{"id":12101,"date":"2025-01-20T13:48:52","date_gmt":"2025-01-20T10:48:52","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=12101"},"modified":"2025-01-20T13:49:02","modified_gmt":"2025-01-20T10:49:02","slug":"romania-lui-paul-bailey","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=12101","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia lui Paul Bailey"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Este anul 2002. Imagina\u021bi-v\u0103 un t\u00een\u0103r proasp\u0103t absolvent de filologie care nu vrea s\u0103 se fac\u0103 profesor de liceu, dar nu \u0219tie \u00eenc\u0103 nici dac\u0103 este suficient de bun pentru a deveni scriitor. Deocamdat\u0103 vrea s\u0103 scrie despre c\u0103r\u021bi \u00een reviste culturale \u0219i caut\u0103 un loc unde s\u0103 fie \u0219i pl\u0103tit pentru munca lui. Are noroc \u0219i chiar mai mult dec\u00eet at\u00eet. G\u0103se\u0219te o revist\u0103 interesat\u0103 s\u0103-i publice articolele, iar revista \u00eel trimite din prima, nici mai mult, nici mai pu\u021bin, s\u0103 fac\u0103 interviuri cu scriitorii invita\u021bi la un festival interna\u021bional de literatur\u0103 care se \u021bine la Neptun.<\/p>\n\n\n\n

Festivalul este uria\u0219. Zeci de scriitori vorbind la conferin\u021be \u00een toate limbile p\u0103m\u00eentului, plus scriitorii rom\u00e2ni vorbind doar \u00eentre ei, dar mai ales cu ei \u00een\u0219i\u0219i. Zilele trec repede, iar \u00een penultima zi organizatorii festivalului au preg\u0103tit o lung\u0103 excursie pe unul dintre canalele Deltei. Scriitorii s\u00eent mul\u021bi, a\u0219a c\u0103 s\u00eent \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi pe c\u00eeteva vapora\u0219e, iar t\u00een\u0103rul nostru jurnalist literar ajunge \u00een mijlocul unui mic grup de scriitori britanici cu care, p\u00een\u0103 atunci, nici nu \u00eendr\u0103znise se se bage \u00een vorb\u0103. \u00cen primul r\u00eend, pentru c\u0103 nu vorbea prea bine limba englez\u0103 (\u00een \u0219coal\u0103 studiase rus\u0103 \u0219i francez\u0103) \u0219i nici literatura britanic\u0103 nu o cuno\u0219tea. Nici m\u0103car pe cea contemporan\u0103. Dar scriitorii englezi s\u00eent amabili, au umor \u0219i curiozit\u0103\u021bi, t\u00een\u0103rul le istorise\u0219te amintiri din comunism (impulsionat de unul dintre scriitori, care mai fusese \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00eenainte de `89), \u0219i, \u00een timp ce vapora\u0219ul str\u0103bate canalele cu stuf \u0219i pelicani, discut\u0103 mult\u0103, foarte mult\u0103 literatur\u0103. La sf\u00eer\u0219itul zilei \u0219i al excursiei, t\u00een\u0103rul este deja prietenul scriitorilor britanici, dintre care unul urmeaz\u0103 ca a doua zi, \u00een timpul festivit\u0103\u021bii de premiere, s\u0103 recite pe scena festivalului o poezie de Bacovia \u00een limba rom\u00e2n\u0103. \u021aine secret numele poeziei \u0219i, la rug\u0103mintea t\u00een\u0103rului, refuz\u0103 s\u0103 o recite acolo, pe vapora\u0219.<\/p>\n\n\n\n

A doua zi, c\u00eend festivitatea e \u00een toi \u0219i pe scen\u0103 se spun discursuri, t\u00een\u0103rul afl\u0103 c\u0103 \u00een noaptea precedent\u0103, englezul \u00eendr\u0103gostit de melancolia \u0219i simplitatea lui Bacovia a f\u0103cut un preinfarct \u0219i se afl\u0103 internat la spitalul municipal din Constan\u021ba. T\u00een\u0103rul p\u0103r\u0103se\u0219te festivalul \u0219i se duce la spital unde \u00eel g\u0103se\u0219te pe scriitor conectat la perfuzii, palid la fa\u021b\u0103, \u00eengrijorat de condi\u021biile din spital (unde peste noapte cineva murise chiar \u00een salonul lui), dar impresionat de priceperea doctorilor rom\u00e2ni, \u0219i, \u00een general, cam speriat de noua situa\u021bie medical\u0103. Trebuise s\u0103 vin\u0103 pe \u021b\u0103rmul m\u0103rii Negre, \u00een locul unde odat\u0103 fusese exilat poetul latin Ovidiu, pentru a descoperit c\u0103 are o inim\u0103 bolnav\u0103. T\u00een\u0103rul \u00eencearc\u0103 s\u0103-i ridice moralul \u0219i \u00eel, roag\u0103 s\u0103-i recite totu\u0219i poezia lui Bacovia. \u0218i acolo, nu pe vapora\u0219, nu pe scena festivalului, dar pe patul de spital, cu perfuziile \u00een bra\u021be, doar pentru el, scriitorul englez, care \u00een tinere\u021be fusese actor, \u00eencepe s\u0103 recite rar, cu vocea sc\u0103zut\u0103 \u0219i tremur\u00eend la accente, versurile poemului \u201eDecor\u201d:<\/p>\n\n\n\n

