{"id":11994,"date":"2024-12-25T15:54:43","date_gmt":"2024-12-25T12:54:43","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=11994"},"modified":"2024-12-25T15:54:51","modified_gmt":"2024-12-25T12:54:51","slug":"blue-line","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=11994","title":{"rendered":"Blue Line"},"content":{"rendered":"\n<p><\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Ieri ne-am \u021binut de m\u00e2n\u0103. Pentru prima dat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Cele dou\u0103 colege din birou au \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 ca dou\u0103 adolescente japoneze, s\u0103 \u00ee\u0219i pi\u021big\u0103iasc\u0103 vocea: vai, fat\u0103, ce dr\u0103gu\u021b!<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 \u0218i a\u021bi mers a\u0219a \u00een metrou? Tot drumul? De m\u00e2n\u0103?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Da, nu mi-a venit nici mie s\u0103 cred, nici s\u0103 respir n-am avut curajul.<\/p>\n\n\n\n<p>Mila s-a \u00eembujorat c\u00e2nd a rostit ultimele cuvinte, de parc\u0103 tot s\u00e2ngele din corp \u00eei urcase \u00een obraji.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Ce frumos, a apucat-o oftatul pe Gene Lungi, s\u0103 ai fluturi \u00een stomac! \u00ce\u0219i primise porecla asta de c\u00e2nd \u00eencepuse s\u0103 mearg\u0103 la salon \u0219i s\u0103-\u0219i pun\u0103 extensiile alea ca ni\u0219te m\u0103turici.<\/p>\n\n\n\n<p>Cealalt\u0103 coleg\u0103 t\u0103cea, s-a uitat lung la noi \u0219i chipul i s-a \u00eentunecat. Divor\u021base acum vreo trei ani \u0219i se rec\u0103s\u0103torise rapid cu un coleg de \u0219coal\u0103. Actualul so\u021b o tot freca la maionez\u0103: c\u0103 nu \u0219tie s\u0103 g\u0103teasc\u0103, c\u0103 m\u00e2ncarea n-are gust, c\u0103 nu-\u0219i cre\u0219te copilul cum trebuie, c\u0103 nu \u00eempacheteaz\u0103 corect rufele. Tot felul de chestii m\u0103runte, dar care o scoteau din min\u021bi. O irita absolut orice scotea \u0103la pe gur\u0103. O auzeam cum, \u00een pauza de mas\u0103, i se pl\u00e2ngea lui Gene Lungi: \u201eAm g\u0103tit ieri o re\u021bet\u0103 luat\u0103 de pe internet \u0219i m-a \u00eentrebat ce naiba am f\u0103cut; m-am enervat a\u0219a tare \u0219i i-am spus c\u0103 e fix cum scrie acolo pe site, c\u0103 doar el m\u0103 b\u0103tuse la cap s\u0103 nu mai fac de capul meu \u0219i s\u0103 m\u0103 uit cum g\u0103tesc altele\u2026 \u021bi-am spus ce a putut s\u0103 scoat\u0103 pe gur\u0103 acum dou\u0103 zile? Ne certam c\u0103 iar se luase de \u0103sta mic f\u0103r\u0103 motiv. \u0218tiu c\u0103 l-am crescut a\u0219a, mai alintat, \u0219i \u00een\u021beleg c\u0103 are inten\u021bii bune, dar c\u00e2nd \u00eei face observa\u021bii mi se ridic\u0103 s\u00e2ngele la cap, c\u0103 doar nu e taic\u0103-su adev\u0103rat! \u00cen fine, mi-a zis c\u0103 ar\u0103t ca naiba \u0219i s\u0103 m\u0103 duc s\u0103 m\u0103 privesc \u00een oglind\u0103, s\u0103 exersez o expresie mai bl\u00e2nd\u0103.\u201d Era nefericit\u0103, dar n-ar fi avut curajul s\u0103 fac\u0103 ceva ca s\u0103 schimbe lucrurile. Nici nu \u00eemi era clar dac\u0103 \u00eel iubise pe \u0103sta sau se c\u0103s\u0103torise doar ca s\u0103 scape de statutul de mam\u0103 singur\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>M-am \u00eentors c\u0103tre Mila:<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Despre cine vorbe\u0219ti? Nu \u00een\u021beleg nimic, cu cine te-ai \u021binut de m\u00e2n\u0103?