{"id":11722,"date":"2024-11-29T13:51:12","date_gmt":"2024-11-29T10:51:12","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=11722"},"modified":"2024-11-29T14:51:38","modified_gmt":"2024-11-29T11:51:38","slug":"legionarul-iesit-la-plimbare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=11722","title":{"rendered":"Legionarul \u201eie\u0219it la plimbare\u201d"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Roland Clark, Sf\u00e2nt\u0103 tinere\u021be legionar\u0103. Activismul fascist \u00een Rom\u00e2nia interbelic\u0103<\/em>, Polirom, Bucure\u0219ti, 2024, traducere de Marius-Adrian Hazaparu<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Chiar dac\u0103 Mi\u0219carea Legionar\u0103, ca fenomen istoric, \u0219i-a consumat \u201eproteina\u201d \u00een perioada interbelic\u0103, din varii \u0219i bine-cunoscute motive pasiunile st\u00e2rnite \u0219i lu\u0103rile de pozi\u021bie nu au \u00eencetat s\u0103 fie prezente \u00een discursul public \u00een tot intervalul de timp ce a urmat zenitului \u0219i pr\u0103bu\u0219irii. Un fapt nu doar explicabil, ci de-a dreptul obligatoriu. \u00cen plus, mediile de expresivitate ideologic\u0103 pe care le-au parcurs interpret\u0103rile istoriografice cu aplica\u021bie la fenomenul invocat aici au fost departe de-a limpezi lucrurile sau de-a \u00eentrez\u0103ri un orizont plauzibil al adev\u0103rului. Perioada comunist\u0103 a alterat percep\u021biile \u0219i a falsificat dovezile, arunc\u00e2nd orice discu\u021bie despre legionarismul rom\u00e2nesc \u00eenspre invectiv\u0103. Mai apoi, \u00een ultimele trei decenii \u0219i jum\u0103tate, o anumit\u0103 pruden\u021b\u0103, precum \u0219i o \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nat\u0103 remanen\u021b\u0103 a haloului propagandistic de cercetare \u0219i de analiz\u0103 au \u00eent\u00e2rziat elucid\u0103rile at\u00e2t de mult a\u0219teptate. Cartoful era, pesemne, prea fierbinte. A\u0219a st\u00e2nd lucrurile, au venit istorici str\u0103ini s\u0103 ne dea o m\u00e2n\u0103 de ajutor, s\u0103 ne scoat\u0103 oarecum dintr-o perplexitate cronic\u0103. Foarte bine, am putea spune imediat, c\u00e2t\u0103 vreme jocul subtil dintre departe<\/em> \u0219i aproape<\/em> poate induce efecte paradoxale, departele fiind mai plauzibil dec\u00e2t proximitatea.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce Oliver Jens Schmitt a propus o carte bine primit\u0103, apreciat\u0103 elogios (Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea \u0219i c\u0103derea \u201eC\u0103pitanului\u201d<\/em>), istoricul britanic Roland Clark vine \u0219i scoate a doua edi\u021bie a volumului ce poart\u0103 un titlu incitant, aproape \u00eendr\u0103zne\u021b \u2013 Sf\u00e2nt\u0103 tinere\u021be legionar\u0103. Activismul fascist \u00een Rom\u00e2nia interbelic\u0103<\/em>. Primul lucru pe care \u00eel simte cititorul este o anumit\u0103 lejeritate \u00een abordarea temei, lipsa acelei crisp\u0103ri, ba chiar a fricii ca nu cumva s\u0103 fii acuzat c\u0103 ai fluierat \u00een biseric\u0103, temere \u00eendeob\u0219te sesizabil\u0103 \u00een cazul istoricilor autohtoni. O \u00eentreag\u0103 tradi\u021bie pernicioas\u0103 este dezactivat\u0103, zvonul vag viforos ce mai vine \u00eenc\u0103 dinspre trecutul nevindecat (\u0219i nevindecabil) este insesizabil aici, drept pentru care nu provoac\u0103, incon\u0219tient sau con\u0219tient, o aten\u021bionare glaciar\u0103, acea \u00eencruntare menit\u0103 s\u0103 te avertizeze ca nu cumva s\u0103 calci pe bec. Roland Clark este imun fa\u021b\u0103 de ethos-<\/em>ul istoric vernacular ce ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 menaj\u0103m sensibilit\u0103\u021bi \u0219i s\u0103 inspect\u0103m grijulii cenu\u0219a, ca nu cumva s\u0103 ne ard\u0103 t\u0103ciunii \u00eenc\u0103 activi. Direct spus, autorul nu are de ce s\u0103 se simt\u0103 dator de-a \u00eendeplini un serviciu \u00een numele unei anumite m\u00e2ndrii de neam sau de-a p\u0103stra cli\u0219ee at\u00e2t de \u00eemp\u0103m\u00e2ntenite \u00eenc\u00e2t a le evacua echivaleaz\u0103 cu o lips\u0103 de cuviin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n

