{"id":11100,"date":"2024-07-31T11:15:58","date_gmt":"2024-07-31T08:15:58","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=11100"},"modified":"2024-07-31T11:16:04","modified_gmt":"2024-07-31T08:16:04","slug":"o-devalmasie-intentionata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=11100","title":{"rendered":"O dev\u0103lm\u0103\u0219ie inten\u021bionat\u0103"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Vasile Igna, ROATA<\/em>, Editura Limes, 2024<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Vasile Igna s-a n\u0103scut \u00een 4 martie 1944, la Ardusat, Maramure\u0219. Este absolvent al Facult\u0103\u021bii de Filologie a Universit\u0103\u021bii din Cluj (1966). A fost profesor de limba rom\u00e2n\u0103 (1966-1969), editor la Dacia<\/em> (1970-1944), diplomat, \u00eens\u0103rcinat cu afaceri culturale, la Paris, Berna \u0219i Bucure\u0219ti (1994-2007). A debutat cu volumul Arme albe<\/em> (1969), urmat de alte treisprezece c\u0103r\u021bi de poezie, cea mai recent\u0103 fiind Capcanele<\/em> (2022). Este membru al Uniunii Scriitorilor \u0219i PEN Club, laureat al mai multor premii literare \u0219i al Premiului Na\u021bional \u201eTudor Arghezi\u201d pentru opera omnia <\/em>(2020). Locuie\u0219te la Cluj, tr\u0103ie\u0219te pe Valea C\u0103prioarei din Feleacu.<\/p>\n\n\n\n

R\u00e2ndurile de fa\u021b\u0103 se refer\u0103 la volumul ROATA<\/em>, incitate de viziunea poetului \u0219i, mai precis, de gravitatea acesteia; sugestiv este mottoul ales de poet din T.S. Eliot: \u201e\u00cen punctul fix al lumii rotitoare. Nici trup nici netrup (Burnt Norton).\u201d<\/p>\n\n\n\n