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 A, nu \u021bi-am povestit?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Nu. Habar n-am ce tot spui acolo. Deci?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Hai la o \u021bigar\u0103 \u0219i-\u021bi zic.<\/p>\n\n\n\n<p>Aveam locul nostru de fumat, \u00een spatele cl\u0103dirii, pe l\u00e2ng\u0103 o p\u0103dure de bambu\u0219i. Mi-a \u00eentins pachetul. A avut nevoie de c\u00e2teva fumuri, trase cu sete, ca s\u0103 prind\u0103 curaj. Se uita c\u00e2nd la mine, c\u00e2nd sus, la v\u00e2rfurile \u00eenalte. Era foarte cald, nu adia nici m\u0103car un fir de v\u00e2nt, iar c\u00e2ntecul cicadelor paraliza totul \u00een jur.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Cred c\u0103 l-am observat acum vreo doi ani, ne urcam am\u00e2ndoi \u00een acela\u0219i metrou, \u00een acela\u0219i vagon, la aceea\u0219i or\u0103, din aceea\u0219i sta\u021bie \u0219i coboram tot \u00eempreun\u0103. \u00cen fiecare zi. Tu-\u021bi dai seama, Sabina? \u00cen fi-e-ca-re zi! La \u00eenceput am crezut c\u0103 doar \u00eent\u00e2mpl\u0103tor se a\u0219eza \u00een fa\u021ba mea. M\u0103 privea cu coada ochiului pe parcursul c\u0103l\u0103toriei, \u00een timp ce \u00ee\u0219i f\u0103cea de lucru cu telefonul. Eu eram ve\u0219nic cu c\u0103\u0219tile \u00een urechi, doar m\u0103 \u0219tii, ascultam rock \u0219i citeam pove\u0219ti <em>manga<\/em>. Iarna, vara, pe ploaie sau ar\u0219i\u021b\u0103, nu conta, nu \u0219tiu cum proceda ca s\u0103-l v\u0103d \u00een fiecare zi. Dup\u0103 ce a \u00eenceput s\u0103-mi z\u00e2mbeasc\u0103 la \u00eent\u00e2lnirea privirilor noastre, primul lucru pe care l-am f\u0103cut a fost s\u0103 m\u0103 uit dac\u0103 poart\u0103 verighet\u0103. Am stat cu ochii pe m\u00e2inile lui vreo s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, dar nimic.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 C\u00e2\u021bi ani are?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Nu \u0219tiu, \u00een jur de vreo 50, cred.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Acum c\u0103 vorbi\u021bi, ai aflat dac\u0103 e c\u0103s\u0103torit? Doar \u0219tii c\u0103 mul\u021bi japonezi nu-\u0219i poart\u0103 verigheta!<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 E divor\u021bat! A plecat de acas\u0103 acum mul\u021bi ani \u0219i s-a mutat la mare, \u00een Zushi, unde s-a apucat de surfing \u00een timpul liber.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 \u0218i vine tocmai de acolo?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Cred c\u0103 lucreaz\u0103 la compania aia mare, cum \u00eei zice, de ma\u0219ini, e un fel de mecanic. A \u00eencercat el s\u0103-mi explice, dar n-am \u00een\u021beles prea bine.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Bosch?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Da, da. Aia. E la vreo zece minute de mers pe jos din sta\u021bie. C\u0103 uneori \u00eemi scrie c\u00e2nd termin\u0103 serviciul s\u0103 ne d\u0103m \u00eent\u00e2lnire \u0219i s\u0103 ne \u00eentoarcem cu acela\u0219i metrou.