{"id":11214,"date":"2024-08-27T19:39:22","date_gmt":"2024-08-27T16:39:22","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=11214"},"modified":"2024-08-27T19:39:26","modified_gmt":"2024-08-27T16:39:26","slug":"atelierul-de-traduceri-romano-suedez","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=11214","title":{"rendered":"Atelierul de traduceri rom\u00e2no-suedez"},"content":{"rendered":"\n

Poezie \u0219i dialog intercultural rom\u00e2no-suedez<\/strong><\/h4>\n\n\n\n

Atelierul de poezie rom\u00e2no-suedez de la Stockholm, ajuns la cea de-a 12-a edi\u021bie, este unul dintre proiectele culturale cele mai longevive din re\u021beaua ICR, cu o notorietate care a crescut de la o edi\u021bie la alta, devenind o veritabil\u0103 platform\u0103 de dialog intercultural rom\u00e2no-suedez. Prin profilul s\u0103u distinct, vine \u00een continuarea altor proiecte literare ale institutului: prezen\u021bele rom\u00e2ne\u0219ti an de an la T\u00e2rgul de Carte de la G\u00f6teborg, cel mai mare eveniment cultural al Scandinaviei; serile de muzic\u0103 \u0219i poezie organizate la sediul institutului sub titulatura Camera de poezie a lumii<\/em> (Room of World Poetry<\/em> \u2013 dou\u0103 edi\u021bii); Premiul \u201eMarin Sorescu\u201d (15 edi\u021bii); prezen\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 la marile festivaluri de literatur\u0103 din Scandinavia (Littfest Ume\u00e5 \u2013 Suedia; Litfest Bergen \u2013 Norvegia; LiteratureXchange Aarhus \u2013 Danemarca etc.); dezbateri \u0219i lans\u0103ri de carte cu ocazia apari\u021biei recente a unor volume rom\u00e2ne\u0219ti (Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Tatiana \u021a\u00eebuleac, Mihail Sebastian, Max Blecher, Moni St\u0103nil\u0103, Corina Oproae etc.) sau a omagierii unor scriitori din Rom\u00e2nia (Paul Celan, Gabriela Melinescu).  <\/p>\n\n\n\n

\u00cen cazul atelierelor de poezie, scopul urm\u0103rit este \u00eens\u0103 unul diferit. \u00cen primul r\u00e2nd, de a facilita dialogul intercultural \u0219i de a promova voci literare \u201enoi\u201d. De\u0219i un proiect de ni\u0219\u0103, adresat unui public relativ restr\u00e2ns, atelierul a reu\u0219it s\u0103 creeze leg\u0103turi trainice \u00eentre scriitori tineri, \u00een plin\u0103 afirmare, din cele dou\u0103 \u021b\u0103ri \u0219i multe colabor\u0103ri pe termen lung \u2013 traduceri reciproce, invita\u021bii la festivaluri, particip\u0103ri la evenimente literare care au creat pun\u021bi de leg\u0103tur\u0103 statornice dintre dou\u0103 \u021b\u0103ri care nu au o tradi\u021bie de colaborare cultural\u0103 \u00eendelungat\u0103 \u00een spate, dar care au \u00een schimb o dinamic\u0103 de cooperare foarte bun\u0103 \u00een ultimele decenii \u0219i o deschidere real\u0103 pentru o mai bun\u0103 receptare reciproc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Atelierul de poezie a devenit, de-a lungul timpului, una dintre platformele principale de promovare a poe\u021bilor rom\u00e2ni \u00een Suedia \u0219i a poe\u021bilor suedezi \u00een Rom\u00e2nia. Printre participan\u021bii la edi\u021biile precedente ale atelierului se num\u0103r\u0103, pentru a da doar c\u00e2teva nume, Svetlana C\u00e2rstean, Radu Vancu, Claudiu Komartin, Alina Purcaru, George State, Ioana Vintil\u0103, Jonas Gren, Cecilia Hansson, Hanna Nordenh\u00f6k sau David Zimmerman. Poeziile traduse \u00een cadrul atelierului au fost publicate \u00een reviste literare de prestigiu, at\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u0219i \u00een Suedia, precum Poesis Interna\u021bional<\/em> sau Lyrikv\u00e4nnen<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Lucrul \u00een echip\u0103 pentru mai mult de o lun\u0103 pe marginea textelor, ini\u021bial de la distan\u021b\u0103, apoi timp de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een regim intensiv la Stockholm, creeaz\u0103 cadrul unei \u201eimersii\u201d culturale totale, \u00een care scriitorii se cunosc \u0219i ajung s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 modul de raportare a celorlal\u021bi la textele lor, \u00eempreun\u0103 cu mecanismele de \u201eproducere\u201d a poeziei. Este, \u00een fond, \u0219i un exerci\u021biu de reflec\u021bie \u0219i auto-confirmare dintr-o perspectiv\u0103 intercultural\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Spa\u021biile de reziden\u021b\u0103 oferite de Uniunea Scriitorilor din Suedia (F\u00f6rfattarf\u00f6rbundet<\/em>), chiar \u00een inima capitalei suedeze, pe Drottninggatan, la doi pa\u0219i de Muzeul Strindberg, amenajat la num\u0103rul 85, \u00een cl\u0103direa cunoscut\u0103 ca Turnul Albastru<\/em>, \u00een care marele scriitor August Strindberg a tr\u0103it \u00eentre 1908-1912, \u00een ultimii s\u0103i patru ani de via\u021b\u0103, ofer\u0103 ab initio<\/em> toate condi\u021biile ca \u201eschimbul\u201d cultural s\u0103 fie unul de succes. <\/p>\n\n\n\n

