{"id":11927,"date":"2024-12-17T09:47:23","date_gmt":"2024-12-17T06:47:23","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=11927"},"modified":"2024-12-17T15:12:46","modified_gmt":"2024-12-17T12:12:46","slug":"gepetto","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=11927","title":{"rendered":"Gepetto*"},"content":{"rendered":"\n<p><\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Bun\u0103 ziua! salut\u0103 Silviu, \u00eemping\u00e2nd nesigur u\u0219a atelierului.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Bun\u0103 ziua! Intra\u021bi, nu v\u0103 fie team\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Mirosea a lemn, r\u0103\u0219in\u0103, ulei \u0219i substan\u021be pe care t\u00e2n\u0103rul nu le putea identifica. \u00cen lumina cenu\u0219ie care p\u0103trundea prin ferestre se roteau particule fine de rumegu\u0219. Silviu f\u0103cu doi pa\u0219i \u00een camer\u0103, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre bancul de lucru. Pe t\u0103blia mesei st\u0103teau \u00eempr\u0103\u0219tiate unelte: un ciocan, o rindea, freze, fier\u0103straie. Me\u0219terul tocmai luase \u00een m\u00e2n\u0103 o dalt\u0103, dar o l\u0103s\u0103 s\u0103 cad\u0103 \u00eenapoi, cu un pocnet sec.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 V\u0103 pot ajuta cu ceva? \u00eentreb\u0103 el.<\/p>\n\n\n\n<p>Vocea \u00eei era molcom\u0103, barba alb\u0103, \u00eengrijit\u0103, iar ochii verzi \u0219i blajini. St\u0103tea pe un scaun \u0219i \u021binea \u00een poal\u0103 obiectul la care lucra. Silviu se uit\u0103 la el fascinat. Era bra\u021bul unei p\u0103pu\u0219i. Suprafa\u021ba lemnului r\u0103m\u0103sese aspr\u0103 \u00een dreptul cotului, dar, cu c\u00e2t cobora privirea spre palm\u0103, detaliile deveneau mai clare, mai bine definite, p\u00e2n\u0103 \u00eentr-acolo \u00eenc\u00e2t degetele p\u0103reau s\u0103 fie aproape&#8230; vii? Z\u0103ri chiar \u0219i un tremur al ar\u0103t\u0103torului, ceea ce nu avea cum s\u0103 fie real, bine\u00een\u021beles. Inspir\u0103 ad\u00e2nc \u0219i \u00eenchise ochii pentru dou\u0103 secunde.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 A\u0219a sper. N-am mai f\u0103cut asta niciodat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Nu v\u0103 face\u021bi griji. Exist\u0103 un \u00eenceput pentru toate, z\u00e2mbi b\u0103tr\u00e2nul. De ce nu lua\u021bi loc?<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cei ar\u0103t\u0103 o canapea \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een stof\u0103, a\u0219ezat\u0103 l\u00e2ng\u0103 peretele opus. Nu p\u0103rea din cale afar\u0103 de comod\u0103. T\u00e2n\u0103rul d\u0103du din cap, scoase un obiect din buzunarul interior al hainei \u0219i-l puse pe masa de lucru. Era un ciob de sticl\u0103. Banal, la prima vedere.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Se poate? \u00eentreb\u0103 me\u0219terul, dup\u0103 care se aplec\u0103, \u00eel prinse \u00eentre degetul mare \u0219i ar\u0103t\u0103tor \u0219i se uit\u0103 la el cu aten\u021bie, rotindu-l pe toate p\u0103r\u021bile.<\/p>\n\n\n\n<p>Sticla era p\u0103tat\u0103 cu o substan\u021b\u0103 \u00eentunecat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Silviu evit\u0103 canapeaua \u0219i se duse la una din ferestre. Cerul avea sclipirea o\u021belului. \u00cenghi\u021bi cu dificultate.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Nu pot dormi nop\u021bile, spuse \u00eencet, ca pentru sine.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 De ce?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Nu \u0219tiu. Prea multe g\u00e2nduri negre, probabil. Se zv\u00e2rcolesc \u00een capul meu.