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Stai, Mila, c\u0103 m\u0103 z\u0103p\u0103ce\u0219ti! Voi vorbi\u021bi \u0219i pe telefon?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Da, am f\u0103cut mai demult schimb de Instagram. Vrei s\u0103 \u021bi-l ar\u0103t \u00een poze?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Da, normal!<\/p>\n\n\n\n<p>Milei \u00eei jucau ochii \u00een cap, iar dup\u0103 ce a mai tras un fum, \u0219i-a scos telefonul din buzunarul de la spate \u0219i a deschis aplica\u021bia. El era un b\u0103rbat mi\u0219to: \u00eenalt, bronzat, bine f\u0103cut. \u00cemi pl\u0103cea \u0219i mie de el, dar Mila era topit\u0103, clar.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 E mi\u0219to r\u0103u tipul! \u00ce\u021bi cam place, nu?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 \u00ceh\u00ee, a \u00eenghi\u021bit \u00een sec.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Dar nu \u00een\u021beleg ceva. Cum a\u021bi ajuns de la a v\u0103 privi timid, la a v\u0103 \u021bine de m\u00e2n\u0103?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Aaa, da! P\u0103i a fost a\u0219a\u2026 stai s\u0103-mi mai aprind o \u021bigar\u0103. A tras cu poft\u0103 \u0219i mi-a \u00eentins din nou pachetul, \u00eendemn\u00e2ndu-m\u0103 din ochi s\u0103 mai iau \u0219i eu una. A continuat: a\u0219a, unde r\u0103m\u0103sesem? Da, deci au trecut a\u0219a s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u0219i deja devenisem cumva dependent\u0103 de prezen\u021ba lui. \u00cel c\u0103utam din priviri c\u00e2nd ajungeam \u00een sta\u021bia Sakuragicho. \u00centr-o zi turna cu g\u0103leata, m\u0103 f\u0103cuse ploaia ferfeni\u021b\u0103, c\u0103 n-apucasem s\u0103-mi iau umbrela \u0219i doar m\u0103 \u0219tii c\u0103 sunt mereu pe fug\u0103. \u0218i am ajuns \u00een sta\u021bie cu apa curg\u00e2nd de pe mine. C\u00e2nd m-a v\u0103zut cum ar\u0103t, mi-a dat batista lui. \u201eUite, \u0219terge-te cu asta\u201d, au fost primele cuvinte pe care mi le-a spus. N-am cum s\u0103 le uit! Din ziua aia am \u00eenceput s\u0103 st\u0103m unul l\u00e2ng\u0103 altul \u0219i s\u0103 vorbim. \u0218i, \u00een fiecare zi, timp de treizeci de minute, c\u00e2t avem drum comun, ne tot povestim vie\u021bile. Nu i-am ascuns c\u0103 sunt c\u0103s\u0103torit\u0103, s\u0103 \u0219tii! \u0218i oricum, port verigheta mereu, nu puteam min\u021bi. Dar i-am spus de toat\u0103 situa\u021bia mea de acas\u0103. De copii, de c\u00e2t de mari au crescut, de cum soacr\u0103-mea m\u0103 scoate din min\u021bi, c\u0103 nu face nimic toat\u0103 ziua \u0219i tot ea a\u0219teapt\u0103 s\u0103 g\u0103tesc c\u00e2nd m\u0103 \u00eentorc de la serviciu. I-am mai spus \u0219i de al meu, c\u0103 suntem cei mai buni prieteni \u0219i at\u00e2t. C\u0103, dup\u0103 ce am r\u0103mas \u00eens\u0103rcinat\u0103 a doua oar\u0103, nu s-a mai apropiat de mine ca un b\u0103rbat. Iar eu nu l-am \u00een\u0219elat niciodat\u0103! \u0218i \u0219tii bine, Sabina, c\u0103 dac\u0103 a\u0219 fi vrut, a\u0219 fi avut de unde alege!<\/p>\n\n\n\n<p>Avea dreptate! \u0218tiam.