Scriitorii invita\u021bi la aceast\u0103 edi\u021bie au fost Ylva Gripfelt \u0219i Lizette Romero Niknami din Suedia, respectiv Mih\u00f3k Tam\u00e1s \u0219i Daniela Vizireanu din Rom\u00e2nia. \u00cen cadrul atelierului, poe\u021bii au fost fotografia\u021bi de Cato Lein, cunoscut \u00een mediile culturale ca fotograful laurea\u021bilor Nobel pentru literatur\u0103, fotografiile sale fiind postate apoi pe conturile media ale institutului \u0219i ale scriitorilor invita\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Pe perioada reziden\u021bei literare, scriitorul Mih\u00f3k Tam\u00e1s a colaborat cu poeta Ylva Gripfelt, iar scriitoarea Daniela Vizireanu cu poeta Lizette Romero Niknami.<\/p>\n\n\n\n

Volumele de poezie ale celor dou\u0103 scriitoare suedeze, publicate de dou\u0103 prestigioase edituri locale: ellerstr\u00f6ms<\/em> \u0219i Albert Bonniers<\/em>, au fost apreciate de publicul larg \u0219i bine primite de critic\u0103. Ylva Gripfelt este poet\u0103, editoare \u0219i jurnalist cultural stabilit\u0103 la Malm\u00f6. A urmat cursurile \u0218colii de Scriitori \/ F\u00f6rfattarskolan<\/em> din Lund \u0219i a condus revista literar\u0103 Kritiker<\/em>, fiind direct implicat\u0103 \u00een editarea num\u0103rului dedicat literaturii rom\u00e2ne contemporane, \u00een 2018. Det gudomliga tillst\u00e5ndet \/ Starea divin\u0103<\/em> este primul ei volum de poezie (ellerstr\u00f6ms, 2023) \u0219i a fost nominalizat anul acesta, chiar \u00een perioada atelierului, la prestigiosul premiu de debut oferit de ziarul din Bor\u00e5s, premiul Bor\u00e5s Tidning Debutantpris<\/em>. Cea de-a doua poet\u0103, Lizette Romero Niknami, suedez\u0103 cu r\u0103d\u0103cini chiliene, tr\u0103ie\u0219te la Stockholm \u0219i a urmat un master de scriere literar\u0103 la prestigioasa Academie Valand. Lucreaz\u0103 ca profesoar\u0103 la \u0219coala de scriitori Biskops-Arn\u00f6 F\u00f6rfattarskolan. De f\u00f6rsvunna<\/em> \/ Cei care au pierit<\/em> este debutul ei, volum publicat \u00een 2020 la cea mai cunoscut\u0103 editur\u0103 din Scandinavia, Albert Bonniers.<\/p>\n\n\n\n

