{"id":12083,"date":"2025-01-15T12:29:47","date_gmt":"2025-01-15T09:29:47","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=12083"},"modified":"2025-01-15T12:29:54","modified_gmt":"2025-01-15T09:29:54","slug":"ana-blandiana-efectul-terapeutic-al-scrisului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=12083","title":{"rendered":"Ana Blandiana \u2013 efectul terapeutic al scrisului"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Personalitate plurivalent\u0103, poet\u0103, prozatoare, eseist\u0103, con\u0219tiin\u021b\u0103 remarcabil\u0103 prin civismul ei, Blandiana de\u021bine o aur\u0103 aparte printre confra\u021bi, depozitar\u0103 a unui lirism sublimat, interiorizat, capabil\u0103 s\u0103 i\u0219te magia verbal\u0103. Tradus\u0103 \u00een edituri prestigioase, multipremiat\u0103, \u00een \u021bar\u0103 (Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor, 1969, Premiul pentru Poezie al Academiei Rom\u00e2ne, 1970, Premiul Opera Omnia, 2001), dar \u0219i pe plan interna\u021bional (Premiul Herder, Viena, 1982, Premiul \u201ePrin\u021besa de Asturias\u201d pentru Literatur\u0103, Madrid, 2024), scriitoarea a c\u0103l\u0103torit mult, cunoa\u0219te lumea, invitat\u0103 la festivaluri poetice, conferin\u021be, mese rotunde, lecturi publice. A r\u0103zb\u0103tut \u00een peisajul marii literaturi, de\u0219i a avut parte de umilin\u021be \u0219i tracas\u0103ri multiple. \u00cen ordine politic\u0103, este semnificativ\u0103 angajarea civic\u0103, omagial\u0103 a Anei Blandiana, pre\u0219edinta Memorialului Victimelor Comunismului \u0219i a Funda\u021biei Academia Civic\u0103, al\u0103turi de regretatul  Romulus Rusan. Demers tulbur\u0103tor, ctitoria de la Sighet este cenotaful victimelor \u00eenchisorii \u00een care a fost sacrificat\u0103 elita politic\u0103 \u0219i intelectual\u0103 interbelic\u0103 (Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gheorghe Br\u0103tianu, Constantin Br\u0103tianu, Constantin Argetoianu, N. Carandino, dar \u0219i cea clerical\u0103 \u2013 Iuliu Hossu, Ioan Suciu, Alexandru Todea).<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Poeta din primul plan valoric al literaturii rom\u00e2ne ne-a oferit un consistent jurnal (500 pagini), Mai-mult-ca-trecutul. Jurnal, 31 august 1988 \u2013 12 decembrie 1989<\/em> (Bucure\u0219ti, Humanitas, 2023), cu valoare destinal\u0103, o admirabil\u0103 lec\u021bie de via\u021b\u0103. Autoarea recurge la un pact al verosimilit\u0103\u021bii, modalitate specific\u0103 memoriilor, jurnalelor intime, romanelor. De\u0219i jurnalul nu e agreat ca specie autonom\u0103, ea \u00eel va cultiva (face o distinc\u021bie \u00eentre literatura propriu-zis\u0103 versus<\/em> jurnal \u2013 tip de confesiune memorialistic\u0103 valorificat\u0103 pentru efectul ei terapeutic, pre\u021bios prin valoarea sa istorico-literar\u0103 \u2013 evocarea universului scriitoricesc). Jurnalul \u00eenregistreaz\u0103 un moment important din cariera ei \u2013 privarea de dreptul de semn\u0103tur\u0103 \u00een epoca totalitarismului comunist, expres anii 1988-1989, cu simptomele dezintegr\u0103rii acestuia. Blandiana decide s\u0103 scrie mereu  \u00een jurnal doar pe perioada interdic\u021biei  care dureaz\u0103 patru ani.  