<\/p>\n\n\n\n<p>A f\u0103cut o pauz\u0103, ochii i s-au umplut de lacrimi \u0219i mi-am dat seama c\u0103 e momentul s\u0103 ne oprim. Am adunat chi\u0219toacele \u0219i le-am pus \u00eentr-un \u0219erve\u021bel. Ne-am \u00eentors \u00eencet spre cl\u0103dire \u0219i, \u00eenainte s\u0103 intr\u0103m pe poart\u0103, am \u00eentrebat-o dac\u0103 nu vrea s\u0103 vin\u0103 la o bere, la mine acas\u0103, dup\u0103 program. M\u0103 m\u00e2nca curiozitatea; nu puteam rata s\u0103 nu aflu toat\u0103 t\u0103r\u0103\u0219enia. Plus c\u0103 \u0219tiam c\u0103 alcoolul o va face s\u0103 uite de toate filtrele \u0219i va da drumul pove\u0219tii pe \u0219leau.<\/p>\n\n\n\n<p>Le-am chemat \u0219i pe celelalte colege. Nu prea veneau ele pe la mine, dar c\u00e2nd au acceptat, mi-a fost lesne de \u00een\u021beles c\u0103 voiau \u0219i ele s\u0103 afle c\u00e2t mai multe. Dup\u0103 ce am \u00eemp\u0103r\u021bit cutii cu b\u0103utur\u0103 \u0219i ne-am mai relaxat, Mila a reluat relatarea de unde o l\u0103sase:<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 C\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc la el, am fluturi \u00een stomac! Ce s\u0103 fac acum? Sunt, Doamne iart\u0103-m\u0103, femeie m\u0103ritat\u0103 de at\u00e2\u021bia ani!<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Cum adic\u0103 ce s\u0103 faci? Cine pe cine a luat de m\u00e2n\u0103? a prins glas colega care p\u00e2n\u0103 acum doar ascultase \u0219i t\u0103cuse.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 El pe mine. A fost a\u0219a de frumos! Era s\u0103 pierdem metroul; el mergea \u00een fa\u021ba mea \u0219i, \u00een fa\u021ba sc\u0103rilor, f\u0103r\u0103 s\u0103 se uite \u00een urm\u0103, a \u00eentins m\u00e2na dreapt\u0103 la spate, f\u0103c\u00e2ndu-mi semn s\u0103 m\u0103 gr\u0103besc. \u0218i eu l-am prins de m\u00e2n\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la ce fac. Eram a\u0219a de emo\u021bionat\u0103, c\u0103 n-am avut curaj s\u0103-i dau drumul \u0219i nici el n-a zis nimic.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Invit\u0103-l \u00een ora\u0219, aia s\u0103 faci!<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 M\u0103 \u00eendemni s\u0103-mi \u00een\u0219el so\u021bul?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 De ce nu? Dac\u0103-\u021bi place tipul?<\/p>\n\n\n\n<p>Am \u00eenceput s\u0103 r\u00e2dem. Eu era s\u0103 m\u0103 \u00eenec cu berea. Nu cred c\u0103 ne a\u0219teptam ca Gene Lungi s\u0103 fie a\u0219a direct\u0103. Mila s-a uitat la noi \u0219i a c\u0103zut pe g\u00e2nduri.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Nu pot s-o fac!<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Ei, nu po\u021bi s-o faci, e simplu, am zis eu. V\u0103 opri\u021bi \u00eentr-o sear\u0103 la un restaurant. E unul fix \u00een sta\u021bie, acolo \u00een Sakuragicho, cum ie\u0219i pe partea dreapt\u0103, o ber\u0103rie. Sta\u021bi de vorb\u0103, v\u0103 cunoa\u0219te\u021bi mai bine!<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Asta o facem deja, vorbim de vreun an \u00een fiecare zi.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Altceva e c\u00e2nd sunte\u021bi doar voi doi, la un pahar de b\u0103utur\u0103. E mai intim!