em> edi\u021biei de <em>Opera omnia <\/em>(Editura Spandugino, 2024) pe care o \u00eengrije\u0219te, c\u0103 \u201escrierea Piei e frust\u0103, neprelucrat\u0103\u201d \u0219i c\u0103 \u201eea izvor\u0103\u0219te direct \u0219i spontan din experien\u021bele ei personale\u201d (p. 14). Despre portan\u021ba \u0219i importan\u021ba documentar\u0103 a acestui jurnal \u021binut (cu unele zile s\u0103rite) de-a lungul anilor de ocupa\u021bie (1916-1918), Georgeta Filitti noteaz\u0103 (\u00een <em>O observatoare implicat\u0103, Pia Alim\u0103ne\u0219teanu, <\/em>cuv\u00eent introductiv la <em>\u00censemn\u0103ri din timpul ocupa\u021biei germane, <\/em>p. 36) c\u0103 el cuprinde \u201eelemente esen\u021biale pentru \u00een\u021belegerea acestui r\u0103stimp crucial din istoria noastr\u0103\u201d. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 a\u0219a e, c\u0103ci Pia raporteaz\u0103 direct realit\u0103\u021bile cotidiene, cele prin care trece propria familie \u00een primul r\u00eend (l\u0103sat\u0103 \u00een capitala ocupat\u0103 ca semn c\u0103 prim-ministrul Ionel I.C. Br\u0103tianu vrea ca propria familie s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 soarta propriului popor), dar \u0219i, desigur, fapte care privesc pe al\u021bii \u0219i pe to\u021bi cei r\u0103ma\u0219i pe loc.<\/p>\n\n\n\n<p>Noti\u021bele \u00eencep cu intrarea armatei germane \u00een Bucure\u0219ti \u0219i surprind nu doar panica popula\u021biei, ci \u0219i haosul acelor zile. Bun\u0103oar\u0103, la \u00eentoarcerea de la spitalul \u00een care lucra, Pia d\u0103 peste \u201eun batalion de infanterie rom\u00e2n\u0103\u201d care poposea lini\u0219tit l\u00eeng\u0103 o ci\u0219mea, ofi\u021berii fiind convin\u0219i c\u0103 nem\u021bii \u201esunt departe\u201d. (p. 46) Abia alerta Piei i-a pus \u00een mi\u0219care. Evacu\u0103rile, arest\u0103rile, brutalit\u0103\u021bile, perchezi\u021biile \u0219i rechizi\u021biile au devenit brusc elementele vie\u021bii cotidiene, Pia fiind de-a dreptul terifiat\u0103 de comportamentul germanilor: \u201eNiciodat\u0103 nu mi-a\u0219 fi \u00eenchipuit astfel. Militarismul ce li se infiltreaz\u0103 \u00een s\u00eenge, de secole, a stins \u00eentr-\u00een\u0219ii orice coard\u0103 umanitar\u0103; nu mai sunt dec\u00eet o ma\u0219in\u0103 de r\u0103zboi\u201d (p. 50). Porni\u021bi pe prad\u0103 \u0219i rechizi\u021bion\u00eend tot \u2013 dar mai ales fur\u00eend tot, mobilier, haine, tac\u00eemuri etc. \u2013, nem\u021bii i-au \u00eengrozit p\u00een\u0103 \u0219i pe alia\u021bii lor, turci, bulgari, unguri, de care bucure\u0219tenii \u00ee\u0219i f\u0103cuser\u0103 spaim\u0103 mai mare. Un soldat turc o \u0219i spune: \u201eDv. nu voia\u021bi s\u0103 lua\u021bi \u00een gazd\u0103 ofi\u021beri turci, de team\u0103 s\u0103 nu v\u0103 pr\u0103p\u0103deasc\u0103 casele. R\u0103u a\u021bi f\u0103cut, c\u0103ci nimeni nu prad\u0103 ca germanul\u201d (p. 140). Acela\u0219i lucru \u00eel spune \u0219i un militar ungur: \u201eNe trimit pe noi pe front \u0219i ei stau aci s\u0103 fure \u00een dreapta \u0219i st\u00eenga\u201d (p. 149). Ceea ce nem\u021bii \u0219i fac: \u201ei-au luat plapuma de m\u0103tase de pe pat, paltonul [&#8230;] din cuier\u201d (p. 91). S\u00eent \u0219i furturi mai