Tinerii scriitori din Rom\u00e2nia au, de asemenea, c\u0103r\u021bi de vizit\u0103 care \u00eei recomand\u0103 c\u0103lduros pentru acest proiect. Daniela Vizireanu scrie poezie, cronic\u0103 literar\u0103 \u0219i este asistent\u0103 de cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103 la Institutul de Istorie \u0219i Teorie Literar\u0103 \u201eG. C\u0103linescu\u201d al Academiei Rom\u00e2ne. \u00cen prezent, studiaz\u0103 programul interdisciplinar Istoria Artei \u0219i Filosofia Culturii la Facultatea de Istorie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti. Colaboreaz\u0103 la reviste precum Observator Cultural<\/em>, Timpul<\/em>, Poesis Interna\u021bional<\/em>, Familia<\/em>, Matca<\/em>, Echinox<\/em> sau Tomis<\/em>. Volumul ei de debut \u00een poezie este \u00een curs de apari\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Cel de-al doilea oaspete din Rom\u00e2nia al atelierului nostru, scriitorul Mih\u00f3k Tam\u00e1s, este poet bilingv, traduc\u0103tor literar \u0219i redactor de carte. A publicat eseuri, cronici \u0219i poeme \u00een majoritatea revistelor literare din \u021bar\u0103. Este redactor la Revista de cultur\u0103 Familia<\/em> \u0219i colaboreaz\u0103 constant cu revistele V\u00e1rad<\/em> \u0219i Poesis Interna\u021bional<\/em>, printre altele. Autor a cinci volume de poezie scrise \u00een limba rom\u00e2n\u0103 (ultimul publicat: \u00e6s alienum<\/em>, Casa de Editur\u0103 Max Blecher, 2024), dintre care dou\u0103 traduse \u00een limba maghiar\u0103, scriitorul or\u0103dean este, de asemenea, c\u00e2\u0219tig\u0103tor al premiului special pentru traduceri literare acordat de Funda\u021bia Communitas \u00een colaborare cu Uniunea Scriitorilor (2019).<\/p>\n\n\n\n

Timp de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, cei patru poe\u021bi \u0219i-au tradus reciproc poeziile prin intermediul limbii engleze. Discu\u021biile s-au concentrat pe semantica cuvintelor \u0219i ritmul poeziilor, scriitorii \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 redea c\u00e2t mai precis nuan\u021bele \u0219i sensurile poemelor traduse. Rezultatul colabor\u0103rii a fost prezentat \u00een cadrul unui eveniment organizat la sediul institutului (Skeppsbron 20) din Gamla Stan<\/em> (Ora\u0219ul vechi), \u00een imediata vecin\u0103tate a Palatului Regal.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen pofida temperaturii sc\u0103zute, \u00een jur de 50 de persoane au trecut pragul institutului \u00een seara zilei de 15 martie pentru a-i cunoa\u0219te pe protagoni\u0219tii acestei edi\u021bii a atelierului \u0219i a le asculta poeziile. Evenimentul a constat \u00eentr-un recital, \u00een cadrul c\u0103ruia poe\u021bii au citit poemele at\u00e2t \u00een original, c\u00e2t \u0219i traducerile preg\u0103tite \u00een timpul atelierului, urmat de o discu\u021bie moderat\u0103 de c\u0103tre Rebecka B\u00fclow, jurnalist cultural, traduc\u0103toare din limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i, de asemenea, editoare a num\u0103rului special dedicat literaturii rom\u00e2ne contemporane de revista Kritiker<\/em> \u00een anul 2018. A mai colaborat cu ICR Stockholm la T\u00e2rgul de Carte de la G\u00f6teborg, edi\u021bia din 2018. \u00cen prezent, Rebecka B\u00fclow preg\u0103te\u0219te traducerea \u00een limba suedez\u0103 a volumului Ofsaid<\/em> al scriitoarei Moni St\u0103nil\u0103, la editura Faethon, preconizat s\u0103 apar\u0103 \u00een aceast\u0103 toamn\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Discu\u021bia s-a axat pe colaborarea dintre poe\u021bi \u0219i experien\u021ba traducerii textelor. Niciunul dintre cei patru scriitori nu mai participase la un asemenea proiect, to\u021bi consider\u00e2ndu-l deopotriv\u0103 o experien\u021b\u0103 inedit\u0103 \u0219i o \u0219ans\u0103 interesant\u0103 de a avea un dialog cu cel pe care \u00eel traduci. Procesul traducerii operelor celuilalt a deschis calea unei dezbateri despre diferen\u021bele culturale dintre Rom\u00e2nia \u0219i Suedia \u0219i cum acestea se reflect\u0103 \u00een poezie. Ylva Gripfelt \u0219i Lizette Romero Niknami \u0219i-au propus s\u0103 scrie o liric\u0103 mai ampl\u0103, iar Mih\u00f3k Tam\u00e1s \u0219i Daniela Vizireanu au \u201ev\u0103zut\u201d ca o provocare s\u0103 scrie \u00eentr-un mod minimalist.<\/p>\n\n\n\n