<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 \u0218i p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, dac\u0103 e s\u0103 o spun pe aia dreapt\u0103, \u0219i \u021binutul \u0103sta de m\u00e2n\u0103 e tot un fel de \u00een\u0219elat, a ad\u0103ugat \u0219i tipa t\u0103cut\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Mila a mai b\u0103ut trei beri \u00een seara aia \u0219i a plecat. Eu am r\u0103mas cu ce spuse de Gene Lungi r\u0103sun\u00e2ndu-mi ca un ecou \u00een minte: \u201edac\u0103-\u021bi place tipul?\u201d \u0218tiam cum func\u021bioneaz\u0103 c\u0103s\u0103toriile \u00eentre japonezi. Auzisem c\u0103 lucrurile nu mai merg \u00eentre so\u021bi dup\u0103 ce se nasc copiii, cum ei \u00ee\u0219i g\u0103sesc amante sau, dac\u0103 lucreaz\u0103 \u00een alte ora\u0219e, cum au efectiv vie\u021bi duble, cu dou\u0103 familii. \u0218i mai \u0219tiam c\u0103 nici ele nu stau s\u0103 rugineasc\u0103 \u0219i au iubi\u021bi la r\u00e2ndul lor. \u0218tiam c\u0103 japonezilor li se rupea, dar n-a\u0219 fi crezut c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la tot pasul. Voisem s\u0103 cred c\u0103 e doar un mit, \u00eenc\u0103 o legend\u0103 urban\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Mila \u00ee\u0219i iubea so\u021bul. Dup\u0103 at\u00e2\u021bia ani de c\u0103snicie, \u00eel sim\u021bea parte din ea. Nu-\u0219i putea vedea via\u021ba altfel. C\u00e2nd am \u00eentrebat-o mai demult, ab\u021biguit\u0103 fiind, dac\u0103 s-ar duce cu altul, m-a privit fix \u00een ochi, foarte lucid\u0103, \u0219i mi-a spus c\u0103 \u00eel vrea doar pe el. \u0218i acum? Ei iat\u0103, acum privirea o tr\u0103da.<\/p>\n\n\n\n<p>Timp de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni am tot tras-o de limb\u0103 \u0219i am mai chemat-o pe la mine. \u00cemi spunea cum seara \u00ee\u0219i luau la revedere, ca a doua zi de diminea\u021b\u0103 s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 ca doi \u00eendr\u0103gosti\u021bi. Povesteau, r\u00e2deau, glumeau. Dar niciodat\u0103 nimic mai mult. Mila mi-a spus c\u0103 ceilal\u021bi pasageri, care deja \u00eei cuno\u0219teau, \u00eei priveau cu mirare \u0219i nu \u00een\u021belegeau ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00centr-o sear\u0103, am ie\u0219it \u00eentr-un bar din Yokohama: un loc unde se str\u00e2ngeau mul\u021bi str\u0103ini. O priveam pe Mila cum, pentru a nu-\u0219tiu-c\u00e2ta oar\u0103, reu\u0219ea s\u0103 atrag\u0103 pe toat\u0103 lumea; ca spre un magnet puternic, b\u0103rba\u021bii se \u00eengr\u0103m\u0103deau \u00een jurul ei, iar ea \u00eei aborda cu o elegan\u021b\u0103 atemporal\u0103. Mila accepta paharele de b\u0103utur\u0103, savur\u00e2nd fiecare moment, \u0219i dialoga cu fiecare admirator cu o deta\u0219are des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103. \u0218tia s\u0103 \u00eentre\u021bin\u0103 conversa\u021bii captivante, dezv\u0103luindu-se f\u0103r\u0103 a promite nimic \u00een schimb. Era un adev\u0103rat spectacol, pe care \u00eel priveam din umbra barului. Nu aveam carisma ei \u0219i nici nu \u00eendr\u0103zneam s\u0103 \u00eencerc s\u0103 fiu ca ea. C\u00e2nd unul dintre cei din local o invita \u00een ora\u0219, r\u00e2dea cochet, uneori poate chiar \u00eei l\u0103sa num\u0103rul de telefon, \u00eens\u0103 magia disp\u0103rea. Ea nu-\u0219i dorea un iubit, voia doar s\u0103 fie \u00een centrul aten\u021biei. Ore mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd goneam spre cas\u0103, m-am trezit g\u00e2ndindu-m\u0103 la tipul ei din metrou. I-am spus s\u0103 fac\u0103 ea primul pas \u0219i s\u0103-l invite undeva, oriunde; chiar \u0219i o plimbare prin parc ar fi schimbat un pic cursul evenimentelor. Mi-a spus atunci: \u201eSabina? De ce s\u0103 fac asta? Nu e mai bine a\u0219a? S\u0103 tr\u0103iesc emo\u021bia asta zilnic, ca o copil\u0103 de liceu? E o poveste de dragoste unde nimeni nu poate fi r\u0103nit!