{"id":11845,"date":"2024-12-11T20:42:14","date_gmt":"2024-12-11T17:42:14","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=11845"},"modified":"2024-12-11T20:44:02","modified_gmt":"2024-12-11T17:44:02","slug":"bazdaganii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=11845","title":{"rendered":"B\u00e2zd\u00e2g\u0103nii"},"content":{"rendered":"\n<div class=\"wp-block-group\"><div class=\"wp-block-group__inner-container is-layout-constrained wp-block-group-is-layout-constrained\">\n<p>O lectur\u0103 public\u0103 de poezie. \u00cen primul r\u00e2nd e o femeie, Ada, interesat\u0103 de unul dintre poe\u021bi. Constantin. Acesta observ\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i pune microfonul \u00eentre picioare, \u00een timp ce o prive\u0219te \u00een ochi. Un confrate, Lauren\u021biu, masiv, cu gesturi imperiale, cite\u0219te un text nesf\u00e2r\u0219it, e foarte p\u0103truns, se hipnotizeaz\u0103 singur. Lumea se foie\u0219te.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen hol, Ada intr\u0103 \u00een vorb\u0103 cu poetul. \u00cel b\u00e2rfesc pe confrate.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Credeam c\u0103 nu se mai termin\u0103, zice ea.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 \u0218tii cum e la excursiile cu \u0219coala, e c\u00e2te un elev care se cac\u0103 pe el special s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia tuturor din autobuz. A\u0219a face Lauren\u021biu de fiecare dat\u0103. Bine c\u0103 am citit \u00eenaintea lui, altfel \u00eemi plictisea publicul.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Totu\u0219i, arogan\u021ba lui are ceva atr\u0103g\u0103tor. Ca \u0219i musta\u021ba lui ridicol\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Pentru c\u0103 nu-i e team\u0103 de ridicol?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Da, ceva ce fascineaz\u0103 multe femei, paralizate de cum sunt privite.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Mai ales cele ca tine, obi\u0219nuite dintotdeauna s\u0103 fie privite.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-background\" style=\"background-color:#f6f6f6\"><\/p>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-group\"><div class=\"wp-block-group__inner-container is-layout-constrained wp-block-group-is-layout-constrained\">\n<p>Poe\u021bii \u0219i invita\u021bi sunt la un restaurant, la o mas\u0103 mare. E \u0219i Ada, st\u0103 l\u00e2ng\u0103 Constantin. Lauren\u021biu vorbe\u0219te foarte p\u0103truns cu o doamn\u0103 adoratoare, Ema. Cineva spune ceva de Dostoievski. Se schimb\u0103 c\u00e2teva replici despre, Constantin propune un joc dintr-o carte a lui Dostoievski, fiecare s\u0103 recunoasc\u0103 un lucru foarte r\u0103u pe care l-au f\u0103cut.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Ce-i binele, ce-i r\u0103ul? Nu e totul relativ? \u00eentreab\u0103 dispre\u021buitor Lauren\u021biu.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Nu chiar, spune Constantin.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Fizica modern\u0103, continu\u0103 Lauren\u021biu, spune c\u0103 nimic nu e real, particulele nu au o pozi\u021bie fix\u0103, depinde cine le observ\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Eu am un al \u0219aselea sim\u021b c\u00e2nd vine vorba de falsitate, zice Constantin. Mai ales c\u00e2nd sunt fiin\u021be false, b\u00e2zd\u00e2g\u0103nii, cum le zice \u00een popor la creaturi f\u0103r\u0103 suflet. Interesul lor e s\u0103 relativizeze tot, pentru c\u0103 ele n-au \u00eentr-adev\u0103r soliditate afectiv\u0103. Mi-aduc aminte c\u0103 am v\u0103zut o dat\u0103 o discu\u021bie \u00eentre fizicieni despre ipoteza lumii ca realitate virtual\u0103. \u0218i un fizician mai b\u0103tr\u00e2n a spus, apropo de ce ziceai tu, Lauren\u021biu, c\u0103 e posibil totu\u0219i ca sub relativitatea aparent\u0103 s\u0103 existe ni\u0219te legi stricte, solide. L-am v\u0103zut pe moderator, care \u00eemi d\u0103dea sentimentul c\u0103 e o b\u00e2zd\u00e2ganie, cum intervine gr\u0103bit, dispre\u021buitor \u0219i-i taie microfonul b\u0103tr\u00e2nului.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Dar nu suntem oricum total r\u0103i? \u00eentreab\u0103 Ada. Avem \u00een buzunare telefoane cu baterii de cobalt, au muncit copii africani s\u0103 ni le fac\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Prostii, zice Lauren\u021biu. Acolo e alt\u0103 lume, se moare de foame oricum. Munca \u00eei salveaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Femeia adoratoare z\u00e2mbe\u0219te aprobator \u0219i \u00ee\u0219i pune \u00een gur\u0103 o bucat\u0103 de gr\u0103tar, \u00eencepe s\u0103 o mestece demonstrativ.