metodice, organizate, \u201eoficiale\u201d, nu doar spontane, cum e cel al documentelor slavone din Biblioteca Academiei, de unde un ofi\u021ber neam\u021b \u0219i unul bulgar \u201eau plecat [&#8230;] cu ma\u0219ina \u00eenc\u0103rcat\u0103\u201d (p. 92). Nu fur\u0103 chiar to\u021bi, c\u0103ci unii dau exemplu de bun\u0103 purtare, cum e Mackensen \u00eensu\u0219i, care \u0219i-a cump\u0103rat \u201ecus\u0103turi rom\u00e2ne\u0219ti\u201d de la magazinul <em>Albina<\/em>, dup\u0103 ce \u201es-a tocmit c\u00eet a putut\u201d (p. 85). Dar din acela\u0219i magazin \u201eguvernatorul von T\u00fclf\u201d \u00ee\u0219i \u00eensu\u0219e\u0219te \u201emarf\u0103 de 5.000 lei\u201d f\u0103r\u0103 s\u0103 clipeasc\u0103 (idem). Nu se las\u0103 mai prejos nici bulgarii, care au \u00eencercat s\u0103 fure p\u00een\u0103 \u0219i moa\u0219tele Sf. Dumitru, \u00eenc\u0103rcate \u00een \u201edou\u0103 automobile\u201d interceptate \u00eens\u0103 pe drum (p. 211). Jafurile se f\u0103ceau riguros: \u201eau c\u0103utat am\u0103nun\u021bit, desf\u0103c\u00eend p\u0103turile, scormonind dulapurile, ruf\u0103 cu ruf\u0103, carte cu carte din bibliotec\u0103, podul, c\u0103mara, sobele\u201d (p. 159). Jurnalul Piei noteaz\u0103 toate m\u0103surile dispuse de germani pentru reglementarea vie\u021bii cotidiene, de la mersul tramvaielor (\u201eTramvaiele nu mai pot circula pentru rom\u00e2ni dec\u00eet diminea\u021ba de la 7 la 8, de la 12 la 3 [&#8230;] \u0219i seara de la 7 la 8 \u0219i numai linia ce duce la gar\u0103\u201d, p. 64) la schimbarea calendarului \u0219i suprimarea s\u0103rb\u0103torilor: \u201eS\u0103rb\u0103torile de Cr\u0103ciun ale noastre \u0219i Anul nou sunt suprimate prin faptul c\u0103, de poim\u00eeine \u00eenainte, este 1 ianuarie pe stil nou \u0219i se adapteaz\u0103 calendarul\u201d (p. 69). Nu puteau lipsi condi\u021biile \u00een care erau \u021binu\u021bi aresta\u021bii din r\u00eendul notabilit\u0103\u021bilor \u0219i elitei: \u201eli s-au luat to\u021bi banii \u0219i au fost \u00eenchi\u0219i, fiecare, \u00eentr-o chiliu\u021b\u0103 \u00een care nu puteau face 6-7 pa\u0219i. M\u00eencarea le-o trecea soldatul pe u\u0219\u0103. N-aveau voie s\u0103 deschid\u0103 fereastra dec\u00eet diminea\u021ba, pe c\u00eend li se cur\u0103\u021ba odaia\u201d (pp. 67-68). \u0218i nici regulile de comportament fa\u021b\u0103 de oficialit\u0103\u021bile de ocupa\u021bie: \u201econsilierilor comunali nu le este \u00eeng\u0103duit s\u0103 stea jos pe scaun c\u00eend vorbesc cu un simplu soldat german. Trebuie s\u0103 stea \u00een picioare \u00een fa\u021ba lui\u201d (p. 81). Reglement\u0103rile cuprind scrupulos toate aspectele vie\u021bii cotidiene, inclusiv re\u021beta de cozonaci: \u201eCozonacii \u0219i pr\u0103jiturile sunt interzise, afar\u0103 de s\u00eemb\u0103ta \u0219i miercurea, \u0219i atunci \u00een urm\u0103toarea propor\u021bie: 500 gr f\u0103in\u0103, 200 gr zah\u0103r, unt deloc, ou\u0103\u201d (p. 96) \u0219i condi\u021biile de dormit: \u201ese las\u0103 o singur\u0103 plapum\u0103 de om, copiii p\u00een\u0103 la zece ani nu sunt socoti\u021bi, neav\u00eend nevoie\u201d (p. 101). Comisiile de rechizi\u021bii erau, fire\u0219te, \u00eenso\u021bite de c\u00eete un reprezentant rom\u00e2n, a\u0219a c\u0103 \u00eentr-o zi Pia s-a trezit cu \u00eensu\u0219i Gala Galaction la u\u0219\u0103, conduc\u00eend o delega\u021bie de rechizitori (p.120). De regul\u0103 \u00eens\u0103 nu era vorba de asemenea celebrit\u0103\u021bi supuse umilin\u021bei, ci de simpli func\u021bionari.