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 M\u0103 tem c\u0103 \u0103sta nu-i un domeniu \u00een care s\u0103 v\u0103 pot fi de folos, rosti me\u0219terul, l\u0103s\u00e2nd jos ciobul de sticl\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Raluca citea poezie. \u00ce\u0219i lua o bere, se \u00eengropa \u00een fotoliu \u0219i citea p\u00e2n\u0103 adormea. Ea mi-a zis c-ai putea pune tot ce sim\u021bi \u00een numai patru versuri \u0219i-atunci nelini\u0219tea o s\u0103-nceteze. O s\u0103 dispar\u0103 pur \u0219i simplu.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Este adev\u0103rat, confirm\u0103 b\u0103tr\u00e2nul.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Bun. Sunt obosit \u0219i trebuie s\u0103 g\u0103sesc o cale s\u0103 pot dormi.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 \u00cen\u021beleg. Voi face tot ce-mi st\u0103 \u00een puteri, atunci. Versurile reprezint\u0103 una dintre specialit\u0103\u021bile mele. Are leg\u0103tur\u0103 cu ciobul?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Cu ciobul? Da, cred c\u0103 da, r\u0103spunse Silviu, melancolic.<\/p>\n\n\n\n<p>Undeva, \u00een dep\u0103rtare, se z\u0103reau siluetele unor nave maritime ancorate. P\u0103reau ni\u0219te miniaturi. B\u0103rci de h\u00e2rtie \u00een\u0219irate pe suprafa\u021ba de marmur\u0103 a m\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n<p>Me\u0219terul \u00ee\u0219i drese vocea \u0219i rosti:<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 <em>Pe drum pr\u0103fuit, un ciob de sticl\u0103 luce\u0219te,<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Fragil \u0219i mic, \u00een soare oglinde\u0219te.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>O poveste ascuns\u0103 \u00een el se reg\u0103se\u0219te,<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Din clipe trecute, ce timpul le \u0219opte\u0219te.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>Silviu aproape se \u00eenec\u0103, luat prin surprindere.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Nu, spuse ap\u0103sat, imediat ce-\u0219i rec\u0103p\u0103t\u0103 suflul.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Nu e bine? Nu v\u0103 place?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 De ce v\u0103 gr\u0103bi\u021bi? Versurile mele trebuie s\u0103 vorbeasc\u0103 despre pierdere. Despre desp\u0103r\u021bire, nu despre o bucat\u0103 de sticl\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Dar a\u021bi spus&#8230; \u00een fine, despre pierdere, repet\u0103 me\u0219terul, d\u00e2nd din cap. \u00cen\u021beleg acum. \u00cemi pare r\u0103u, voi mai \u00eencerca o dat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u0218i, \u00eenainte ca Silviu s\u0103-l poat\u0103 opri, recit\u0103:<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 <em>Un ciob de sticl\u0103 pl\u00e2nge, sub clar de lun\u0103,<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Desp\u0103r\u021birea noastr\u0103 \u00een d\u00e2nsul adun\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>E fragil \u0219i rece. Oglinde\u0219te amar<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Iubirea pierdut\u0103 \u00eentr-un vis hoinar.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>T\u00e2n\u0103rul oft\u0103. Se \u00eentoarse din nou spre fereastr\u0103. Norii grei, plini, alungaser\u0103 turi\u0219tii. Plaja era aproape pustie.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Din versurile astea lipsesc mai multe, dar ce m\u0103 deranjeaz\u0103 cel mai mult este lipsa m\u0103rii, spuse el. Marea nu poate lipsi. Cred c-am \u00eenceput cu st\u00e2ngul.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 O s\u0103 \u00eencerc din nou.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Ave\u021bi r\u0103bdare! Nu cred c\u0103 m\u0103 pute\u021bi ajuta dac\u0103 nu afla\u021bi mai \u00eent\u00e2i povestea.