Interdic\u021bia e generat\u0103 de motanul Arpagic, personaj \u00eentr-un volum pentru copii (\u201e\u00cent\u00e2mpl\u0103ri din gr\u0103dina mea\u201d). Cartea e retras\u0103 din libr\u0103rii, din biblioteci, i se refuz\u0103 colaborarea la Rom\u00e2nia literar\u0103<\/em>. Cenzorii descoper\u0103 sensuri subversive prin aluzia la N. Ceau\u0219escu, ceea ce contravenea cultului personalit\u0103\u021bii promovat de na\u021bional-comunismul rom\u00e2nesc. Autoarea e supus\u0103 unei \u201eh\u0103ituieli literare\u201d (Bulgakov) absurde, de\u0219i ea \u00ee\u0219i asum\u0103 doar statutul de opozant <\/em>lucid al regimului dictatorial, nu o disiden\u021b\u0103. Poeta suport\u0103 cu demnitate o supraveghere tenace. Personalitatea ei e \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00eentr-o zvonistic\u0103 aiuritoare. Ea evoca plecarea din \u021bar\u0103 a poetei: \u201eNu pot s\u0103 plec tocmai pentru c\u0103 simt c\u0103 sunt \u2013 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare dec\u00e2t al\u021bii \u2013 Rom\u00e2nia\u201d, locul \u00een care e acas\u0103 (p. 498). Victim\u0103 a colportajului, consecvent\u0103 unei rectitudini umane, morale, pe Blandiana n-a ispitit-o niciodat\u0103 des\u021b\u0103rarea, incapabil\u0103 de a abdica de la leg\u0103m\u00e2ntul p\u0103m\u00e2ntului \u0219i graiului natal, ilustrare a patriotismului ei profund. \u00cen acela\u0219i sens al\u021bii vorbesc, cic\u0103, de internarea ei la nebuni, sp\u0103larea creierului, faptul c\u0103 ar avea domiciliu for\u021bat, dar diarista chintesen\u021biaz\u0103 admirabil: \u201enumai \u00een \u021bar\u0103 se poate face cultur\u0103 \u0219i literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103\u201d, \u00eenc\u00e2t se simte parte integrant\u0103 a acestora: \u201esoarta mea, indiferent c\u00e2t de grea, mi se pare plin\u0103 de noroc, d\u0103ruit\u0103 cu \u0219ansa notoriet\u0103\u021bii, \u00een lumina c\u0103reia totul se \u00eencarc\u0103 de sens\u201d (p. 266). O poezioar\u0103 pentru copii i-a adus poetei celebritate, consecin\u021b\u0103 a interdic\u021biei, fapt interna\u021bionalizat de mass-media \u2013 la postul \u201eEuropa Liber\u0103\u201d, sau informa\u021bia radiofonic\u0103 despre protestul scriitorilor italieni pentru Blandiana \u0219i Salman Rushdie.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen prim-plan, textul relev\u0103 recuno\u0219tin\u021b\u0103 omagial\u0103 \u00eenfiorat\u0103 pentru cei dragi, p\u0103rin\u021bii. Poeta eviden\u021biaz\u0103 contrastul temperamental dintre ace\u0219tia, mama, personalitate tonic\u0103,autoritar\u0103, inflexibil\u0103, orgolioas\u0103, tat\u0103l, preot greco-catolic demn, victim\u0103 a gulagului rom\u00e2nesc, i-a transmis componenta mistic\u0103 a operei, aura  sacralit\u0103\u021bii, \u00een afara c\u0103reia n-ar fi \u00een\u021beles multe din pre\u021bioasele momente ale artei \u0219i culturii lumii.\u201eTr\u0103iesc cu credin\u021ba, cu  senza\u021bia c\u0103 tata tr\u0103ie\u0219te (\u00een mine sau deasupra mea, nu are nici o importan\u021b\u0103) \u0219i m\u0103 ajut\u0103, \u0219i m\u0103 protejeaz\u0103\u201d (p. 483).Fiica se autodefine\u0219te prin toleran\u021b\u0103, maleabilitate, sfidarea ierarhiilor. Scriitura relev\u0103 \u00een plus sensul  paradigmatic al iubirii pentru  partenerul de via\u021b\u0103, Romulus Rusan: \u201eiubirea are nevoie de doi, iar noi suntem unul singur\u201d (p.141), motiva\u021bie care revine laitmotivic \u2013 \u201ecu Romi nu sem\u0103n, ci m\u0103 completez, form\u00e2nd de fapt o singur\u0103 