St\u00e2rni\u021bi de \u00eentreb\u0103rile moderatoarei, scriitorii au discutat pe larg despre procesul complex de reexaminare a propriei opere, atunci c\u00e2nd fiecare element trebuie dezb\u0103tut \u0219i clarificat unui interlocutor care nu cunoa\u0219te limba respectiv\u0103. Mih\u00f3k Tam\u00e1s \u0219i Ylva Gripfelt au spus c\u0103 au folosit, adesea, imagini sau gesturi pentru a explica diferite \u00een\u021belesuri \u0219i nuan\u021be, iar Daniela Vizireanu \u0219i Lizette Romero Niknami au analizat rolul operelor lor \u00een contextul mai larg al tradi\u021biilor literare din Rom\u00e2nia, respectiv Suedia. O men\u021biune special\u0103 pentru Carmen Lungu, absolvent\u0103 de studii scandinave la Bucure\u0219ti \u0219i Uppsala, care a coordonat eficient acest proiect din echipa institutului de la Stockholm.<\/p>\n\n\n\n

Ca s\u0103 nu lipseasc\u0103 nimic din re\u021beta unui schimb cultural reu\u0219it, seara de poezie s-a \u00eencheiat t\u00e2rziu la pubul S:ta Clara, din Gamla Stan<\/em>, binecunoscut pentru serile sale de blues \u0219i jazz, \u00een care acordurile de blues s-au \u00eempletit cu discu\u021bii despre literatur\u0103 \u0219i proiecte de viitor. Am marcat \u00eenc\u0103 o edi\u021bie de succes a atelierului nostru de poezie \u00een urma c\u0103ruia au r\u0103mas multe amintiri pl\u0103cute \u0219i o sear\u0103 de poezie de neuitat petrecut\u0103 \u00eempreun\u0103 la ICR Stockholm.<\/p>\n\n\n\n

Bogdan M. Popescu<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Director ICR Stockholm<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n

\n
\"\"
Daniela Vizireanu \u00a9 Cato Lein<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n
\n
\n
\n

Patersonii<\/strong><\/h4>\n\n\n\n

Deja cu tradi\u021bie, Atelierul de traduceri rom\u00e2no-suedez a ajuns la cea de-a dou\u0103sprezecea edi\u021bie. \u00cen perioada 8-15 martie 2024 am participat al\u0103turi de poetul bilingv Mih\u00f3k Tam\u00e1s\u0219i poetele suedeze Ylva Gripfelt \u0219i Lizette Romero Niknami la acest excelent demers transna\u021bional, organizat de Institutul Cultural Rom\u00e2n de la Stockholm, \u00eempreun\u0103 cu Centrul Na\u021bional al C\u0103r\u021bii \u0219i Uniunea Scriitorilor din Suedia.<\/p>\n\n\n\n

A fost o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 m\u0103noas\u0103 at\u00e2t creativ-poetic, c\u00e2t \u0219i plurilingv, \u00eenspre acest proces de comunicare intercultural\u0103. \u00cen sine, cred c\u0103 traducerea reciproc\u0103 a fost un soi de dialog profund dincolo de backgroundurile \u0219i egoistoriile noastre. Am devenit mai con\u0219tient\u0103 de ceea ce \u00eenseamn\u0103 intimitatea unui text \u0219i c\u00e2t de important\u0103 este. Au existat inevitabile provoc\u0103ri, men\u021binerea stilului, a tonului, a structurilor precise. Au fost negocieri peremtorii, f\u0103r\u0103 a denatura unitatea calupului. Limba englez\u0103 a devenit moneda noastr\u0103 de schimb, iar atunci c\u00e2nd lexicul devenea insuficient \u00een fa\u021ba particularit\u0103\u021bilor lingvistice \u0219i a nuan\u021belor semantice, am recurs la imagini, la gestualitate, chiar \u0219i la onomatopee! Cred c\u0103 niciodat\u0103 nu mi-a fost mai clar\u0103 sintagma aceea scolastic\u0103, specific rom\u00e2neasc\u0103, \u201eCe a vrut s\u0103 spun\u0103 autorul?\u201d, pentru c\u0103 acum, \u00een sf\u00e2r\u0219it, autorul \u00eemi r\u0103spundea. Avea autonomie.<\/p>\n\n\n\n