<\/p>\n\n\n\n<p>Se \u00eendrept\u0103 spre canapeaua de culoarea nisipului. Se l\u0103s\u0103 s\u0103 alunece \u00een ea, a\u0219a cum aluneca Raluca \u00een fotoliu. Se \u00een\u0219elase, canapeaua era moale, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103. I-ar fi pl\u0103cut s\u0103 poat\u0103 adormi, dar, ca de obicei, ceva \u00eel r\u00e2c\u00e2ia pe din\u0103untru.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cencepu s\u0103 vorbeasc\u0103 \u0219i me\u0219terul apuc\u0103 din nou dalta. Silviu o auzi cum sc\u00e2r\u021b\u00e2ie, s\u0103p\u00e2nd \u00een pulpa lemnului. Un sunet monoton, magnetic, diferit \u0219i \u00een acela\u0219i timp similar cu basul puternicelor difuzoare din clubul unde lucrase toat\u0103 vara.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen noaptea aceea, DJ-ul se autodep\u0103\u0219ise. Muzica electronic\u0103 d\u0103dea na\u0219tere unui adev\u0103rat vacarm. Mul\u021bimea de tineri, pu\u0219lamale invitate la petrecerea de majorat, se unduia frenetic. Silviu servea la bar, cocktail dup\u0103 cocktail. <em>Cosmopolitan, Mojito, Strawberry Daiquiri<\/em>. Pielea bronzat\u0103 a fetelor str\u0103lucea, acoperit\u0103 de sudoare. Nu \u0219i pielea lui Jen. Pielea ei era perfect\u0103. El o urm\u0103rea cum se strecura printre pu\u0219tani cu tava pe palme. \u0218tia c\u0103 era urm\u0103rit\u0103. C\u00e2nd \u0219i c\u00e2nd, se \u00eentorcea \u0219i-i surprindea privirea. Un z\u00e2mbet \u00eei flutura pe buze.<\/p>\n\n\n\n<p>Apoi muzica se oprise brusc, de\u0219i basul avea s\u0103-i r\u0103sune lui Silviu minute bune \u00een ureche. Se \u00eent\u00e2mplase ceva. Un strig\u0103t ascu\u021bit se \u00een\u0103l\u021base deasupra grupului de tineri. C\u00e2teva fete se \u00eendep\u0103rtaser\u0103 \u00een fug\u0103. Altele gesticulau precipitat. Ambulan\u021ba era \u00een apropiere, \u00eei v\u0103zuse girofarurile.<\/p>\n\n\n\n<p><em>A fost o b\u0103taie<\/em>, \u00eei \u0219optise Jen, apropiindu-\u0219i fa\u021ba de a lui, de\u0219i nu mai era nevoie, de vreme ce muzica fusese oprit\u0103. <em>Un tip i-a spart s\u0103rb\u0103toritului o sticl\u0103-n cap<\/em> <em>\u0219i un ciob i-a r\u0103mas \u00eenfipt \u00een obraz, dac\u0103-\u021bi vine s\u0103 crezi<\/em>. Jen era dezgustat\u0103, nu speriat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>O or\u0103 mai t\u00e2rziu, dup\u0103 ce venise poli\u021bia \u0219i cei mai mul\u021bi tineri disp\u0103ruser\u0103, ea \u00eei f\u0103cuse semn s\u0103 plece. Aveau s\u0103 se descurce \u0219i f\u0103r\u0103 el \u0219i, oricum, petrecerea se terminase. Nu mai era nevoie de barman. Trecuser\u0103 unul pe l\u00e2ng\u0103 cel\u0103lalt, iar u\u0219oara atingere a pielii ei \u00eel f\u0103cuse s\u0103 se \u00eenfioreze.<\/p>\n\n\n\n<p>Inspirase ad\u00e2nc afar\u0103, sub cerul senin. Nu reu\u0219ise s\u0103 aud\u0103 fream\u0103tul m\u0103rii. Mai multe melodii diferite r\u0103sunau de la restaurantele \u0219i tavernele \u00een\u0219irate de-a lungul falezei, localuri care r\u0103m\u00e2neau deschise \u00eentreaga noapte. La unul dintre ele lucra Raluca, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 str\u00e2ng\u0103 suficien\u021bi bani \u00eenc\u00e2t s\u0103 se \u00eentre\u021bin\u0103 \u00een ultimul an la Litere.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cei luase dou\u0103zeci de minute s\u0103 ajung\u0103 la restaurant, unul cu specific grecesc. C\u00e2\u021biva clien\u021bi, bine chercheli\u021bi, dansau printre mese, pe <em>Zorba grecul<\/em>. \u00cen aer plutea arom\u0103 de berbecu\u021b \u0219i ierburi mediteraneene. Silviu \u00eel z\u0103rise pe unul dintre osp\u0103tari \u0219i-l \u00eentrebase: <em>Raluca?