fiin\u021b\u0103 complet\u0103\u201d. Romulus Rusan, publicist, scriitor remarcabil, este sufletul ei pereche, independent de diferen\u021bele temperamentale. Altruist, el \u00ee\u0219i poart\u0103 destinul cu dragoste \u0219i bun\u0103tate. \u00cen siajul tezei eliade\u0219ti coincidentia oppositorum<\/em>, el ilustreaz\u0103 precau\u021bia, fr\u00e2na, ocrotindu-\u0219i ciuta cu perpetu\u0103 tandre\u021be. Ea, pasional\u0103, de o \u201erigiditate moral\u0103\u201d, tr\u0103ie\u0219te percep\u021bia frustr\u0103rii, scrisul devenind \u0219ans\u0103 a salv\u0103rii.<\/em> Cei doi se simt ferici\u021bi doar c\u00e2nd r\u0103m\u00e2n \u201eabsolut singuri\u201d, c\u00e2nd pot scrie, instrumente ale gra\u021biei creatoare. Aceast\u0103 preocupare acaparant\u0103 este exclusiv cauza \u201ecerturilor\u201d dintre ea \u0219i Romi, jum\u0103tatea ei de suflet \u0219i via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Autoarea tr\u0103ie\u0219te spaima timpului pierdut, fapt care-i induce o senza\u021bie suicidar\u0103. \u201eTrebuie totu\u0219i s\u0103 continui s\u0103 scriu. E singurul punct de sprijin \u0219i singura salvare\u201d (p. 531). Structur\u0103 nematerialist\u0103 pentru Blandiana, \u201esingurele noastre cifre erau ale c\u0103r\u021bilor scrise, tot ce conta, tot ce r\u0103m\u00e2nea \u00een afara vie\u021bii \u0219i mor\u021bii (p.239). Sentimentul ei obsesiv este \u201econvertirea \u00een cuvinte\u201d, concentrat\u0103 \u201easupra esen\u021belor din care se \u00eemplete\u0219te scrisul\u201d, h\u0103r\u021buit\u0103  \u00eens\u0103 de preocup\u0103ri  anexe, de fatalismul determinist al vie\u021bii (priva\u021biuni, gospod\u0103rie, varii tensiuni). Imposibilitatea de a se dedica integral scrisului o asimileaz\u0103 cu cea mai grav\u0103 frustrare. Timpul pe care-l are de tr\u0103it \u0219i de scris nu vrea s\u0103-l arunce \u00een neant. Regret\u0103 mereu intervalul pe care nu l-a putut consacra literaturii propriu-zise, scrisului adev\u0103rat, jurnalul fiind \u00een perioada interdic\u021biei \u201e\u00eenlocuitor de literatur\u0103\u201d.Scrisul devine un refugiu plin de fervoare,tip de tr\u0103ire patetic\u0103. \u201eS\u0103 scriu ce g\u00e2ndesc \u0219i s\u0103 \u00eencerc s\u0103 public ce scriu\u201d (p. 309) func\u021bioneaz\u0103 (la Comana, la Bucure\u0219ti sau la Sinaia) cu for\u021ba unui imperativ categoric. \u201eDatoria mea era s\u0103 dau curs voca\u021biei mele, s\u0103 spun adev\u0103rul prin scrisul meu\u201d (p. 320). C\u00e2nd poate scrie toat\u0103 ziua, are un motiv \u00eendestul\u0103tor de fericire.<\/p>\n\n\n\n

\n

Prieteniile calde \u00eei dau senza\u021bia de identitate, afinit\u0103\u021bi elective, intelectuale, artistice. Solidaritatea este pre\u021buit\u0103 ca superlativ al libert\u0103\u021bii. Complicitatea de care are parte e apreciat\u0103 ca o solidarizare miraculoas\u0103.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Pasager, are crize depresive, exasperat\u0103 de ne\u0219ansa existen\u021bial\u0103 decis\u0103 de \u00eenfruntarea cu cenzura, cu  Securitatea, f\u0103r\u0103 a b\u0103nui c\u00e2t va dura interdic\u021bia. C\u00e2nd aceasta i se ridic\u0103, \u00eei apare un volum de poeme \u00een seria \u201eBiblioteca pentru to\u021bi\u201d. Blandiana  semnaleaz\u0103  ,,cu\u0219ca de prieteni\u201d \u00een care sunt \u00eenchi\u0219i, r\u00e2vnind la \u00eent\u00e2lnirea \u0219i cu