{"id":11403,"date":"2024-10-10T08:28:21","date_gmt":"2024-10-10T05:28:21","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=11403"},"modified":"2024-10-10T08:58:03","modified_gmt":"2024-10-10T05:58:03","slug":"familiile-personajelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=11403","title":{"rendered":"Familiile personajelor"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cen ierarhia de valori tradi\u021bionale, pentru mine, familia se situeaz\u0103 pe primul loc pentru c\u0103 este mediul care m\u0103 define\u0219te, este microuniversul \u00een care tr\u0103iesc \u0219i func\u021bionez, este sursa mea de energie, creativitate \u0219i optimism; \u00een fine, a\u0219 putea continua cu motivele pentru care devin sensibil\u0103 ori de c\u00e2te ori se fac referiri la aceasta comunitate c\u0103reia simt c\u0103 \u00eei apar\u021bin cultural, intelectual, emo\u021bional, aceast\u0103 \u201egrupare social\u0103 cu cea mai mare \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 afectiv\u0103\u201d \u0219i \u00een care rela\u021biile dintre noi, membrii ei, sunt \u201e\u00een strict\u0103 dependen\u021b\u0103.\u201d (Ilu\u021b, 2005: 35) Cred c\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce c\u00e2\u0219tig\u0103m experien\u021be existen\u021biale, ne d\u0103m seama c\u0103 familia este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 ne confere \u0219i s\u0103 ne dezvolte sentimentul \u0219i spiritul de apartenen\u021b\u0103, demonstr\u00e2nd afirma\u021bia teoreticienilor, anume c\u0103 familia reprezint\u0103 \u201eun fundament pentru orice suntem sau facem\u201d (Tannen, 2019: 11); ca atare, tr\u0103im cu dorin\u021ba\/speran\u021ba de a ne g\u0103si familia pentru c\u0103 \u201evrem s\u0103 ne bucur\u0103m de conexiunea pe care o stabile\u0219te\u201d (11) \u0219i de valorile culturale pe care le genereaz\u0103, impune \u0219i transmite prin seturi de norme \u0219i reguli specifice, menite s\u0103 le \u00eenlesneasc\u0103 membrilor ei op\u021biuni corecte la nivel cotidian sau principial, reduc\u00e2nd considerabil nesiguran\u021ba \u0219i multe dintre conflictele din orice societate. Incursiunea autorilor \u00een microcomunitatea familial\u0103 a personajelor lor dezv\u0103luie intimit\u0103\u021bi ale acestora de natur\u0103 biografic\u0103, evolutiv\u0103, afectiv\u0103, deschiz\u00e2ndu-i cititorului c\u0103i adiacente, alternative, de observare \u0219i \u00een\u021belegere a modului lor de a re\/ac\u021biona, de a decide, de a exista, de fapt \u00een conforma\u021bia lor fic\u021bional\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Construc\u021bii ierarhice<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Studiile de antropologie cultural\u0103 pun \u00een eviden\u021b\u0103 faptul c\u0103 familia este \u201ecea mai ierarhic \u0219i intens conectat\u0103 institu\u021bie\u201d (Tannen, 20-19: 14), respectiv, c\u0103 