\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>M-am g\u00e2ndit mult la ce mi-a spus atunci Mila. \u0218tiam c\u0103 nu a\u0219 fi putut iubi platonic, dac\u0103 eu a\u0219 fi fost \u00een locul ei. \u0218tiam c\u0103 a\u0219 fi avut nevoie de mai mult sau, mai bine spus, mi-a\u0219 fi dorit mai mult. Pe de alt\u0103 parte, i-am dat dreptate: uneori nu po\u021bi for\u021ba lucrurile s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, ri\u0219ti s\u0103 strici totul. \u0218i totul pentru Mila era acea iubire din metrou.<\/p>\n\n\n\n<p>Un an mai t\u00e2rziu, coboram sc\u0103rile \u00een grab\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-mi fac loc prin \u0219uvoiul de oameni ce se rev\u0103rsa din vagoane. Eram deja \u00een \u00eent\u00e2rziere \u0219i nu puteam s\u0103 risc s\u0103 nu m\u0103 urc. De Mila \u0219i celelalte dou\u0103 colege nu mai \u0219tiam nimic. De c\u00e2nd schimbasem jobul nu mai vorbisem cu ele. M-am strecurat \u00een\u0103untru \u00eenainte ca u\u0219ile s\u0103 se \u00eenchid\u0103. Am c\u0103utat rapid cu privirea un scaun liber; n-aveam noroc. Am f\u0103cut c\u00e2\u021biva pa\u0219i \u0219i m-am prins bine de o bar\u0103, s\u0103-mi trag sufletul dup\u0103 at\u00e2ta alerg\u0103tur\u0103. G\u00e2f\u00e2iam \u0219i \u00eencercam s\u0103-mi amintesc tot ce aveam de f\u0103cut pe ziua respectiv\u0103. \u00cen fa\u021ba mea, un tip bine f\u0103cut, bronzat, la vreo 50 de ani, s-a ridicat \u00een picioare privindu-m\u0103 cald: \u201evrei s\u0103 stai jos?\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;N-am \u0219tiut ce s\u0103 r\u0103spund. Tot ce auzeam \u00een minte era: \u201edac\u0103-\u021bi place\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Proz\u0103 de Sabina Yamamoto<\/p>\n","protected":false},"author":245,"featured_media":11995,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1924,29],"tags":[1923,2284,47,1657],"coauthors":[1656],"class_list":["post-11994","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-box-office-proza","category-fictiune","tag-box-office-proza","tag-nr-7-9-2024","tag-proza","tag-sabina-yamamoto"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/12\/Sabina-Yamamoto.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11994","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/245"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11994"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11994\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11997,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11994\/revisions\/11997"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11995"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11994"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11994"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11994"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=11994"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}