al\u021bi oameni. Ana \u0219i Romi pre\u021buiesc omenia, bunul-sim\u021b, cultiv\u0103 raporturi cu semeni din diverse straturi psihice, sociale \u2013 fiin\u021be simple, generoase, cooperante, supuse \u0219omajului, corup\u021biei, supravegherii, degrad\u0103rii fizice, spirituale.Fapt primordial, autoarea descoper\u0103 solidaritatea multora \u00een comunitatea scriitoriceasc\u0103. Unii intelectuali se implic\u0103 \u00een salvarea ei din \u201eescaladarea nebuniei\u201d. \u00cen ampla acolad\u0103 afectiv\u0103 a registraturii confesive, semn al pre\u021buirii excelen\u021bei, talentului, apar N. Steinhardt, N. Manolescu, Zigu Ornea, G. Liiceanu, G. Naum \u0219i Ligia, A. Ple\u0219u, G. Dimisianu, Al. Paleologu, M. Martin, H.R. Patapievici, G. Adame\u0219teanu, Angela Marinescu, Doina Uricariu, Bartolomeu Anania, Domokos G\u00e9za, Maria Banu\u0219, Sami Damian, Valeria Seciu, familia Bu\u0219ulenga. Admir\u0103 curajul lui Dinescu (\u201ecurajosul de serviciu\u201d), dar \u0219i pe acela al lui Dan De\u0219liu, fost proletcultist \u0219i al Doinei Cornea, care \u0219i-a inventat un destin. C\u00e2\u021biva confra\u021bi \u00eei vin \u00een sprijin. I. M\u0103l\u0103ncioiu \u00eencearc\u0103 s\u0103 o publice \u00een revista Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103<\/em>. Cu unii particip\u0103 la mese comune, revederi reconfortante, cu G. Bogza (excelente, emo\u021bionante secven\u021bele cu el, la Snagov), cu D. Micu, cu familia Sorescu. La Oradea (etapa \u0219colarit\u0103\u021bii) se  re\u00eent\u00e2lne\u0219te cu D. Chiril\u0103 (sub pav\u0103za anonimatului \u00eei ofer\u0103 o rubric\u0103 \u00een revista Familia<\/em> \u0219i o remunereaz\u0103), Radu Enescu, Mircea Bradu, Vetu\u021ba Pop. La Cluj (etapa studiilor universitare) \u00eei viziteaz\u0103 pe M. Zaciu, I. Pop, A. Buzura, se revede cu  M. Papahagi, Bill Stanciu, Doina Cornea. Prieteniile calde \u00eei dau senza\u021bia de identitate, afinit\u0103\u021bi elective, intelectuale, artistice. Solidaritatea este pre\u021buit\u0103 ca superlativ al libert\u0103\u021bii. Complicitatea de care are parte e apreciat\u0103 ca o solidarizare miraculoas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Lucid\u0103, diarista practic\u0103 sinceritatea autocritic\u0103, atitudinea demistificatoare. Unii colegi de breasl\u0103 sunt adep\u021bii elabor\u0103rii unui memoriu \u00een favoarea ei (\u0218t. Aug. Doina\u0219). Al\u021bii sunt chema\u021bi la organul de partid pentru moralizare profilactic\u0103. Dar, nu mai pu\u021bin, poeta \u00eenregistreaz\u0103 \u0219i lipsa de solidaritate a lumii literare, n\u0103ruirea unor prietenii decise de oportunismul, la\u0219itatea, ipocrizia multora, care aduc cu ele dezam\u0103girea, dezinteresul, tr\u0103darea (semnaleaz\u0103 oportunismul ardelenilor, diferit \u00eens\u0103 de al celor din Vechiul Regat). Judec\u0103\u021bi severe provenite din incompatibilit\u0103\u021bi relev\u0103 lacuna verticalit\u0103\u021bii morale a unor confra\u021bi, neprieteni, nu pu\u021bini: Dumitru Radu Popescu (lipsa curajului ca pre\u0219edinte al scriitorilor, bizantinismul explica\u021biilor lui), Ion Horea, <\/strong>M. Sorescu, G. B\u0103l\u0103i\u021b\u0103, Aurel Drago\u0219 Munteanu, Liviu C\u0103lin, Dodu B\u0103lan, F. Neagu, Titus Popovici \u2013 conformist, profitor, plus rela\u021bia sinuoas\u0103 cu unii demnitari comuni\u0219ti, duplicitari (Gogu R\u0103dulescu).La antipod evoc\u0103 fascina\u021bia pe care o exercita asupra ei Marin Preda prin bizareriile lui. <\/strong>Blandiana, intelectual\u0103 rasat\u0103, tr\u0103ie\u0219te patetic literatura, se reg\u0103se\u0219te, cu o bun\u0103 perspectiv\u0103 axiologic\u0103, \u00een lecturi (Borges, Sabato, Canetti, Vian, Mishima, Llosa, Maurois etc.), muzic\u0103, proiec\u021bii cinematografice, frecventeaz\u0103 teatrul. E cucerit\u0103 de frumuse\u021bea, miracolele naturii, agreeaz\u0103 hoin\u0103reala \u00een doi, \u0219uetele amicale, gust\u0103 umorul, se copil\u0103re\u0219te.E sensibil\u0103 la avatarurile atitudinii scriitorice\u0219ti. Nu lipsesc divergen\u021be pe teme periferice, aduc\u00e2nd cu ele dezam\u0103giri (o \u00eentristeaz\u0103 inclusiv N. Manolescu, M. Iorgulescu, O. Paler, dar ulterior survin \u00eemp\u0103c\u0103ri). Concluziv admite c\u0103 nu poporul rom\u00e2n trebuie dispre\u021buit ci intelighen\u021bia<\/em> lui, cei care \u00een\u021beleg totul dar nu fac nimic (din spirit de conservare ar trebui s\u0103 ac\u021bioneze \u00een plan moral, politic). Cunoa\u0219te oamenii, \u00eei cucere\u0219te prin civilitate, bun sim\u021b nativ, g\u00e2ndire critic\u0103, con\u0219tiin\u021b\u0103 etic\u0103. Pune mereu bine accentele valorice. Jurnalul ofer\u0103 rapide, excelente tu\u0219e portretistice (autoscopii psihologice nuan\u021bate, atent\u0103 s\u0103 evite literaturizarea). Scriitoarea recurge uneori doar la ini\u021biale, prenume sau nume de alint: Niki \u2013 Manolescu, Gusti \u2013 Buzura, Geo \u2013 Bogza etc. Fiin\u021ba nostalgic\u0103 \u0219i exasperat\u0103 a lui Geo Bogza, deja octogenar, \u00eei re\u021bine aten\u021bia prin coordonata sufleteasc\u0103 nealterat\u0103 din care iconoclasmul, insurgen\u021ba n-au pierit. Tolerant\u0103, maleabil\u0103 prin structur\u0103 diarista pre\u021buie\u0219te semenii, accept\u00e2ndu-i cu bizareriile sau maniile lor. Suprarealistul Gellu Naum \u00eei pare un personaj fermec\u0103tor, cultivat, de o rar\u0103 intelectualitate \u0219i cu umor copil\u0103ros. Criticul \u0219i eseistul Radu Enescu beneficiaz\u0103 \u00een volum de cel mai elaborat portret, definit admirabil, nuan\u021bat, \u00een plan psihologic, prin comportament aiuristic, prin aliajul dintre admira\u021bii adolescentine (idolatrizarea lui Mircea Dinescu) \u0219i monomanii \u00eentre care predominant\u0103 era spaima lui patologic\u0103 de Securitate. Confirm cu \u00eenc\u00e2ntare nuan\u021bata portretizare a Blandianei, deoarece a\u0219a l-am cunoscut \u0219i eu. Unele pagini sunt vascularizate de registrul ridicol, caricatural, grotesc, parodic. Registratura narativ\u0103 impune prin arden\u021ba opiniilor, reflex al unei admirabile rectitudinii morale. Existen\u021ba schizoid\u0103 din epoca terorii e asociat\u0103 cu dezordinea, nefirescul, absurdul, cu haosul  traumatizant al vie\u021bii, de\u0219i recepteaz\u0103 \u0219i semne ale unui destin favorabil. \u00cen jurnal apar opinii nuan\u021bate despre siluirile istoriei postbelice, despre tratamentul scriitorilor \u00een regimurile totalitare (Soljeni\u021b\u00een, Bulgakov, Pasternak, Saharov), despre agonia  regimului comunist (criza material\u0103,  moral\u0103, atomizarea social\u0103). Autoarea spune lucruri fundamentale, de rar\u0103 expresivitate (medita\u021bii, dest\u0103inuiri, amintiri, c\u0103l\u0103torii etc.), recurge la distinguo-uri edificatoare (deosebirea dintre intelectualitate \u0219i intelighen\u021bie, victime \u2013 c\u0103l\u0103i, vinov\u0103\u021bie, oportunism, la\u0219itate, tr\u0103dare, tr\u0103s\u0103turi ale versatilei naturi umane).