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Dar r\u0103zboiul? \u00eentreab\u0103 Ada<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Ce-i cu r\u0103zboiul? \u00eentreab\u0103 femeia adoratoare, cu gura plin\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Unii se duc \u0219i omoar\u0103 pentru noi. Sau dac\u0103 nu pentru noi, oricum ne convine. Uite, Israelul dezvolt\u0103 tehnologii din tehnologiile militare \u0219i ne convin, ne fac via\u021ba mai bun\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 A\u0219a au pus nazi\u0219tii bazele neurologiei, spune Constantin.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 De ce s\u0103 vorbim de a\u0219a ceva la mas\u0103, spune iritat\u0103 fana lui Lauren\u021biu, Ema.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 S\u0103 \u00een\u021beleg c\u0103 nu vrei s\u0103 joci, \u00eei zice Constantin \u0219i z\u00e2mbe\u0219te.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Nu am ce povesti, \u00eei spune Ema.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Nimic nimic? Poate ai uitat o dat\u0103 s\u0103 te speli pe din\u021bi, poate ai f\u0103cut un avort?<\/p>\n\n\n\n<p>Ema \u00eei z\u00e2mbe\u0219te cu to\u021bi din\u021bii \u0219i cu gingiile.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Dar dumneavoastr\u0103?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Am memoria foarte proast\u0103 dac\u0103 m\u0103 iei repede, dac\u0103 stau s\u0103-mi amintesc, \u00eemi vin unele.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Ceva mai recent atunci? \u00eentreab\u0103 Lauren\u021biu \u0219i-i face semn unui chelner cu sticla de vin.<\/p>\n\n\n\n<p>Constantin se g\u00e2nde\u0219te, se uit\u0103 spre Ada, Ada \u00eel \u00eencurajeaz\u0103 din ochi. Nu judec, \u00eei comunic\u0103 ochii ei. Constantin trage aer \u00een piept, inten\u021bionat teatral.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Cel mai recent a fost ieri, la cinema Elvira Popescu. Se terminase filmul \u0219i m-am dus la toalet\u0103. Am a\u0219teptat totu\u0219i \u00eenainte s\u0103 intre to\u021bi ce aveau de intrat, mi-era jen\u0103 de ce urma s\u0103 fac. B\u0103usem multe cafele \u0219i capuccino \u0219i n-am mai apucat s\u0103 merg la baie de alalt\u0103ieri. Am mai stat de vorb\u0103 la intrare cu unii cunoscu\u021bi. N-a\u0219 zice c\u0103 eram chiar \u00eentr-o urgen\u021b\u0103 maxim\u0103, m-a\u0219 mai fi ab\u021binut p\u00e2n\u0103 mai t\u00e2rziu. Dar era incomod. Am intrat deci, o doamn\u0103 f\u0103cea cur\u0103\u021benie. M-a privit lung. Am intrat \u00een cabin\u0103. C\u00e2nd a auzit c\u0103 mi-am dat jos pantalonii \u0219i catarama curelei se izbe\u0219te de podea, c\u00e2nd a auzit c\u0103 m-am a\u0219ezat \u0219i a auzit primul p\u00e2r\u021b, a strigat cu ur\u0103:<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Hai m\u0103i! Chiar a\u0219a?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Mai avea de stat acolo o vreme, s\u0103 termine cur\u0103\u021benia, \u00een duhoarea mea. \u0218i n-am nicio scuz\u0103, nu a fost ca \u0219i cum nu mi-am dat seama.<\/p>\n\n\n\n<p>Lauren\u021biu \u0219i Ema \u00ee\u0219i \u0219optesc \u0219i z\u00e2mbesc. Ada tace, \u00eeng\u00e2ndurat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 \u021ai-am t\u0103iat elanul? o \u00eentreab\u0103&nbsp; Constantin.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Nu\u2026Mi-am adus aminte ceva.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Poveste\u0219te.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Nu pot aici. Dar zi-mi, e cineva dintre noi o b\u00e2zd\u00e2ganie? Sim\u021bi adic\u0103?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Evident c\u0103 nu.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 De ce evident?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Crezi c\u0103 m-a\u0219 mai sim\u021bi \u00een largul meu?<\/p>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n<p class=\"has-background\" style=\"background-color:#f4f4f4\"><\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-group\"><div class=\"wp-block-group__inner-container is-layout-constrained wp-block-group-is-layout-constrained\">\n<p>Dup\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, cei doi sunt \u00een pat, la Constantin acas\u0103, la etajul 10. De la geamul lui se v\u0103d acoperi\u0219urile Bucure\u0219tiului, plou\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Hai, \u00eemi poveste\u0219ti? \u00eentreab\u0103 Constantin.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Ce?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Ce \u021bi-ai adus aminte la mas\u0103, c\u00e2nd ne-am cunoscut.<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;Ada \u00eel s\u0103rut\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Dac\u0103 promi\u021bi c\u0103 nu m\u0103 judeci prea aspru.