ea instituie \u0219i constituie \u201eun sistem ierarhic \u00een care structura de putere este important\u0103 \u0219i se schimb\u0103 \u00een func\u021bie de activit\u0103\u021bile, evenimentele, episoadele familiale sau de schimbarea de calitate a membrilor familiei\u201d (Ilu\u021b, 2005: 259); s-a stabilit c\u0103 ea func\u021bioneaz\u0103 dup\u0103 reguli implicite \u0219i explicite, a\u0219a cum conchide Dr. Panait Zosin \u00een expunerea sa neprotocolar\u0103 despre individ \u00een evolu\u021bia sa organic\u0103 \u0219i spiritual\u0103: \u201eb\u0103rbatul trebuie s-o \u00eentre\u021bin\u0103 pe femeie, femeia trebuie s\u0103-l inspire pe b\u0103rbat, familia trebuie s\u0103 se inspire de la patrie, patria trebuie s\u0103 se inspire de la umanitate, iar umanitatea e \u00eendrum\u0103toarea suprem\u0103: \u00een servirea ei st\u0103 toat\u0103 fericirea […]. Familia reprezint\u0103 baza societ\u0103\u021bii […]; fiecare familie are datoria s\u0103 se lase inspirat\u0103 de c\u0103tre patrie iar patria (\u00een cazul nostru Rom\u00e2nia) particip\u0103 la progresul general al umanit\u0103\u021bii\u201d (Ilis, 2012: 620); este o constatare care vine s\u0103 confirme p\u0103rerea lui Pierre Bourdieu c\u0103 familia este at\u00e2t \u201eun instrument de construire\u00a0 a realit\u0103\u021bii sociale\u201d c\u00e2t \u0219i \u201eo construc\u021bie social\u0103.\u201d (Bourdieu, 1999: 107) Cu alte cuvinte, este \u201ecea mai mic\u0103 form\u0103 de organizare social\u0103\u201d (Anghel, 2009: 52), func\u021bion\u00e2nd ca o corpora\u021bie \u00een miniatur\u0103, asemenea familiei Richardson din Shaker Heights, constant admirat\u0103 de Pearl Warren pentru \u201e\u00eencrederea lor dezinvolt\u0103, \u0219i sentimentul limpede al propriului lor scop \u00een via\u021b\u0103 indiferent de momentul din zi\u201d, pornind chiar de la rutina \u0219i disciplina lor zilnic\u0103: \u201eDiminea\u021ba, doamna Richardson cobora \u00een buc\u0103t\u0103rie \u00een pantofi cu toc, cu cheile de la ma\u0219in\u0103 \u0219i cana de voiaj \u00een m\u00een\u0103 […], iar o clip\u0103 mai t\u00e2rziu u\u0219a garajului se auzea deschiz\u00e2ndu-se, iar Lexusul ei ie\u0219ea pe aleea larg\u0103 […]. La costum \u0219i cravat\u0103, domnul Richardson plecase deja de mult, dar era \u00eenc\u0103 prezent \u00een fundal, solid, impresionant \u0219i important, ca un masiv muntos \u00een zare […]. Munca […] pentru familia Richardson p\u0103rea ceva nobil: membrii ei f\u0103ceau lucruri importante […]. Elena Richardson scria pentru Sun Press<\/em>,\u00a0 ziarul local […]. Dl Bill Richardson era avocat. Cuno\u0219teau oameni importan\u021bi […]: pe primar,\u00a0 pe directorul Clinicii Cleveland, pe proprietarul echipei Indians. Aveau abonamente pentru tot sezonul la Jacobs Field \u0219i la Gund.\u201d (Ng, 2017: 48-9)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n\n\n\n