Nu \u0219tiu dac\u0103 exist\u0103 intimitate mai mare cu un text \u201estr\u0103in\u201d dec\u00e2t cea a traducerii lui. Mai ales \u00een poezie. Trebuie s\u0103 fii un fel de bijutier care tope\u0219te \u0219i toarn\u0103 un limbaj \u00eentr-o anumit\u0103 form\u0103. At\u00e2t poemele mele, c\u00e2t \u0219i cele ale lui Lizette exploreaz\u0103 tema copil\u0103riei, a deteritorializ\u0103rii familiale, a migr\u0103rii \u00een general. Or, poezia ei m-a f\u0103cut s\u0103 ies \u00eentruc\u00e2tva din zona mea de confort imagistic, de viziune reprezenta\u021bional\u0103, adic\u0103 dintr-o perspectiv\u0103 p\u0103\u0219unist-sorescian-idilic\u0103, pentru c\u0103 abordeaz\u0103 motive forte precum abuzul sexual \u00een familie, disocierea identitar\u0103, sentimentul de abandon. E o poezie visceral\u0103, minimalist\u0103, eliptic\u0103. Aminte\u0219te de v\u00e2na dicteului automat.<\/p>\n\n\n\n

Discu\u021biile noastre au stat \u0219i dincolo de texte. Am vorbit despre ecarturi culturale, mentalit\u0103\u021bi etnocentrice, tipicitate, despre discursuri. Un lucru care le-a mirat pe ambele poete e conven\u021bia din Rom\u00e2nia de a primi recomand\u0103ri de la poe\u021bi \u0219i critici literari pe coperta a patra a volumului, aspect nefamiliar pentru c\u00e2mpul literar suedez. Mi-a atras aten\u021bia statutul studiilor de creative writing<\/em> \u00een Suedia, care e unul institu\u021bionalizat, foarte bine organizat \u00een sistemul superior de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. Exist\u0103 \u0219coli de scriitori, precum Academia Valand. \u0218i noi avem diverse cursuri, ateliere, nu \u0219i \u0219coli propriu-zise pentru asta, de stat. \u00cemi povestea Lizette despre faptul c\u0103 pentru ei e ceva firesc s\u0103 fii poet(\u0103) \u0219i s\u0103 fi absolvit un master de scriere literar\u0103. Sigur, asta nu e o legitimare creativ\u0103, ci o practic\u0103, o form\u0103 de educare a cititorului.<\/p>\n\n\n\n

Chiar dac\u0103 vremea scandinav\u0103 ne-a intimidat pe alocuri, a fost o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 cu mult\u0103 chimie intelectual\u0103. Am fost ni\u0219te l’attrape-c\u0153urs<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Daniela Vizireanu<\/strong><\/p>\n<\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Lizette Romero NIKNAMI<\/strong>


aici e o familie
farfuria care se m\u0103soar\u0103 dup\u0103 palme
masa care se zg\u00e2l\u021b\u00e2ie de la pumnul abia st\u0103p\u00e2nit
cu\u021bitele aruncate din priviri
aici sunt \u0219i eu

\/

iat\u0103-m\u0103
sunt aici
\u00een oglind\u0103, \u00een piept, 
\u00een fa\u021ba obiectivului, sub mas\u0103, \u00een spatele u\u0219ii
\u00een poza de clas\u0103, \u00een dulap
pe scaun, pe ecran
\u00een toaleta \u0219colii
\u00een camera mea, \u00een pat, la sec\u021bia de poli\u021bie

\/

tot ce conteaz\u0103 e s\u0103 ancor\u0103m enun\u021burile \u00een claritate,
a fost odat\u0103 ca niciodat\u0103 o familie
e adev\u0103rat
a fost o familie
nu e chiar adev\u0103rat
a fost o mam\u0103, un tat\u0103
o fiic\u0103
una \u0219i alta

\/

\u00een casa cu ziduri \u00eenclinate
\u00eemi scriu eseurile pentru \u0219coal\u0103
\u00eemi fac temele, conjug verbele la pass\u00e9 compos\u00e9
aici m\u0103 fut \u0219i m\u0103 las futut\u0103
aici \u00eemi vine s\u0103-mi scot ochii cu lingura de lemn

\/

prive\u0219te-m\u0103 
\u00eemi zg\u00e2rii pielea de pe fa\u021b\u0103
\u0219i \u00eengenunchez \u00een fa\u021ba capacului de toalet\u0103 
ca \u00eenaintea unui nou dumnezeu

prive\u0219te-m\u0103
\u00eencep s\u0103 m\u0103 dezintegrez
\u00eenc\u0103 o dat\u0103

\/

nu exist\u0103 nicio diferen\u021b\u0103 \u00eentre odihn\u0103 \u0219i veghe
tot a\u0219a cum nu se poate stabili un \u00eenceput
s\u0103 se spun\u0103 precis: da, aici

dac\u0103 sunt cuvintele prea pu\u021bine
sau e doar greu s\u0103 le \u00een\u021belegem sensul 

se vorbe\u0219te despre asta, 
dar nu despre ceea ce conteaz\u0103
aici \u00eemi amintesc ceva, 
dar \u00eemi amintesc gre\u0219it