<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i asimileaz\u0103 creativitatea cu un \u201emartiraj\u201d, Blandiana r\u00e2vne\u0219te s\u0103 se poat\u0103 re\u00eentoarce la scris. T\u00e2nje\u0219te mereu la lini\u0219te, perenitatea \u0219i valoarea c\u0103r\u021bilor scrise fiind unica realitate care e opozabil\u0103 jertfei \u2013 \u201etot ce conteaz\u0103 pentru mine este s\u0103 pot continua s\u0103 scriu\u201d (p. 293). Cititorul beneficiaz\u0103 de un sugestiv autoportret, conturare a excep\u021bionalei personalit\u0103\u021bi a poetei, a unui traseu existen\u021bial, profesional, cu meandre biografice \u00een tandem cu acelea ale unor confra\u021bi (poe\u021bi, critici, esei\u0219ti, filosofi), demers edificat pe autenticitate. Jurnalul ni se relev\u0103 ca o m\u0103rturisire, cronic\u0103 a unui destin literar (interdic\u021bia de a publica o asimila cu scoaterea ei \u00een afara societ\u0103\u021bii), concomitent confesiune cu caracter documentar. Transcrierea minu\u021bioas\u0103 a \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor e de fapt o \u201edatorie \u021bin\u00e2nd nu de literatur\u0103, ci de istorie\u201d. Mai-mult-ca-trecutul<\/em> ofer\u0103 imaginea unei epoci revolute. Prin jurnal, scriitur\u0103 nonfictiv\u0103, Blandiana d\u0103 seama de \u0219ansa salv\u0103rii prin scris. Interdic\u021bia a reverberat benefic \u00een destinul ei, prin curaj, prin rezisten\u021b\u0103 \u00een \u00eenfruntarea cu cenzura. Romanii au formulat apoftegmatic: \u201eVerba volant, scripta manent\u201d. Scrisul \u00ee\u0219i reconfirm\u0103 mereu efectul magic-terapeutic necesar supravie\u021buirii. Ana Blandiana, care a \u00eennobilat cu carate estetice rela\u021bia real-imaginar ca \u00eenc\u00e2nt\u0103toare prin\u021bes\u0103 de Asturias a literaturii rom\u00e2ne, odat\u0103 cu certa sa reputa\u021bie interna\u021bional\u0103 \u00ee\u0219i tr\u0103ie\u0219te de pe acum postumitatea literar\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un articol de Valentin Chifor<\/p>\n","protected":false},"author":136,"featured_media":4468,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[371,52],"tags":[516,373,2280,831],"coauthors":[1287],"class_list":["post-12083","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-criterion","category-rubrici","tag-ana-blandiana","tag-criterion","tag-nr-10-2024","tag-valentin-chifor"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/Ana_Blandiana.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12083","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/136"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12083"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12083\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12084,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12083\/revisions\/12084"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4468"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12083"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12083"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12083"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=12083"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}