<\/em> B\u0103rbatul ridicase din umeri. <em>A plecat. <\/em>Dar aruncase o privire fugar\u0103 spre partea dinspre mare a restaurantului. <em>E\u0219ti sigur? Da, da, a plecat acum vreo jumate de or\u0103<\/em>, r\u0103spunsese osp\u0103tarul \u00een timp ce str\u00e2ngea sticlele goale de vin, r\u0103sturnate pe una dintre mese. O sticl\u0103 se rostogolise \u0219i se f\u0103cuse \u021b\u0103nd\u0103ri pe ciment. Cioburile se r\u0103sp\u00e2ndiser\u0103 peste tot.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Din nou ciobul, spuse me\u0219terul dintr-odat\u0103. E o idee care se repet\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Silviu ridic\u0103 privirea. B\u0103tr\u00e2nul aproape terminase \u0219i cel de-al doilea bra\u021b al p\u0103pu\u0219ii. Se ridic\u0103 de pe canapea \u0219i se apropie. Ceva nu era tocmai \u00een regul\u0103. Cele dou\u0103 m\u00e2ini nu sem\u0103nau una cu cealalt\u0103. Prima era fragil\u0103, slab\u0103, aproape feminin\u0103. A doua era musculoas\u0103, \u00eencordat\u0103, cu palma b\u0103t\u0103torit\u0103. P\u0103rea s\u0103 fie a unui muncitor dintr-o fabric\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 V\u0103 rog s\u0103-mi da\u021bi voie s\u0103 \u00eencerc din nou, zise me\u0219terul.<\/p>\n\n\n\n<p>Silviu \u00een\u021belese c\u0103 se referea la poezia lui. Poate povestea \u00eel plictisea pe b\u0103rbat, iar acesta abia a\u0219tepta s\u0103 scape de el. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, Silviu nu era singurul s\u0103u client.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 \u00cen regul\u0103, dar v\u0103 rog s\u0103 nu mai c\u0103uta\u021bi rima cu orice pre\u021b. Raluca mi-a spus c\u0103 poeziile cu adev\u0103rat frumoase sunt lipsite de rim\u0103, fiindc\u0103 rima poate fi un lan\u021b care leag\u0103 aripile.<\/p>\n\n\n\n<p>B\u0103tr\u00e2nul sufl\u0103 rumegu\u0219ul risipit pe mas\u0103, ridic\u00e2nd \u00een aer un mic nor. \u00ce\u0219i r\u0103suci c\u00e2teva fire din barb\u0103 \u0219i spuse:<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 <em>\u00cen valuri se-ascund pove\u0219ti de desp\u0103r\u021bire,<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Ca un ciob de sticl\u0103, pe nisip, f\u0103r\u0103 mire.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>\u00cen noapte, amurgul \u00ee\u0219i \u021bese povestea,<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>La acea tavern\u0103, unde inima geme.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>Silviu clipi. A\u0219adar, exista o mic\u0103 speran\u021b\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, de\u0219i versurile erau departe de a-i duce lini\u0219tea. Pe de alt\u0103 parte, trebuia s\u0103-\u0219i spun\u0103 povestea, \u00ee\u0219i d\u0103du el seama. P\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Poate acest simplu gest avea s\u0103 se dovedeasc\u0103 suficient pentru a-i elibera mintea. Se a\u0219ez\u0103 din nou pe canapea, iar bra\u021bele de stof\u0103 \u00eel cuprinser\u0103, \u00eencuraj\u00e2ndu-l parc\u0103 s\u0103-\u0219i continue istorisirea.<\/p>\n\n\n\n<p>S-ar fi putut duce la apartamentul lor, \u00eens\u0103 ocolise foi\u0219orul, \u00een jurul c\u0103ruia se \u00een\u0103l\u021bau fl\u0103c\u0103ri decorative, \u0219i se strecurase \u00een spatele restaurantului. Observase o alee care cotea pe l\u00e2ng\u0103 dou\u0103 tomberoane \u00eendrept\u00e2ndu-se spre un platou neiluminat, n\u0103p\u0103dit de vegeta\u021bie. Silviu p\u0103\u0219ise \u00eencet pe alee. \u00cen st\u00e2nga lui, \u00een lucirea lunii, vedea suprafa\u021ba \u00eencre\u021bit\u0103 a m\u0103rii. Nu era nimeni pe platou. \u00cen fa\u021b\u0103 fuseser\u0103 s\u0103pate trepte care duceau spre plaja \u00eengust\u0103, inundat\u0103 de valuri \u00een timpul fluxului. Se aplecase \u0219i privise \u00een jos, spre trepte. Ochii i se adaptaser\u0103 suficient de bine cu \u00eentunericul \u00eenc\u00e2t s\u0103 disting\u0103 dou\u0103 siluete care st\u0103teau cu spatele, cu luna deasupra lor, ca \u00eentr-un poster tocmai bun de \u00eentins pe perete.