\u00cen spa\u021biul convie\u021buirii unei familii, reale sau fic\u021bionale, se stabilesc \u0219i se promoveaz\u0103 practici \u0219i norme sociale adecvate acestei institu\u021bii egalitare, descris\u0103 ca una care \u201epoate fascina sau captiva, m\u00e2ng\u00e2ia sau respinge, alina sau \u00eenfuria\u201d deopotriv\u0103 (Tannen, 2019: 186), respectiv, principii care confer\u0103 \u0219i sus\u021bin identitatea cultural\u0103 a acestei unit\u0103\u021bi sociale \u0219i fundamenteaz\u0103 conexiunile existente \u00eentre membrii s\u0103i.<\/p>\n\n\n\n

Disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi intergenera\u021bionale<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Observa\u021bia c\u0103 \u201efamilia e ca o oal\u0103 sub presiune \u00een care fierb rela\u021biile: acelea\u0219i procese care determin\u0103 toate conversa\u021biile \u0219i motiveaz\u0103 discu\u021biile \u00een familie; dar consecin\u021bele sunt mai importante \u0219i reac\u021biile mai intense pentru c\u0103 de ele depind multe aspecte \u2013 sentimentul c\u0103 suntem persoana care trebuie sau c\u0103 lumea este a\u0219a cum trebuie s\u0103 fie.\u201d (Tannen, 2019: 9) \u00eendeamn\u0103 cititorul s\u0103 identifice posibile e\u0219ecuri comunica\u021bionale ap\u0103rute \u00een evolu\u021bia personajelor, e\u0219ecuri care duc la reconfigurarea mediului lor familial, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cazul lui Pearl: mama ei, Mia, \u201ecrease o familie dezr\u0103d\u0103cinat\u0103 […]; prea mult timp \u00ee\u0219i obligase fiica s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 dup\u0103 capriciile ei: s\u0103 se mute ori de c\u00eete ori\u00a0 avea ea nevoie de idei noi [pentru fotografie], ori de c\u00e2te ori se sim\u021bea blocat\u0103 sau stingherit\u0103\u201d; urmarea acestei deficien\u021be de comunicare intergenera\u021bional\u0103 se manifest\u0103 prin treptata \u00eenstr\u0103inare a celor dou\u0103, subliniat\u0103 de autor prin men\u021biunea c\u0103, odat\u0103 cu trecerea s\u0103pt\u0103m\u00e2nilor, pe Mia \u201e\u00eencepuse s-o \u00eengrijoreze influen\u021ba familiei Richardson asupra lui Pearl, felul \u00een care p\u0103reau s-o fi asimilat \u00een via\u021ba lor \u2013 sau invers. La masa de sear\u0103, Pearl vorbea despre ei de parc\u0103 ar fi fost o emisiune TV care \u00eei pl\u0103cea la nebunie.\u201d (Ng, 2017: 52)<\/p>\n\n\n\n

Accept\u00e2nd faptul c\u0103 dimensiunea fundamental\u0103 a interac\u021biunilor familiale este comunicarea, acest \u201eelement major al vie\u021bii de familie\u201d, \u00eenso\u021bit\u0103 de metacomunicare, adic\u0103 \u201eansamblul de gesturi, semne, semnale care \u00eenso\u021besc mesajul\u201d (Ilu\u021b, 2005: 259), autorii utilizeaz\u0103 ambele procese pentru a descrie cu precizie modalit\u0103\u021bile de interac\u021biune a personajelor lor \u00een contexte semnificative, corespunz\u0103toare nivelului lor cognitiv \u0219i emo\u021bional; bun\u0103oar\u0103, Violet trece prin st\u0103ri de mare \u00eencordare ori de c\u00e2te ori are o discu\u021bie cu tat\u0103l ei, \u00een salonul unde acesta \u201e\u00ee\u0219i\u00a0 savura lini\u0219tea \u0219i paharul de vin de Porto de dup\u0103 mas\u0103\u201d (Hart, 2023: 39), moment \u00een care \u201echipul acestuia c\u0103p\u0103ta paloarea care de obicei indica o sup\u0103rare grav\u0103\u201d, iar ei \u201ei se str\u00e2ngea stomacul\u201d (39), a\u0219tept\u00e2ndu-i \u201epredica mar\u021bial\u0103\u201d, acel \u201ediscurs plictisitor despre vitejie \u0219i jertf\u0103, ce p\u0103rea s\u0103 devin\u0103 tot mai lung \u00een fiecare an\u201d (42), discurs prin care i se transmiteau reguli precise despre comportamentul care i se impunea \u00een diferite ocazii.<\/p>\n\n\n\n