\/

rup cear\u0219afurile
s\u0103 le pot coase din nou

m\u0103 mi\u0219c \u00eentre pat \u0219i peretele desp\u0103r\u021bitor
podeaua \u0219i geamul,
un dulap, \u0219ifonier
de la scaun la mas\u0103
o fust\u0103
ceva ce \u021bi-e team\u0103 s\u0103 spui

stau \u021beap\u0103n\u0103 \u00een col\u021bii fiarei
m\u0103 \u021bin singur\u0103 de m\u00e2n\u0103
aici m\u0103 las violat\u0103 iar \u0219i iar

\/

\u00een acest loc pl\u00e2ng \u0219i vomit, altern\u00e2ndu-le
recapitulez tema la englez\u0103 pentru m\u00e2ine
\u00eemi caut propriile contradic\u021bii ale chipului
ultimele pic\u0103turi de la o po\u0219irc\u0103
\u0219i un monstru \u00een pat

\u00een fa\u021ba jurnalului \u00eencerc s\u0103 evit lucrurile 
\u00eenainte de a scrie c\u0103 m\u0103car eu 
pot avea \u00eencredere \u00een mine

\/

aici am \u00eenv\u0103\u021bat c\u0103 atingerea 
e un fel de confesiune

\u00eemi s\u0103rut 
genunchii, bra\u021bele
\u00eemi pun singur\u0103 m\u00e2na pe cre\u0219tet
\u00eemi ating umerii 

a\u0219a \u00eenv\u0103\u021b despre intimitate
despre disciplin\u0103

\/
<\/pre>\n\n\n\n
c\u00e2ndva am fost fiica cuiva<\/strong> STOP corpul \u00eemi apar\u021binea STOP
cum se simt mu\u0219chii coapselor c\u00e2nd se contract\u0103 STOP ochii STOP g\u00e2tul STOP
acum pot respira STOP e foarte cald STOP fa\u021ba nu mai e a mea STOP 
perechea de pantaloni STOP p\u0103rul lung \u0219i negru STOP nu \u0219tiu dac\u0103 s\u0103 dorm cu
\u0219osetele puse sau nu STOP maioul mov STOP p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 pielea se \u00eenro\u0219e\u0219te
de la c\u0103ldur\u0103 STOP ajunge STOP pijamalele au \u0219nur STOP nu-mi mai amintesc STOP
g\u00e2tul STOP un bra\u021b, o gur\u0103 de ce nu pot STOP pantalonii sunt ro\u0219ii STOP patul dublu
\u00een mijlocul camerei STOP deasupra tavanului STOP gura STOP fa\u021ba mea \u00eencepe s\u0103 semene cu el STOP m\u0103 doare STOP nu voi spune nimic despre asta STOP acela\u0219i perete care nu m\u0103 protejeaz\u0103 cu adev\u0103rat STOP c\u0103ma\u0219a de noapte STOP acum nu mai sunt
<\/strong><\/pre>\n\n\n\n
Traducere \u0219i prezentare de Daniela Vizireanu<\/strong><\/p>\n\n\n
\n
\"\"
      Mih\u00f3k Tam\u00e1s \u00a9 Cato Lei<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\n
\n
Impresii calde la rece<\/strong><\/p>\n\n\n\n
Workshopul de traduceri rom\u00e2no-suedeze din Stockholm, aflat deja la a dou\u0103sprezecea edi\u021bie, a fost f\u0103r\u0103-ndoial\u0103 unul dintre cele mai reu\u0219ite programe literare marca ICR la care am participat. Disciplin\u0103 \u0219i voie bun\u0103, frig \u0219i pa\u0219i iu\u021bi c\u0103tre c\u00e2te un muzeu, parc, pub sau chiar cimitir. O gazd\u0103 impecabil\u0103, directorul Bogdan M. Popescu, secondat\u0103 de Carmen Lungu, preg\u0103tind totul mig\u0103los, consult\u00e2nd mereu p\u0103r\u021bile implicate.<\/p>\n\n\n\n
Am f\u0103cut cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu mul\u021bi apropia\u021bi nordici ai poeziei \u0219i am \u00eenv\u0103\u021bat o sumedenie de lucruri \u00een timpul \u0219ederii mele la Casa de Oaspe\u021bi a Scriitorilor (F\u00f6rfattarnas G\u00e4sthem<\/em>) din capitala Suediei. De pild\u0103, cum s\u0103-mi mimez sau ilustrez grafic versurile atunci c\u00e2nd lingua franca<\/em> pe filiera c\u0103reia \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne \u00een\u021belegem, autorul \u0219i traduc\u0103torul, nu m\u0103 ajut\u0103. Stricte\u021be privind regulamentul intern al oric\u0103rui loc. Aten\u021bie sporit\u0103 la unele expresii sau adjective identitare care ar putea leza. Indirect, for\u021ba aglutinant\u0103 a protestelor \u00een strad\u0103 pentru cauze \u00eendep\u0103rtate. Dar \u0219i cum s\u0103 nu-mi uit acas\u0103, la proxima astfel de incursiune, ecusonul de jurnalist cultural, pe baza c\u0103ruia mi s-ar fi aplicat la intrarea \u00een muzee reduceri consistente.<\/p>\n\n\n\n
Traducerile reciproce s-au dovedit un succes nu doar judec\u00e2nd dup\u0103 num\u0103rul relativ mare de spectatori de la evenimentul final (desf\u0103\u0219urat la sediul institutului organizator), ci \u0219i prin prisma prieteniilor interculturale care s-au legat cu aceast\u0103 ocazie. Poemele participan\u021bilor, traduse din rom\u00e2n\u0103 \u00een suedez\u0103 respectiv viceversa, au fost citite cu voce tare \u0219i dezb\u0103tute \u00een cadrul unei sesiuni de Q&A moderate de traduc\u0103toarea Rebecka B\u00fclow, ceea ce a \u00eenlesnit semnificativ armonizarea celor dou\u0103 c\u00e2mpuri poetice at\u00e2t de diferite.<\/p>\n\n\n\n
De men\u021bionat, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, c\u0103 reu\u0219ita acestei edi\u021bii de atelier e dovedit\u0103 \u0219i de continuarea post-factum<\/em> a colabor\u0103rii dintre p\u0103r\u021bi \u00een vederea public\u0103rii t\u0103lm\u0103cirilor \u00een diverse reviste literare (Familia<\/em>, iat\u0103, sparge ghea\u021ba!), precum \u0219i, \u00eentr-un viitor nu foarte \u00eendep\u0103rtat, \u00een volume individuale. Recomand acest program pregnant al ICR Stockholm, nutrind speran\u021ba ca tot mai mul\u021bi poe\u021bi participan\u021bi s\u0103-\u0219i vad\u0103 manuscrisele publicate la editurile \u021b\u0103rii partenere.<\/p>\n\n\n\n
Mih\u00f3k Tam\u00e1s<\/strong><\/p>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Ylva GRIPFELT<\/strong>