<\/p>\n\n\n\n<p>O recunoscuse imediat pe Raluca. Gesturile \u0219i tonul vocii, de\u0219i nu reu\u0219ise s\u0103-i \u00een\u021beleag\u0103 toate cuvintele, o d\u0103duser\u0103 de gol. Al\u0103turi de ea st\u0103tea chircit un b\u0103rbat. P\u0103reau apropia\u021bi. Era ceva familiar \u00een tonul discu\u021biei lor. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, \u00ee\u0219i pasau unul altuia o sticl\u0103, din care sorbeau \u00eendelung. Silviu se ghemuise \u00een spatele unui arbust \u0219i-i urm\u0103rise de la ad\u0103postul pozi\u021biei \u00een\u0103l\u021bate. Nu p\u0103trunsese \u00eentreg sensul conversa\u021biei lor, dar surprinsese cuvinte precum \u201eiubire\u201d, \u201eal\u0103turi\u201d, \u201etr\u0103dare\u201d \u0219i \u201esex\u201d. Apoi Raluca izbucnise \u00eentr-un r\u00e2s colorat, aproape isteric, \u0219i-\u0219i l\u0103sase capul pe um\u0103rul b\u0103rbatului. <em>E beat\u0103<\/em>, g\u00e2ndise Silviu contrariat. De c\u00e2nd aflase c\u0103 era \u00eens\u0103rcinat\u0103, nu mai pusese gura pe alcool.<\/p>\n\n\n\n<p>O emo\u021bie fierbinte \u00eei str\u00e2ngea abdomenul. Aproape icnise c\u00e2nd buzele celor dou\u0103 siluete se atinseser\u0103. Cel pu\u021bin, asta v\u0103zuse. Buze-meduze. Buze m\u00e2njite de pic\u0103turi de alcool \u0219i fire de nisip purtat de briz\u0103. Unul dintre cei doi aruncase sticla goal\u0103 \u00een jos, spre plaj\u0103. Din spatele arbustului, Silviu auzise clar clinchetul cioburilor.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Buze-meduze, morm\u0103i, \u00eentins pe canapea, cu ochii la particulele fine de rumegu\u0219 care se roteau deasupra.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 A\u021bi zis ceva? \u00eentreb\u0103 me\u0219terul.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Nu, nimic.<\/p>\n\n\n\n<p>Silviu se sim\u021bea sleit, consumat, dar, \u00een acela\u0219i timp, nelini\u0219tit, \u00eentr-un mod pe care n-ar fi putut s\u0103-l explice. Dinspre bancul de lucru venea un boc\u0103nit. T\u00e2n\u0103rul f\u0103cu un efort s\u0103 se ridice. Me\u0219terul aproape terminase de asamblat p\u0103pu\u0219a. Lucrase at\u00e2t de repede sau Silviu resim\u021bea \u00een mod ciudat curgerea timpului?<\/p>\n\n\n\n<p>Crea\u021bia era grotesc\u0103. Cele dou\u0103 m\u00e2ini asimetrice fuseser\u0103 montate pe un corp r\u0103sucit, cu pieptul excesiv de bombat \u0219i talia alungit\u0103 la nesf\u00e2r\u0219it. Un picior gros ca un dovleac \u0219i un altul sub\u021bire ca o trestie completau creatura. Ar\u0103ta de parc\u0103 Pinocchio fusese sculptat de doctorul Frankenstein. \u00cen plus, \u00eei lipsea capul.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Ce p\u0103rere ave\u021bi?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 E oribil\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Acesta-i stilul care m-a f\u0103cut celebru, replic\u0103 b\u0103tr\u00e2nul, m\u00e2ng\u00e2indu-\u0219i barba. Probabil nu sunte\u021bi la curent cu noile tendin\u021be \u00een sculptur\u0103. \u00cen fine, ce-a\u021bi zice s\u0103-ncerc\u0103m din nou?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Versurile?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Da. Cred c\u0103, \u00een sf\u00e2r\u0219it, le-am g\u0103sit.