Corneliu Zelea Codreanu \u0219i camarazii s\u0103i au hr\u0103nit am\u0103girea sau iluzia unei \u021b\u0103ri \u201eca soarele sf\u00e2nt de pe cer\u201d, dar au sf\u00e2r\u0219it prin a deconta cu v\u00e2rf \u0219i \u00eendesat neputin\u021be, frustr\u0103ri, crime \u0219i asasinate, viziuni antisemite resping\u0103toare \u0219i trufii \u00een dezacord v\u0103dit cu smerenia cre\u0219tinului dreptcredincios.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

E limpede c\u0103 vinov\u0103\u021biile nu sunt distribuite \u00een conformitate cu prejudec\u0103\u021bile noastre sau cu ceea ce ne-am a\u0219tepta, \u00een numele unei corectitudini politice p\u00e2n\u0103 acum imposibil de pus \u00een dubiu, c\u0103 \u00een \u201efilmul\u201d nostru nu avem de-a face cu demoni, pe de o parte, \u0219i cu \u00eengeri, pe de alta. F\u0103r\u0103 a relativiza cu nimic culpele \u0219i f\u0103r\u0103 a ascunde sub covor mizeriile (antisemitism, violen\u021be extreme, asasinate politice, abuzuri \u00eempotriva evreilor \u0219i a propriet\u0103\u021bilor acestora), istoricul de la Universitatea din Liverpool este destul de neimplicat emo\u021bional pentru a pune accentele omogen: \u201ePovestea Legiunii este un avertisment despre ceea ce se poate \u00eent\u00e2mpla atunci c\u00e2nd guvernele nu sunt interesate s\u0103 guverneze bine.\u201d (p. 16) Printre altele, Regatul ce tocmai \u00ee\u0219i v\u0103zuse visul cu ochii, la finalul anului 1918, dubl\u00e2ndu-\u0219i teritoriul \u0219i popula\u021bia, a cam ratat \u00een anii \u201920 \u0219i \u201930 ai veacului trecut oportunit\u0103\u021bile de-a fi un stat democratic, tolerant \u0219i echilibrat \u00een privin\u021ba comportamentului politic al partidelor. Violen\u021bele, abuzurile \u0219i antisemitismul nu au fost apanajul exclusiv al extremei drepte, ci au asumat un trecut rezidual pe care Rom\u00e2nia Mare l-a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at cu orgoliu, rafin\u00e2nd patologii imposibil de temperat pe m\u0103sur\u0103 ce treceau anii. Liga Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bional-Cre\u0219tine, Garda de Fier sau Legiunea Arhanghelului Mihail, ca s\u0103 le enumer\u0103m doar pe cele mai importante din puzderia de organiza\u021bii ultrana\u021bionaliste, au cristalizat st\u0103ri de spirit \u00eendelung pl\u0103m\u0103dite de straturile poporale profunde, nu de ieri sau de alalt\u0103ieri, au dat for\u021b\u0103 \u0219i alur\u0103 fanatic\u0103 unor structuri politice \u0219i ideologice ce au evoluat spre metastaze pe un pat germinativ extrem de fertil. Pornind de la un citat dintr-un text semnat de Gilles Deleuze \u0219i F\u00e9lix Guattari (\u201eun schizofrenic ie\u0219it la plimbare e de preferat unui nevrotic \u00eentins pe canapeaua analistului\u201d), Roland Clark detecteaz\u0103 \u00een fiecare legionar un personaj colectiv av\u00e2nd atributele bunului rom\u00e2n ajuns foarte t\u00e2rziu \u00een ipostaza de-a fi cet\u0103\u021beanul unui stat etnic prietenos cu el: \u201eNefiind o mi\u0219care bazat\u0103 pe diferen\u021bele de clas\u0103, Legiunea se adresa \u021b\u0103ranilor, muncitorilor din fabrici, me\u0219te\u0219ugarilor, studen\u021bilor, solda\u021bilor, intelectualilor \u0219i aristocra\u021bilor. […] Neamul, rasa, rena\u0219terea, munca, dreptatea, puritatea \u0219i disciplina erau toate elemente centrale ale mesajului legionar.