Starea divin\u0103 (I)
<\/strong>
Apoi tata m-a tras de pe hol

Cu chipul, cu vocea     sear\u0103

Voi sta cu el la fereastr\u0103

\/

Copacul \u0219i iarba sunt prin v\u0103zduh de un albastru ad\u00e2nc

Un felinar str\u0103luce\u0219te pe cr\u00e2mpeiul de c\u0103rare

\/

M\u0103 sprijin de caloriferul rece
m\u0103 zg\u00e2iesc la locul \u00een care drumul se \u00eentretaie

dar nu apare nimic

nu am voie s\u0103 m\u0103 mi\u0219c


Drumul e pustiu

\/

\u00cen spatele meu camerele se umezesc

Tata vorbe\u0219te, se scutur\u0103
\u00eel voi asculta

\/

De munte nu v\u0103d mai nimic

\/

Doar c\u00e2nd apare pisica m\u0103 pot \u00eentoarce
s-o m\u00e2ng\u00e2i pe spinare

\/

Ne termin\u0103m treaba

\u0218i se-nnopteaz\u0103

\/

\u00cen buc\u0103t\u0103rie u\u0219a frigiderului se deschide \u0219i se \u00eenchide

un scaun este tras \u0219i tonul stins persist\u0103 mult\u0103 vreme

\/

Sunt treaz\u0103, g\u00e2ndesc

propozi\u021bii pe care le-am auzit

rug\u0103ciuni

\/

\u00cen interiorul pisicii de pe scaunul din hol se afl\u0103 visele pisicii

\/

Desenez muntele ciuntit

\/

La lumina ferestrei miroase a lemn cald
a lucruri umezite

Lui tata \u00eei unduie p\u0103rul c\u00e2nd se plimb\u0103 prin curte

\u00cen tic\u0103itul ceasului e mult\u0103 lini\u0219te

\/

M\u00e2nc\u0103m ce a g\u0103tit tata apoi tata spal\u0103 vasele

\u00cencerc s\u0103 spun ceva, m\u0103 \u00eentrerupe

\/

Zilele concresc

Colind\u0103m camera, buc\u0103t\u0103ria
rar colind\u0103m pe-afar\u0103

\/

Pe bra\u021bele fotoliului se-ntind bra\u021bele lui tata

Ceasul solar se apleac\u0103 spre munte

Pisica e la mine

\/

Pe cutia pick-up-ului se afl\u0103 raiul
un p\u0103trat \u00eenclinat
nori albi
gonind repede-repejor