<\/p>\n\n\n\n<p>P\u0103pu\u0219a f\u0103r\u0103 cap se deplas\u0103 pe mas\u0103. Silviu nu reu\u0219i s\u0103-\u0219i dea seama dac\u0103 o ghidau sau nu m\u00e2inile me\u0219terului. B\u0103tr\u00e2nul spuse:<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 <em>\u00cen albastrul ad\u00e2nc, plaja se zbate,<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>C\u00e2nd v\u00e2ntul \u00eeng\u00e2n\u0103 taine, pove\u0219ti,<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Dar printre nisipuri \u0219i valuri, tr\u0103darea zace,<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Ca un ciob de sticl\u0103, ascuns sub cerul doliu.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Meduzele plutesc amor\u021bite \u00een valuri,<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Iar marea \u0219opte\u0219te secrete \u00een v\u00e2nt.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>A\u0219a \u0219i noi plutim, sub lun\u0103 \u0219i stele,<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Pierdu\u021bi \u00een furtun\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 d\u0103m de p\u0103m\u00e2nt.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Opri\u021bi-v\u0103! reu\u0219i s\u0103 strige Silviu, \u00eentr-un t\u00e2rziu.<\/p>\n\n\n\n<p>Cuvintele \u00eei zg\u00e2riaser\u0103 timpanul, ca ni\u0219te gr\u0103un\u021be col\u021buroase. Versurile erau pline de nisip. \u0218i de cioburi.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 \u00cemi pare r\u0103u dac\u0103 n-am nimerit nici acum, spuse me\u0219terul str\u00e2mb\u00e2ndu-se.<\/p>\n\n\n\n<p>P\u0103pu\u0219a diform\u0103 s\u0103ri \u00een poala sa, picioarele de lemn frec\u00e2ndu-se de t\u0103blia mesei. Silviu \u00een\u021belese ce era \u00een neregul\u0103 cu versurile. Nu formau dec\u00e2t un mozaic din fr\u00e2nturi ale altor poezii. Cuvinte disparate, stinghere. Poeziile me\u0219terului erau precum sculpturile sale. P\u0103reau vii ici \u0219i colo, dar \u00een ansamblu nu erau dec\u00e2t ni\u0219te cadavre.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 <em>\u00cen valuri de uitare, se sparg cioburi,<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Pe maluri de amintiri, unde r\u0103m\u00e2n doar ur\u0103 \u0219i flori.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>\u00cen mareea nop\u021bii, sufletele pierdute&#8230;<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Gata! url\u0103 Silviu, lovind cu pumnul \u00een bancul de lucru.<\/p>\n\n\n\n<p>Me\u0219terul \u00eel privi cu ochi m\u0103ri\u021bi de surpriz\u0103. Ochi verzi \u0219i t\u0103io\u0219i. T\u00e2n\u0103rul se \u00eentoarse spre geam. Cenu\u0219iul era omniprezent. I se p\u0103rea c\u0103 aude f\u00e2\u0219\u00e2itul m\u0103rii. Ca o \u0219oapt\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Necunoscutul plecase cu ceva vreme \u00een urm\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103-l observe, iar Raluca o luase singur\u0103 \u00een jos, spre plaj\u0103. Silviu se ridicase din spatele tufi\u0219ului \u0219i o urmase f\u0103r\u0103 zgomot. \u00cei admirase profilul \u00een lumina lunii, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ea tres\u0103rise \u0219i se \u00eentorsese brusc.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Eu sunt, \u00eei spusese repede, s\u0103 nu o sperie.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Silviu? Ce naiba faci aici?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 A fost un accident la club \u0219i-am plecat mai devreme. Unul dintre colegii t\u0103i mi-a zis unde e\u0219ti, nu se putuse ab\u021bine s\u0103 nu mint\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Ah, ok, spusese ea, pe un ton nep\u0103s\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 S-a-nt\u00e2mplat ceva?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Nu, nimic. Ce s\u0103 se \u00eent\u00e2mple?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Sigur?