\u201eCopacii albi, copacii negri \/ Stau goi \u00een parcul solitar: \/ Decor de doliu funerar… \/ copacii albi, copacii negri…\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

Acel t\u00een\u0103r eram eu, iar scriitorul englez, Paul Bailey (16 februarie 1937 \u2013 27 octombrie 2024).<\/p>\n\n\n\n

Atunci, \u00een salonul de spital, am schimbat adresele \u0219i, \u00een anii ce au urmat, am devenit prieteni. Ne-am scris, ne-am trimis c\u0103r\u021bi, ne-am vizitat, i-am tradus dou\u0103 romane, proze eseuri, poezii. Pasionat de Rom\u00e2nia, pe care o vizitase pentru prima oar\u0103 \u00een 1988 \u0219i a c\u0103rei istorie o aflase citind Istoria Rom\u00e2nilor <\/em>de R.W. Seton-Watson, Paul Bailey \u00eel cunoscuse bine pe Norman Manea, \u00eei citise \u00een traducere pe Eminescu \u0219i pe Creang\u0103 (\u201eIvan Turbinc\u0103\u201d este povestirea lui favorit\u0103), pe Mihail Sebastian \u0219i pe M. Blecher (despre am\u00eendoi a publicat c\u00eeteva eseuri consistente), pe Cioran \u0219i pe Eugen Ionescu, \u00eel considera pe Lipatti cel mai mare pianist pe care a avut \u0219ansa s\u0103-l asculte (scena ultimului concert de la Besan\u00e7on se reg\u0103se\u0219te \u00eentr-unul din romanele sale), \u00eei pl\u0103ceau icoanele pe sticl\u0103, ciorapii de l\u00een\u0103, mititeii \u0219i ciorba de fasole.<\/p>\n\n\n\n

Paul Bailey spunea undeva c\u0103 Rom\u00e2nia i-a schimbat cursul carierei de scriitor, \u00een anii `90 a scris o mic\u0103 trilogie cu subiecte \u0219i personaje rom\u00e2ne\u0219ti: Kitty \u0219i Virgil<\/em>, Unchiul Rudolf<\/em> \u0219i B\u0103iatul prin\u021bului.<\/em> Pentru acest din urm\u0103 roman (dedicat mie \u0219i tradus tot de mine la Polirom \u00een 2014), i-am fost ghid \u00een documentarea pe care a f\u0103cut-o la un moment dat la Corcova, vechiul domeniu al familiei Bibescu; romanul fiind vag inspirat de figura prin\u021bului Emanuel Bibescu, prietenul lui Proust. De altfel, \u0219i Prin\u021bul E. (cum e numit \u00een roman) \u0219i Proust, \u0219i G. Bacovia (devenit \u00een carte poetul G. V\u0103duva) se num\u0103r\u0103 printre figurile de care Paul Bailey era fascinat. Din Bacovia a \u00eenv\u0103\u021bat pe de rost mai multe poezii \u0219i a fost foarte emo\u021bionat s\u0103 asculte vocea poetului, \u00eenregistrat\u0103 \u00een anii `50, cu c\u00eeteva luni \u00eenainte de a muri, pe o CD-carte scoas\u0103 la un moment dat de Editura Casa Radio.<\/p>\n\n\n\n

L-am \u00eentrebat pe Paul Bailey c\u00eendva, \u00eentr-un interviu, de ce continu\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia: \u201eAtunci c\u00eend am venit pentru prima dat\u0103 aici, \u00een plin comunism, mi s-a p\u0103rut cel mai trist loc de pe P\u0103m\u00eent. Am v\u0103zut mizeria \u00een care tr\u0103iau rom\u00e2nii, frica, suspiciunea, teama de a vorbi liber… Trist \u0219i amuzant, \u00een acela\u0219i timp. \u00abO, \u021bar\u0103 trist\u0103, plin\u0103 de humor\u00bb, cum scria Bacovia.De aceea m\u0103 \u00eentorc. Pentru c\u0103 iubesc combina\u021bia dintre umorul absurd \u0219i melancolie. E mult\u0103 melancolie aici, \u00een Est, iar muzica lui Enescu exprim\u0103 perfect melancolia rom\u00e2neasc\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n<\/figure>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un articol de Marius Chivu<\/p>\n","protected":false},"author":9,"featured_media":12107,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[59,52],"tags":[88,87,2280,2330],"coauthors":[1242],"class_list":["post-12101","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-flashbook","category-rubrici","tag-flashbook","tag-marius-chivu","tag-nr-10-2024","tag-paul-bailey"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/LM0_4191-1-scaled.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12101","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/9"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12101"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12101\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12111,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12101\/revisions\/12111"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/12107"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12101"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12101"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12101"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=12101"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}