<\/p>\n\n\n\n<p>Cu filogermanii Pia duce o lung\u0103 polemic\u0103, mai ne\u00eendur\u0103toare cu ei dec\u00eet cu d\u0103dacele \u0219i guvernantele de origine german\u0103 (care \u201ese plimb\u0103 acum neru\u0219inate la bra\u021bul ofi\u021berilor \u0219i solda\u021bilor, \u00een bl\u0103nurile de samur rechizi\u021bionate din casele st\u0103p\u00eenilor\u201d, p. 78) ori cu \u201elucr\u0103torii germani\u201d, cu toate c\u0103 ace\u0219tia \u201esunt spioni \u00een casele unde lucreaz\u0103\u201d (p. 131). Iese \u0219i \u00een public, trimi\u021b\u00eendu-i lui Stere, la <em>Lumina<\/em>, dou\u0103 scrisori pline de imput\u0103ri. Rupe leg\u0103turile de prietenie cu doamnele din \u00eenalta societate care erau filogermane (inclusiv cu Martha Bibescu) \u0219i urm\u0103re\u0219te atent toate manevrele politice ale taberei, inclusiv referendumul pe care se str\u0103duia P.P. Carp s\u0103-l organizeze pentru detronarea regelui. Ruptura din societatea rom\u00e2neasc\u0103 p\u0103rea destul de ad\u00eenc\u0103 \u0219i Pia nu poate \u00een\u021belege cum pot exista rom\u00e2ni care s\u0103 opteze pentru tab\u0103ra Puterilor Centrale. Se vede \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een mijlocul societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti era o adev\u0103rat\u0103 pr\u0103pastie \u0219i c\u0103 se preg\u0103tea soarta de tr\u0103d\u0103tori a celor care colaborau cu germanii. Dar relevan\u021ba principal\u0103 a jurnalului r\u0103m\u00eene consemnarea vie\u021bii cotidiene \u0219i a abuzurilor cotidiene. Penuria de alimente e notat\u0103 \u00een termeni dramatici: \u201eAlimentele se g\u0103sesc foarte greu. Nici m\u0103lai, nici p\u00eeine nu po\u021bi ob\u021bine cu carteluri\u201d (p. 134). Peste toate, g\u0103\u0219ti de solda\u021bi \u00eei jefuiau pe \u021b\u0103ranii care mai veneau cu produse \u00een capital\u0103: \u201e\u021a\u0103ranilor, c\u00eend vin la t\u00eerg cu c\u00eete ceva, li se sechestreaz\u0103 marfa de c\u0103tre solda\u021bi \u00een bande, la periferie\u201d (idem). E o apocalips\u0103 adev\u0103rat\u0103: \u201eS-au g\u0103sit copii mor\u021bi pe str\u0103zi de frig \u0219i de foame\u201d (p. 109). Pe m\u0103sur\u0103 ce frontul german se \u00eempotmole\u0219te, jaful devine \u0219i mai sistematic: \u201eSe rechizi\u021bioneaz\u0103 din biserici clopotele \u0219i argintul de pe icoane\u201d iar \u201echeile de la toate bisericile au fost luate de germani\u201d (p. 150). Cine nu era angajat de \u201ecomandantul german\u201d ori era demis din func\u021bie primea o amend\u0103 de \u201e30.000 lei\u201d \u0219i \u201etrei ani de temni\u021b\u0103\u201d. Corup\u021bia devine endemic\u0103: \u201eorice afacere trebuie mituit\u0103, nici bilet de tren nu po\u021bi lua f\u0103r\u0103 bac\u0219i\u0219\u201d (p. 161). \u021a\u0103ranilor li s-a interzis s\u0103 ias\u0103 din sat \u2013 \u201eafar\u0103 de duminica\u201d \u2013 pentru altceva dec\u00eet \u201epentru munca c\u00eempului\u201d (p. 165). Prefectului de Ilfov