\u201d (p. 269) Din punct de vedere psihiatric, Mi\u0219carea Legionar\u0103, ca reper central al ultrana\u021bionalismului (un cuv\u00e2nt \u00eent\u00e2lnit copios \u00een carte), tr\u0103deaz\u0103 mai degrab\u0103 simptomele schizofreniei (datorit\u0103 sincretismului doctrinar), consider\u0103 autorul, dec\u00e2t pe cele ale nevrozei (care paraziteaz\u0103 o singur\u0103 idee, precum marxismul). De aici \u0219i vraja, extensia extraordinar\u0103 a ariei de recrutare \u0219i aderen\u021ba p\u00e2n\u0103 la sacrificiu la o comunitate de semeni exalta\u021bi de acelea\u0219i idealuri, unele condamnabile, altele legitime sau chiar izb\u0103vitoare. Legionarismul a \u201eie\u0219it la plimbare\u201d pe esplanada istoriei propulsat fiind de tr\u0103irile contradictorii \u0219i fruste ale cet\u0103\u021benilor unui stat post-imperial (aproape) ingenuu: speran\u021b\u0103 \u0219i team\u0103, ur\u0103 \u0219i vitalitate, m\u00e2ndrie \u0219i umilin\u021b\u0103, temeritate \u0219i sl\u0103biciune. Totul p\u0103rea a fi promis, dar nimic nu putea fi garantat. Pe acest teren al nisipurilor mi\u0219c\u0103toare, Corneliu Zelea Codreanu \u0219i camarazii s\u0103i au hr\u0103nit am\u0103girea sau iluzia unei \u021b\u0103ri \u201eca soarele sf\u00e2nt de pe cer\u201d, dar au sf\u00e2r\u0219it prin a deconta cu v\u00e2rf \u0219i \u00eendesat neputin\u021be, frustr\u0103ri, crime \u0219i asasinate, viziuni antisemite resping\u0103toare \u0219i trufii \u00een dezacord v\u0103dit cu smerenia cre\u0219tinului dreptcredincios.<\/p>\n\n\n\n

Trec\u00e2nd peste cli\u0219ee f\u0103r\u0103 m\u0103car s\u0103 le arunce o ochead\u0103, istoricul britanic caut\u0103 \u0219i g\u0103se\u0219te, credem noi, cheia sau explica\u021bia cu privire la enorma simpatie pe care au atras-o Legiunea \u0219i C\u0103pitanul, fire\u0219te, dep\u0103\u0219ind banala cauz\u0103 a politicianismului exersat de partidele tradi\u021bionale \u0219i a pl\u0103gii corup\u021biei endemice, pricinuite de acelea\u0219i partide conduse de lideri, cei mai mul\u021bi dintre ei, lipsi\u021bi de credibilitate \u0219i caren\u021bi \u00een privin\u021ba onestit\u0103\u021bii. Cheia a g\u0103sit-o \u00een mentalul colectiv al Mi\u0219c\u0103rii, \u00een obsesia lui Corneliu Zelea Codreanu de-a atinge himera \u201eomului nou\u201d, profund diferit de cel recognoscibil \u00een profilul standard al rom\u00e2nului interbelic. Nu a fost o ipocrizie ieftin\u0103, o g\u0103selni\u021b\u0103 propagandistic\u0103, ci un \u021bel (aproape sfruntat). Roland Clark insist\u0103 pe acest aspect \u201eantropologic\u201d, pe efortul Legiunii de-a aduce \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri \u00een ceea ce prive\u0219te \u201eset\u0103rile\u201d creaturii lui Dumnezeu. Mijlocul cel mai important utilizat pentru a reu\u0219i imposibilul a fost antrenamentul spiritual riguros, munca fizic\u0103 efectuat\u0103 \u00een tabere sau \u00een ac\u021biunile de solidarizare cu \u021b\u0103ranii ori cu cei afla\u021bi \u00een nevoi, fiind completat\u0103 cu medita\u021bia. Numai c\u0103 efortul intelectual nu se oprea la actul de cunoa\u0219tere, de a \u00eenv\u0103\u021ba \u0219col\u0103re\u0219te, de a studia \u00een perimetrul teoretic al unei teme, ci continua prin accentul pus pe edificarea unei con\u0219tiin\u021be morale fundamentate pe principii, valori \u0219i norme etice asumate f\u0103r\u0103 tocmeal\u0103. Astfel, totul c\u0103p\u0103ta un alt sens \u0219i blinda o motiva\u021bie ce alimenta un comportament specific, exemplar. Legionarii trebuiau s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 standardele unei noi elite morale, \u201es\u0103 fie one\u0219ti, altrui\u0219ti \u0219i muncitori, dac\u0103 voiau s\u0103-i \u00eenlocuiasc\u0103 pe liderii corup\u021bi ai Rom\u00e2niei\u201d (p. 71), precizeaz\u0103 autorul c\u0103r\u021bii, diferen\u021biind c\u00e2t se poate de net \u00eentre politicianul compromis \u0219i conduita \u201eomului nou\u201d. Tocmai acest fapt, accentul pe rena\u0219terea moral\u0103, a sedus t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie, elitele ei \u00een frunte cu Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Vulc\u0103nescu \u0219i fra\u021bii Acterian. \u00cen viziunea lui Corneliu Zelea Codreanu, Legiunea trebuia s\u0103 fie \u201eo \u0219coal\u0103 \u0219i o oaste, nu un partid\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Violen\u021ba la care au apelat legionarii, chiar \u0219i C\u0103pitanul, dar acesta numai la \u00eenceput, \u00een anii \u201920, fa\u021b\u0103 de