Traducere \u0219i prezentare
de Mih\u00f3k Tam\u00e1s<\/strong>
 
<\/pre>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
Ecouri lirice post-atelier<\/h2>\n\n\n\n

piruet\u0103 perfect\u0103
<\/strong>
cu ochii \u00een florescen\u021ba steagurilor
toate afi\u0219ele digitale s-au predat \u00een fa\u021ba protestelor.
pulseaz\u0103 iubirea pentru r\u0103ni\u021bi, 
pulseaz\u0103 hemoglobina. 
nu sunt doar c\u00e2\u021biva mor\u021bi \u00een ora\u0219,
nu asta am venit s\u0103-\u021bi spun,
dar dac\u0103 tot sunt aici,
ora\u0219ule, \u00eenva\u021b\u0103-m\u0103 \u0219i pe mine
s\u0103 m\u0103 racordez
la nep\u0103trunsul ascuns,
fie \u00een ad\u00e2ncimi de \u00eentuneric,
fie \u00een vrajba elefan\u021bilor globali
sau \u00een inima celui mai debil temnicer.
spune-mi, zei\u021b\u0103 (sau tu,
con\u0219tiin\u021b\u0103), cum am ajuns noi oamenii pe aici!<\/em>
\u00een agora local\u0103 un b\u0103rbat ne vorbe\u0219te despre iisus 
aproape transpir\u00e2nd.
el nu \u0219tie c\u0103 \u00een frig eu contemplu lumea diferit,
m\u0103 g\u00e2ndesc la tricotaje, la rulouri cu scor\u021bi\u0219oar\u0103 
\u0219i la m\u00e2ntuire deloc.
splendoarea m\u0103 face o eroin\u0103 a momentului,
cu to\u021bii putem,
\u00eentr-o noapte ca asta, \u00eenstelat\u0103, 
cu greutatea unui hohot.
bogdan ne coboar\u0103 \u00eentr-un bar cu muzic\u0103 jazz live,
suntem vioi 
\u0219i timpul devine o piruet\u0103 perfect\u0103
printre noi.

Daniela Vizireanu
<\/strong>


martie de stockholm
<\/strong>
gamla stan imunitate moale
toat\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na urm\u0103toare
propolis
\u0219i paracetamoale
hainele ieftinache
\u00een care lunecam
\u00een jos pe drottninggattan
imitau cromatic hainele lor
doar liniile l\u0103sate de usc\u0103tor
tr\u0103dau slaba calitate
puhoi de blonzime
cu fard oranj \u0219i m\u00e2ini fine
sfinc\u0219i anti-tero
surprin\u0219i
cu limbi scoase-n lateral
\u0219i pe ici-colo
c\u00e2te un est-european
cu fes banal
sn\u00e4lla sn\u00e4lla
tack tack tack<\/em>
\u00een frigul-vibra\u021bie
\u0219i numai gra\u021bie
pietricelelor antiderapante
\u00een ochii t\u0103i azi nu se scufund\u0103
verdele de silvostep\u0103
\u00een maroniul-tundr\u0103

Mih\u00f3k Tam\u00e1s<\/strong><\/pre>\n<\/div><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
EDI\u021aIA A 12-A, STOCKHOLM<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":11215,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[30,27],"tags":[2227,1720,2229,177,2206,9,157,2228],"coauthors":[1278],"class_list":["post-11214","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-poezie","category-traduceri","tag-atelier","tag-daniela-vizireanu","tag-lizette-romero-niknami","tag-mihok-tamas-2","tag-nr-4-5-2024","tag-poezie","tag-traduceri","tag-ylva-gripfelt"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/08\/Lizette-Romero-Niknami-Daniela-Vizireanu-Bogdan-M.-Popescu-Ylva-Gripfelt-Mihok-Tamas-c-Cato-Lein-scaled.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11214","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11214"}],"version-history":[{"count":16,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11214\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11249,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11214\/revisions\/11249"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11215"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11214"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11214"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11214"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=11214"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}