i se aloc\u0103 prizonieri (rom\u00e2ni) pentru a t\u0103ia lemne de foc din p\u0103dure, dar \u201e\u00een timpul acesta s-au rechizi\u021bionat toate securile\u201d (p. 165). Iar cel care \u201eva cump\u0103ra de la militarii Puterilor Centrale alimente, zah\u0103r, carne etc., va fi pedepsit\u201d (p. 166). E un tablou \u00een care detaliile contureaz\u0103 un infern cotidian prin care Pia trece sim\u021bind, cum zicea chiar la \u00eenceputul jurnalului, cum \u201e\u00eemi s\u00eengera inima\u201d (p. 40). Nota\u021biile s\u00eent \u00eens\u0103 sobre, concise, concrete, focalizate pe fapte.<\/p>\n\n\n\n<p>Parabola Br\u0103tienilor, care trec de-a lungul anilor\/istoriei de la ac\u021biune la art\u0103, e ilustrat\u0103 nu doar de ramura Pillat, ci \u0219i de Pia. <em>Dobrogea. File tr\u0103ite <\/em>din 1936 e o culegere de schi\u021be \u0219i portrete cu fir biografic, o expozi\u021bie de tablouri cotidiene desf\u0103\u0219urat\u0103 ca o panoram\u0103 multietnic\u0103 (cu siguran\u021b\u0103 premeditat a\u0219a, c\u0103ci Pia picteaz\u0103 toat\u0103 galeria multicolor\u0103 a Dobrogei). Inten\u021bia etnografic\u0103 e vizibil\u0103 prin c\u0103utarea anume a culorii (culorilor) locale \u0219i a personajelor care o\/le ilustreaz\u0103 \u2013 turci, rusnaci, coloni\u0219ti rom\u00e2ni, \u021bigani, bulgari, t\u0103tari \u2013 ca pe \u201eo \u021bar\u0103 cu des\u0103v\u00eer\u0219ire oriental\u0103\u201d (p. 221) \u0219i care, crede Pia, \u201e\u00ee\u0219i va p\u0103stra de-a pururi farmecul luminos al Orientului\u201d (p. 222). \u00ce\u0219i caut\u0103 personajele (nu le inventeaz\u0103) pentru pitorescul lor \u0219i pentru \u201ereprezentativitatea\u201d etnic\u0103 \u0219i e o maestr\u0103 a portretelor, \u00een care amestec\u0103 tr\u0103s\u0103turile fizice \u0219i costuma\u021bia, mig\u0103los inventariate, cu nuan\u021be psihice deduse pe loc. Toate portretele s\u00eent pregnante \u0219i din inventarul personajului nu lipse\u0219te nimic, ca dintr-o fotografie ce relev\u0103 toate detaliile: \u201eEra \u00eentr-\u00eensa ceva neobi\u0219nuit, resping\u0103tor. \u00ce\u0219i ascundea v\u00eersta, zb\u00eerciturile de pe obraz cu boia ro\u0219ie, pus\u0103 cu de-a nemiluita. P\u0103rul scurt, \u0219i el c\u0103nit \u00een negru, era legat \u00eemprejurul capului cu o panglic\u0103 lat\u0103, verde. La ureche \u00eei at\u00eerna o floare de mu\u0219cat\u0103 \u0219i trupu-i gras, scund era \u00eenv\u0103luit \u00eentr-un \u0219al de m\u0103tase trandafiriu, cu ciucuri aproape p\u00een\u0103 la glezne. \u00cen picioarele descul\u021be purta papuci\u201d (p. 345). Aceea\u0219i scrupulozitate pictural\u0103 e investit\u0103 \u0219i \u00een descrierea cadrelor, fie c\u0103 e vorba de interiorul unei locuin\u021be, de harababura dintr-o curte ori de pe o strad\u0103 sau de tablouri de grup: \u201eErau c\u00eeteva c\u0103ru\u021be desh\u0103mate \u0219i trei corturi, printre care mi\u0219unau, \u021bipau, r\u00eedeau, se zb\u0103teau femei \u0219i b\u0103rba\u021bi \u00een zdren\u021be, copii despuia\u021bi, cai, m\u0103gari, c\u00eeini, purcei, p\u00een\u0103 \u0219i pisici, din toate dobitoacele. Adev\u0103rat\u0103 corabie a lui Noe\u201d (p. 359). Nu lipse\u0219te \u00eens\u0103 nici interesul epic \u00eendreptat \u00eendeosebi spre faptul divers (Rodica \u0218uiu o \u0219i nume\u0219te, \u00een <em>Dic\u021bionarul general al literaturii rom\u00e2ne<\/em>, A-B, edi\u021bia a II-a, p. 178, \u201ecronicar de fapte diverse\u201d) \u0219i spre scene picare\u0219ti. Al\u0103turi de pictur\u0103, incidentele narate concis, dar pregnant, contribuie la etalarea caracterului (nu doar etnic) al fiec\u0103rui personaj din catalog (cu toate c\u0103 \u2013 vorba Rodic\u0103i \u0218uiu, p. 177 \u2013, s\u00eent \u201eprea pu\u021bine varia\u021biuni de la un text la altul\u201d). E, \u00eentr-adev\u0103r, o evident\u0103 monotonie compozi\u021bional\u0103 care se \u00eentinde \u0219i \u00een <em>Plaiuri<\/em>-le <em>oltene\u0219ti<\/em> \u0219i \u00een <em>Prin Cetatea lui Bucur <\/em>din 1940, c\u0103ci Pia se poart\u0103 fie ca un reporter, fie ca un turist. N-are suflu epic \u0219i lucreaz\u0103 doar \u00een fulguran\u021be \u0219i instantanee. De altfel, dup\u0103 cum zice \u00een <em>Trecutul viu<\/em> (1940), romanele nici nu-i plac: \u201eRomanele nu mi-au pl\u0103cut niciodat\u0103. Acum, cu v\u00eersta, \u00eemi plac din ce \u00een ce mai pu\u021bin. Sunt reflexe insipide ale vie\u021bii noastre\u201d (p. 780). La romanele realiste se refer\u0103, cu siguran\u021b\u0103, dar structural i se potrive\u0219te, oricum, mai degrab\u0103 lirismul. \u0218i face c\u00eeteva probe, prin toate c\u0103r\u021bile, dar mai ales \u00een ultima, de vibra\u021bii lirice, fie c\u00eend picteaz\u0103 peisaje (montane, marine ori de pust\u0103 dobrogean\u0103, nostalgice toate), fie c\u00eend face portrete meteorologice. Se reprim\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i se \u00eentinde doar strict func\u021bional cu asemenea efuziuni. Altminteri, e o platonician\u0103 convins\u0103 \u00een conceptul de poezie: \u201ePoetului \u00eensu\u0219i \u00eei \u00eeng\u0103dui pu\u021bin merit pentru operele sale. El este un instrument, versurile sale, cum spune Platon, nu-i sunt inspirate de art\u0103, ci, asemenea unui lan\u021b magnetic, \u00eei sunt transmise de o putere divin\u0103, pe care el o transmite publicului\u201d (p. 789). Cam a\u0219a ceva crede \u0219i Ion Mure\u0219an. Marele artist r\u0103m\u00eene natura ca atare, pe care \u201enimic nu o red\u0103, nici pictura, nici poezia\u201d (p. 791). A\u0219a c\u0103 Pia profeseaz\u0103 contempla\u021bia \u00een stare pur\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Etnografie face \u0219i mai metodic \u00een <em>Plaiuri oltene\u0219ti<\/em>, unde, zice Perpessicius, \u201eredacteaz\u0103 portretul sufletesc al Olteniei\u201d, unul f\u0103cut din \u201esfin\u021benie \u0219i eroism\u201d (<em>op. cit., <\/em>p. 176). Ce-i drept, bate Oltenia (mai ab\u0103t\u00eendu-se \u0219i peste Olt) cu pietate, idealiz\u00eend-o iconografic. Nu-i de mirare, c\u0103ci prin sufletul ei b\u0103tea un pic de s\u0103m\u0103n\u0103torism: \u201e\u00centotdeauna m-am \u00een\u021beles mai bine cu omul de la \u021bar\u0103. Are judecata mai limpede [dec\u00eet] cel de la ora\u0219, mai pu\u021bin \u0219ov\u0103itoare; apoi, e mai copil\u0103ros, mai deschis. \u00ce\u021bi spune f\u0103r\u0103 \u00eenconjur \u0219i durerile, \u0219i bucuriile\u201d (p. 796). Cu un acord