<\/p>\n\n\n\n<p>Ea d\u0103duse din m\u00e2n\u0103. Ura c\u00e2nd Raluca se comporta a\u0219a, de parc\u0103 el nu merita nici m\u0103car un r\u0103spuns. Ura c\u00e2nd ea <em>nu avea<\/em> <em>nimic<\/em>. Chestia asta \u00eel f\u0103cea s\u0103-\u0219i piard\u0103 capul. \u0218tia c\u0103 dinamica \u00eentr-un cuplu trebuia s\u0103 fie cea dintr-o partid\u0103 de poker. Nu trebuia s\u0103-\u021bi tr\u0103dezi sentimentele. Nu-\u021bi puteai irosi c\u0103r\u021bile bune ori\u0219icum, dar el sim\u021bise nevoia atunci s\u0103 scape de asul care-i frigea degetele.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Te-am v\u0103zut, s\u0103 \u0219tii.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Ce? \u00eentrebase ea, surprins\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Mai devreme, cu tipul \u0103la. Am v\u0103zut cum v\u0103 s\u0103ruta\u021bi.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 <em>Serios<\/em>? Asta ai v\u0103zut tu? \u00cen \u00eentuneric? I-auzi. M\u0103 spionezi sau cum?<\/p>\n\n\n\n<p>Tonul ei era t\u0103ios. \u00cel f\u0103cuse s\u0103 bat\u0103 \u00een retragere.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Nu, dar&#8230; pur \u0219i simplu v-am v\u0103zut. Nu-ncerca s\u0103 negi.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 E\u0219ti nebun. Ca s\u0103 \u0219tii \u0219i tu, eu \u0219i Daniel suntem numai prieteni. Nu c-ar fi treaba ta, \u021bipase ea \u0219i un pesc\u0103ru\u0219 deranjat din somn \u00eei imitase tonul iritat.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Adic\u0103? \u00eentrebase cu glasul sc\u0103pat de sub control. De ce n-ar fi treaba mea?<\/p>\n\n\n\n<p>Sim\u021bise cum balan\u021ba \u00eencepea s\u0103 \u00eencline \u00een cealalt\u0103 direc\u021bie. \u00cen direc\u021bia ei.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Credeai c\u0103 n-o s\u0103 aflu niciodat\u0103 despre Gen sau cum pizda m\u0103-sii o chema-o? Credeai c\u0103 po\u021bi s\u0103 ai un copil cu mine, s\u0103 locuim \u00eempreun\u0103 \u0219i s-o fu\u021bi \u0219i pe ea? Asta credeai?<\/p>\n\n\n\n<p>El r\u0103m\u0103sese tr\u0103snit. Cuvintele nu i se aliniaser\u0103 corect \u00een cap, nici atunci, nici mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd \u00eencercase s\u0103 pun\u0103 pe h\u00e2rtie tot ce sim\u021bise. R\u0103m\u0103sese pironit \u00een fa\u021ba Raluc\u0103i, cu adida\u0219ii \u00eenfip\u021bi \u00een nisipul ud. Ea trecuse pe l\u00e2ng\u0103 el, furioas\u0103, \u0219i \u00eencepuse s\u0103 urce treptele.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 \u0218i c\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc c-am avut \u00eencredere \u00een tine, fraiere&#8230;<\/p>\n\n\n\n<p>C\u00e2nd nu-i mai auzise pa\u0219ii, el se dezbr\u0103case \u0219i intrase \u00een ap\u0103. Marea era cald\u0103. Ceva \u00eencepuse s\u0103-l road\u0103 pe interior, un sentiment de care nu mai reu\u0219ise de-atunci s\u0103 scape. C\u00e2nd ie\u0219ise din valuri, c\u0103lcase \u00eentr-un ciob \u0219i sticla i se \u00eenfipsese \u00een talp\u0103. C\u00e2nd ajunsese la apartament, hainele Raluc\u0103i nu mai erau acolo. Aflase mai t\u00e2rziu c\u0103 femeia se mutase cu Daniel.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 \u0218tii? \u00eei spuse me\u0219terului. \u00centre mine \u0219i Jen&#8230; n-a fost nimic cu adev\u0103rat serios. A fost doar&#8230; o chestie.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Nu sunt eu \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 emit judeca\u021bi, replic\u0103 b\u0103tr\u00e2nul rece.