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Niciodat\u0103. E\u0219ti prea frumoas\u0103 oricum s\u0103 nu fii iertat\u0103 pentru orice.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 S\u0103 nu exager\u0103m. Bine. Oricum, e ceva din copil\u0103rie, nu se pune. Bunica mea avea demen\u021b\u0103. Era dr\u0103gu\u021b\u0103, nu f\u0103cea nimic de speriat, numai c\u0103 p\u0103rea dus\u0103 de pe lume. M\u0103 jucam \u00een cas\u0103 \u00een preajma ei sau \u00eemi f\u0103ceam temele, m\u0103 privea ore, nu \u0219tiam niciodat\u0103 dac\u0103 m\u0103 recunoa\u0219te. Dar era destul de inofensiv\u0103 ca p\u0103rin\u021bii s\u0103 m\u0103 lase cu ea dup\u0103 ce m\u0103 \u00eentorceam de la \u0219coal\u0103. \u0218i \u00eentr-o sear\u0103, \u00eenainte s\u0103 vin\u0103 p\u0103rin\u021bii, a \u00eenceput s\u0103 vorbeasc\u0103 normal, s\u0103 se mi\u0219te ca un om. \u00cemi spunea pe nume, z\u00e2mbea. \u0218i c\u00eend a intrat mama pe u\u0219\u0103, am fugit repede la ea \u0219i i-am spus c\u0103 am vindecat-o pe bunica. \u0218i mama parc\u0103 a \u0219i crezut pu\u021bin, s-a luminat la fa\u021b\u0103, am tras-o de m\u00een\u0103 s\u0103 vin\u0103, s\u0103 vad\u0103. \u0218i a g\u0103sit-o pe bunica la fel, \u00een fotoliu. Se uita \u00een direc\u021bia televizorului \u0219i nu \u0219tiam, ca de obicei, dac\u0103 se uit\u0103 cu adev\u0103rat. Ca o pisic\u0103. Mi-a fost a\u0219a de ciud\u0103. \u00cei strigam, nervoas\u0103, hai bunica, vorbe\u0219te. \u0218i mama s-a sictirit deodat\u0103 de fantezia mea.<\/p>\n\n\n\n<p>Ada tace, se ridic\u0103 din pat. E sub\u021bire, cu picioare lungi, numai c\u0103 nu pare deloc fragil\u0103. Are o \u021binut\u0103 aristocratic\u0103, de la anii de balet. Se duce la geam.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Dar de ce te-a\u0219 judeca? o \u00eentreab\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Nu, stai pu\u021bin. A doua zi, am fost la o prieten\u0103, o coleg\u0103. I-am povestit. \u0218i nu \u0219tiu a cui a fost ideea, poate ne-am \u00eent\u0103r\u00e2tat una pe alta, fiindc\u0103, \u00ee\u021bi dai seama, ea m\u0103 sus\u021binea, cum \u0219tia din filmele americane c\u0103 fac prietenele, era <em>supportive<\/em>\u2026 Dar am sunat acas\u0103. Bunica r\u0103spundea la telefon, mai avea reflexul. Nu vorbea, doar ridica receptorul, pe atunci \u00eenc\u0103 erau telefoanele vechi, \u00eel punea la ureche \u0219i asculta, a\u0219tepta cuminte, ca o feti\u021b\u0103 bine-crescut\u0103. Am \u00eenceput s\u0103 \u021bip imediat ce a r\u0103spuns, \u00eei ziceam c\u0103 a luat foc casa, acolo unde sunt, c\u0103 eu \u0219i prietena mea suntem prinse \u00eentre fl\u0103c\u0103ri \u0219i c\u0103 o s\u0103 murim, s\u0103 \u0219tie, s\u0103-mi iau adio. Am \u00eenchis telefonul \u0219i am \u00eenceput s\u0103 r\u00e2dem. \u0218i la c\u00e2teva minute a sunat cineva. Era mama. Speriat\u0103 \u0219i u\u0219urat\u0103 c\u00e2nd a lini\u0219tit-o prietena mea. O sunase bunica, o sunase ca un om cu mintea \u00eentreag\u0103, formase telefonul din carne\u021belul de pe m\u0103su\u021b\u0103, o sunase \u0219i-i turuise ce-a auzit de la mine. Era \u00eengrozit\u0103, bocea.<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;Ada tace subit. \u00cel prive\u0219te pe Constantin fix, are ochii umezi. Ce frumoas\u0103 e, se g\u00e2nde\u0219te poetul.&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 \u0218i pe urm\u0103? Era ca \u00eenainte?<\/p>\n\n\n\n<p>\u2014 Da. Parc\u0103 nu se schimbase nimic. \u0218i nici n-a mai fost altfel.<\/p>\n<\/div><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Proz\u0103 de Dan Sociu<\/p>\n","protected":false},"author":130,"featured_media":11846,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1924,29],"tags":[1923,715,2284,47],"coauthors":[1190],"class_list":["post-11845","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-box-office-proza","category-fictiune","tag-box-office-proza","tag-dan-sociu","tag-nr-7-9-2024","tag-proza"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/12\/Dan-Sociu.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11845","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/130"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11845"}],"version-history":[{"count":13,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11845\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11865,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11845\/revisions\/11865"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11846"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11845"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11845"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11845"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=11845"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}