Teoreticienii v\u0103d familia func\u021bion\u00e2nd ca un sistem \u201e<\/strong>cu grani\u021be bine conturate fa\u021b\u0103 de exterior\u201d (Ilu\u021b, 2005: 258), un sistem cu autoprotec\u021bie, \u00een condi\u021biile \u00een care, de\u0219i e considerat\u0103 o institu\u021bie egalitar\u0103, ea faciliteaz\u0103 cristalizarea unor subsisteme, dup\u0103 criteriul de rol sau cel emo\u021bional; disfunc\u021bionalitatea comunica\u021bional\u0103 ap\u0103rut\u0103 \u00eentre membrii familiei estompeaz\u0103 sau chiar anihileaz\u0103 func\u021bia familiei de a fi \u201ecea mai mare surs\u0103 de alinare\u201d (Tannen, 2019: 386), gener\u00e2nd efectul opus, cel al unei surse de durere \u0219i frustrare, asemenea celor tr\u0103ite de Hettie Quinn fa\u021b\u0103 de mama ei, Rose, \u00een momentul \u00een care fata \u201ea sim\u021bit o durere \u00een piept \u0219i dorin\u021ba de a fi o alt\u0103 fiic\u0103, a unei alte mame, de a face parte dintr-o alt\u0103 familie, una a c\u0103rei form\u0103 s\u0103 nu fie modelat\u0103 de suferin\u021b\u0103, tr\u0103dare \u0219i abandon. Sperase c\u0103 durerea se va estompa cu timpul, dar, \u00een loc de asta, absen\u021ba surorii \u0219i a tat\u0103lui ei devenea din ce \u00een ce mai insidioas\u0103 \u0219i p\u0103trunz\u0103toare.\u201d (Walsh, 2023: 40)<\/p>\n\n\n\n

Descoperind via\u021ba din familiile protagoni\u0219tilor, aceste corpora\u021bii \u00een miniatur\u0103 (vezi Tannen, 2019: 301), cititorii tr\u0103iesc adev\u0103rate experien\u021be interculturale cu fiecare dintre ele, realiz\u00e2nd modul \u00een care orice familie se poate descrie, \u00eentr-un fel, ca \u201eo na\u021biune \u00een sine, cu propriile obiceiuri \u0219i moduri de a vorbi\u201d (386), precum \u0219i modul \u00een care propria lor familie se structureaz\u0103 \u0219i se define\u0219te \u00een unicitatea ei.<\/p>\n\n\n\n

Referin\u021be<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Anghel, Petre, 2009, Cultur\u0103 \u0219i interculturalitate<\/em>, Cluj-Napoca: Limes<\/p>\n\n\n\n

Bourdieu, Pierre, 1999 (1994), Ra\u021biuni practice. O teorie a ac\u021biunii<\/em>, Bucure\u0219ti: Meridiane (trad. Cristina \u0219i Costin Popescu)<\/p>\n\n\n\n

Hart, Emilia, 2023, Femeile Weyward<\/em>, Bucure\u0219ti: Editura Bookzone (trad. Cosmin Nedelcu)<\/p>\n\n\n\n

Ilis, Florina, 2012, Vie\u021bile paralele<\/em>, Bucure\u0219ti: Cartea Rom\u00e2neasc\u0103<\/p>\n\n\n\n

Ilu\u021b, Petru, 2005, Sociopsihologia \u0219i antropologia familiei<\/em>, Ia\u0219i: Polirom<\/p>\n\n\n\n

Ng, Celeste, 2017, Mici focuri pretutindeni<\/em>, Bucure\u0219ti: Litera (trad. Adriana B\u0103descu)<\/p>\n\n\n\n

Tannen, Deborah, 2019 (2001), Spun asta doar pentru c\u0103 te iubesc<\/em>, Bucure\u0219ti: Editura Trei (trad. Ruxandra Vi\u0219an)<\/p>\n\n\n\n

Walsh, Kirk, S., 2023 (2021), Elefantul din Belfast<\/em>, Bucure\u0219ti: Corint Fiction (trad. Ioana Petridean)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Articol de Magda Danciu<\/p>\n","protected":false},"author":8,"featured_media":11414,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[52,58],"tags":[85,2244,86],"coauthors":[1239],"class_list":["post-11403","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-rubrici","category-save-as","tag-magda-danciu","tag-nr-6-2024","tag-save-as"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/10\/LeNain.png","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11403","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11403"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11403\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11415,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11403\/revisions\/11415"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11414"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11403"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11403"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11403"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=11403"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}