<\/p>\n\n\n\n<p>\u021ainea \u00een m\u00e2ini p\u0103pu\u0219a complet\u0103, inclusiv un cap p\u0103tr\u0103\u021bos, supradimensionat. \u00cen tr\u0103s\u0103turile fe\u021bei, Silviu se recunoscu pe sine. <em>Eu sunt<\/em>, \u00ee\u0219i spuse. <em>Un cap p\u0103trat<\/em>. <em>Un om alc\u0103tuit din buc\u0103\u021bi<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p>Me\u0219terul oft\u0103 \u0219i se aplec\u0103 \u00een fa\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 De fapt, mi-am dat seama c\u0103 nu v\u0103 pot ajuta, spuse.<\/p>\n\n\n\n<p>Silviu d\u0103du din cap. At\u00e2ta lucru \u00een\u021belesese \u0219i el. Cu toate acestea, se sim\u021bea un pic mai liber. Tremurul interior nu mai avea aceea\u0219i intensitate.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Totu\u0219i, dac\u0103-mi permite\u021bi, continu\u0103 b\u0103tr\u00e2nul, m\u00e2ng\u00e2indu-\u0219i barba, v-a\u0219 sugera s\u0103 c\u0103uta\u021bi singur r\u0103spunsul. Dac\u0103 ave\u021bi aceast\u0103 imagine \u00een cap, atunci versurile ar trebui s\u0103 vin\u0103 de la sine.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Singur? murmur\u0103 t\u00e2n\u0103rul.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Singur, murmur\u0103 b\u0103tr\u00e2nul.<\/p>\n\n\n\n<p>Se preg\u0103ti s\u0103 plece. \u00cen timp ce se \u00eendrepta spre u\u0219a atelierului, me\u0219terul \u00eei \u00eentinse p\u0103pu\u0219a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Un dar. V\u0103 rog!<\/p>\n\n\n\n<p>Lui Silviu i se \u00eencre\u021bi carnea pe spate \u0219i p\u0103rul i se ridicar\u0103 pe m\u00e2ini.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 N-o vreau! spuse, dar \u00eentinse m\u00e2na dup\u0103 ea.<\/p>\n\n\n\n<p>P\u0103pu\u0219a era cald\u0103 \u00een palma sa \u0219i vibra u\u0219or, \u00eens\u0103 ochii ei erau goi. Cumva, \u00eel f\u0103cea s\u0103 se simt\u0103 mai bine.<\/p>\n\n\n\n<p>Afar\u0103 mirosea a alge moarte \u0219i a sare. A furtun\u0103, a nisip, a cioburi pline de s\u00e2nge. Silviu privi, pentru ultima oar\u0103, firma care at\u00e2rna sub acoperi\u0219ul cl\u0103dirii. \u201eGeppetto \u2013 atelierul 3.5\u201d, scria cu litere str\u0103lucitoare. \u0218i, ceva mai jos: \u201eD\u0103m via\u021b\u0103\u201d. <em>Via\u021b\u0103? <\/em>Via\u021ba era compact\u0103, unitar\u0103. Via\u021ba era un miracol. Numai via\u021ba putea s\u0103 dea via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Singur, murmur\u0103 Silviu, din nou, \u0219i se \u00eendrept\u0103 spre plaj\u0103.<\/p>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator has-alpha-channel-opacity\"\/>\n\n\n\n<p>* cu poezii scrise de CHAT-GPT, versiunea 3.5<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Proz\u0103 de George-Cosmin Bor\u0219<\/p>\n","protected":false},"author":376,"featured_media":11945,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1924,29],"tags":[1923,2321,2284,47],"coauthors":[2320],"class_list":["post-11927","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-box-office-proza","category-fictiune","tag-box-office-proza","tag-george-cosmin-bors","tag-nr-7-9-2024","tag-proza"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/12\/George-Cosmin-Bors-1.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11927","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/376"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11927"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11927\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11936,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11927\/revisions\/11936"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11945"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11927"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11927"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11927"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=11927"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}