s\u0103m\u0103n\u0103torist \u0219i \u00eencep <em>plaiurile<\/em>: \u201eTu e\u0219ti n\u0103dejdea zilei de m\u00eeine, Oltenie, c\u0103ci tu ai p\u0103strat, neatins de neamuri str\u0103ine, ogorul t\u0103u rom\u00e2nesc\u201d (p. 379), vizitate apoi dup\u0103 un plan turistic pres\u0103rat cu personaje nu at\u00eet de ostentativ pitore\u0219ti precum cele dobrogene, dar nici ele f\u0103r\u0103 \u0219arm local. Arta fotografiei e aceea\u0219i: \u201e\u00centr-un col\u021b, sunt patul \u0219i dou\u0103 scaune, \u00eentr-altul, o mas\u0103 lung\u0103, str\u00eemt\u0103, \u00een fa\u021ba c\u0103reia \u00eel g\u0103se\u0219ti \u00eentotdeauna pe Vlad (olarul de la care Pia voia s\u0103 cumpere un ulcior, n.n.), mas\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103 de p\u0103m\u00eent \u0219i unelte. Pe jos, pe ferestre, pe rastele sunt risipite oale \u00eentregi \u0219i cioburi; peste tot, praf \u0219i pete de noroi\u201d (p. 490). Pietatea n-o \u00eempiedic\u0103 \u00eens\u0103 de la consemnarea faptelor diverse \u00eent\u00eelnite: \u201eL\u00eeng\u0103 una dintre c\u0103ru\u021be, mai la coad\u0103, un \u021bigan \u0219i o \u021biganc\u0103 se ciorov\u0103iau, nu \u0219tiu din ce pricin\u0103. [&#8230;] d\u00eensul, \u00eenfuriat, a apucat pe unul din copila\u0219i de picioare \u0219i l-am v\u0103zut cu groaz\u0103 d\u00eend cu el \u00een femeie\u201d (p. 509). Totu\u0219i, picanteriile nu mai s\u00eent c\u0103utate cu lum\u00eenarea.<\/p>\n\n\n\n<p>Maniera evocatoare, care recompune atmosfera vremii prin intermediul unor figuri pitore\u0219ti, exotice, dar reprezentative, e aceea\u0219i \u0219i \u00een <em>Prin Cetatea lui Bucur<\/em>, cu personaje recoltate de prin toate col\u021burile \u0219i st\u0103rile sociale. Instantaneele epice s\u00eent \u0219i aici pregnante; de pild\u0103, <em>Gherghina<\/em> e un fel de Pena Corcodu\u0219a de mahala, surprins\u0103 \u0219i de Pia \u00een deplin\u0103 dec\u0103dere. Iar paginile de amintiri ale <em>Leli\u021bei Anca <\/em>par luate din scrisorile lui Ghica. Pregnan\u021ba instantaneelor e prima calitate a Piei. (Dar nu \u0219i ultima).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Carnete critice de Al. Cistelecan<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":12267,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[376,52],"tags":[82,375,2352],"coauthors":[1120],"class_list":["post-12266","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-carnete-critice","category-rubrici","tag-al-cistelecan","tag-carnete-critice","tag-nr-11-12-2024"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/pia.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12266","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12266"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12266\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12269,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12266\/revisions\/12269"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/12267"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12266"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12266"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12266"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=12266"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}