adversari, tr\u0103d\u0103tori, dar \u0219i fa\u021b\u0103 de ultrana\u021bionali\u0219tii condu\u0219i de A.C. Cuza sau Octavian Goga, a constituit strategia blamabil\u0103, c\u0103lc\u00e2iul lui Ahile \u0219i ceea ce a amorsat finalul catastrofic. Ea a reprezentat, spune Roland Clark, o tactic\u0103 cu un scop precis: \u201eViolen\u021ba era important\u0103 pentru legionari pentru c\u0103 f\u0103cea din ei du\u0219manii unei guvern\u0103ri nelegitime. Autoportretizarea legionarilor \u00een victime ale violen\u021bei alimenta ideea c\u0103 erau inocen\u021bi, virtuo\u0219i \u0219i dispu\u0219i s\u0103 se sacrifice pentru na\u021biune, \u00een contrast cu politicienii lacomi.\u201d (p. 271) Din acest punct de vedere, modelul cu care doreau s\u0103 se identifice era acela al haiducilor din urm\u0103 cu un veac sau dou\u0103. A servi binelui nu era posibil dec\u00e2t printr-un act de pedepsire, prin reprimarea celor ce f\u0103ptuiser\u0103 r\u0103ul, \u00een folos propriu \u0219i prin nesocotirea sau sfidarea vie\u021bii celor mul\u021bi, dus\u0103 la limita subzisten\u021bei, sub spectrul mereu prezent al foametei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen sf\u00e2r\u0219it, formul\u00e2nd concluziile, autorul c\u0103r\u021bii vede \u00een dimensiunea religioas\u0103 a Mi\u0219c\u0103rii un element de structur\u0103, un pivot. Ortodoxismul a alimentat doctrina legionar\u0103 at\u00e2t de profund \u00eenc\u00e2t Legiunea s-a dorit a fi leg\u0103tura direct\u0103 \u00eentre popor \u0219i M\u00e2ntuitor: \u201eLegionarii vedeau na\u021biunea ca pe o comunitate sacr\u0103 \u00eenaintea lui Dumnezeu. Ei veneau la Dumnezeu \u00eempreun\u0103, ca un grup, \u0219i astfel na\u021biunea devenea o cale de m\u00e2ntuire. […] Legionarii \u00eenlocuiau statul ca reprezentant al poporului rom\u00e2n \u00eenaintea lui Dumnezeu.\u201d (p. 271-272) Nu deveneai legionar la fel cum deveneai na\u021bional-liberal sau \u021b\u0103r\u0103nist, ci printr-o convertire sui generis<\/em>. A face politic\u0103 se confunda cu un crez, cu o datorie ce avea nimb de sacrificiu, de unde \u0219i imensa \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 de fanatism. Un fanatism pe c\u00e2t de funest, pe at\u00e2t de amendabil.<\/p>\n\n\n\n

Roland Clark ne propune o carte cinstit\u0103<\/em> despre legionarism, \u00een special, despre ultrana\u021bionalismul interbelic rom\u00e2nesc, \u00een general. Foarte bine documentat\u0103, lipsit\u0103 de timidit\u0103\u021bi provocate de parti pris<\/em>-uri sau resentimente, Sf\u00e2nta tinere\u021be legionar\u0103<\/em> e plin\u0103 de analize nuan\u021bate, de acorduri fine \u00eentre puncte de vedere, atitudini \u0219i interpret\u0103ri ce pot angaja (\u00eenc\u0103) ata\u0219amente \u0219i reverii fa\u021b\u0103 de personaje \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103ri revolute.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronica ideilor de Florin Ardelean<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":11723,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[75,52],"tags":[77,76,2284,2296],"coauthors":[1201],"class_list":["post-11722","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cronica-ideilor","category-rubrici","tag-cronica-ideilor","tag-florin-ardelean","tag-nr-7-9-2024","tag-roland-clark"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/Sfanta.png","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11722","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11722"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11722\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11731,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11722\/revisions\/11731"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11723"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11722"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11722"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11722"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=11722"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}