Poetul Vasile Igna se arat\u0103 lecturii ca un post-post-modern, \u201evorba-n doi pieri\u201d gener\u00e2nd un discurs ludic-absurd, uneori trimi\u021b\u00e2nd la crea\u021biile populare, dar \u0219i la vorbirea copiilor, \u00een privin\u021ba expresivit\u0103\u021bii. Intelectul controleaz\u0103 din subteran acest discurs, l\u0103s\u00e2nd libertate suficient\u0103 cuvintelor s\u0103 zburde prin straturi varii, friz\u00e2nd cotidianul, celestul, demonicul. Un Ur-simbol e axial: Gr\u0103dina<\/em>, adus din volume anterioare, la maturitate, el fiind axul viziunii poetului nostru. E o dev\u0103lm\u0103\u0219ie inten\u021bionat\u0103, voluptatea autorului fiind s\u0103 scrie ritmat-rimat sub bolta unei reflexivit\u0103\u021bi grave, cu strat cotidian, cum \u0219i metaforic, mitic, arhaic, mitologic etc. Gr\u0103dina<\/em> e f\u0103r\u0103 grani\u021be, un spa\u021biu complet disponibil tuturor experimentelor. Cultura greco-latin\u0103 informeaz\u0103 cu aplomb. Totul e pus sub semnul c\u0103ut\u0103rii unei ilumin\u0103ri care s\u0103 elibereze eul poetic de superficii. De altfel, gravitatea viziunii e consubstan\u021bial\u0103 celei rilkeene. Printre procedurile uzitate este \u0219i aceea de a lua un fapt autobiografic \u0219i a-l plimba, lent ori fugace, prin mitologii amestecate, impure, cu sorginte, ea \u00eens\u0103\u0219i, bramburit\u0103. Joc \u0219i absurd se nasc f\u0103r\u0103 efort din scrierea literal\u0103\/literat\u0103 a poemului: \u201eCe mai conteaz\u0103 \u2013 zice autorul \u2013 dac\u0103 e centrifug\u0103 ori centripet\u0103\u201d. Totul se petrece \u00eentr-un \u201ecastel de h\u00e2rtie\u201d, iar scrierea, \u00een esen\u021b\u0103, e reala magie de pe pagin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201eSemnul pe h\u00e2rtie\u201d d\u0103 adev\u0103r \u0219i putere scriptorului. Adev\u0103rul realit\u0103\u021bii \u00eel asigur\u0103 doar scrisul. Pl\u0103mada din cuvinte \u0219i fervoarea angajamentului autorului la aceast\u0103 munc\u0103, ca de Hercul, ars pe din\u0103untru de noxele am\u0103girii de sine, pare a nu avea vreun motiv cotidian. Praful de vremelnicie ridicat din fic\u021biune cade apoi n\u0103mol pe pagin\u0103. Iat\u0103 contradic\u021bii de ne\u00eenl\u0103turat. Poetul nu se panicheaz\u0103 c\u0103 lumea nu e scris\u0103 \u00een vreo carte, pentru c\u0103 \u00een Gr\u0103dina <\/em>sa deliciile nu sunt num\u0103rate. Dimpotriv\u0103, el este gr\u0103dinarul care administreaz\u0103, f\u0103r\u0103 o\u021biu, aceast\u0103 minune. Poetul locuie\u0219te, sub aspect autobiografic, o Vale real\u0103, unde scrie \u0219i munce\u0219te ca horticultor amator: Valea C\u0103prioarei din Feleac, deasupra  Clujului. \u201eDar mai bine\/ \u00eentreab-o pe Niobe (prima femeie muritoare, iubita lui Zeus) cu siguran\u021b\u0103 ea nu are\/ nevoie de descrieri \u0219i probe\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Poetul este un \u201esclav al r\u00e2vnei\u201d, \u0219i nu e chiar un cap\u0103t de \u021bar\u0103 s\u0103 scrie alt\u0103 pagin\u0103, alt poem, alt\u0103 z\u0103d\u0103rnicie, alte sinam\u0103giri. Orfeu \u00eensu\u0219i \u201ecoboar\u0103 teleleu\/ cu ochii \u00eenchi\u0219i treptele bolgiei mai lucioase ca\/ sfera aceea ce-\u0219i caut\u0103 noi rotunjimi precum\/ Hera Telea \u00een pustiul Olimpului.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Autorul are, a\u0219adar, o versatil\u0103 capacitate de a concepe \u0219i de a mo\u0219teni apoi acest spa\u021biu ce-i asigur\u0103 amprenta personal\u0103, original\u0103, a identit\u0103\u021bii sale literare. Nu sunt mul\u021bi poe\u021bii, cum nici prozatorii nu sunt, at\u00e2t de fire\u0219ti, \u00een configurarea toposului d\u0103t\u0103tor de delicii, dar \u0219i de culoare distinctiv\u0103. Ludicul simbolic ritmeaz\u0103 \u0219i rimeaz\u0103 discursul suprarealist, cursiv \u0219i amuzant. Uneori trimiterile sar peste \u201emode \u0219i timp\u201d, amintit de Ion Barbu din Riga Crypto \u0219i Enigel<\/em> sau din poemele abstracte (ex: \u201e\u0219i bure\u021bi p\u0103duratici de rou\u0103\u201d). A\u0219a c\u0103 \u201eface cuvinte din alte cuvinte\u201d, \u00eentr-o rotire cu goluri \u0219i plinuri ca \u00eentr-un hotar sempitern.<\/p>\n\n\n\n

Roata<\/em>, Spi\u021ba<\/em>, Respira\u021bie<\/em> sunt trei titluri care se succed \u00eentr-o monotonie compensat\u0103 de excep\u021bionalitatea textului, prin densitatea problematiz\u0103rii \u0219i a experiment\u0103rii con\u021binutistice. Vasile Igna are, \u00een acest sens, o invidiabil\u0103 capacitate de  a vedea<\/em>, cu ochii furtunii, \u201elipsi\u021bi de dorin\u021be\u201d, \u201elocul unde se afl\u0103 mijlocul\/ sor\u021bii \u00een care mor\u021bii se caut\u0103 \u00een mijlocul\/ sor\u021bii \u00een care mor\u021bii se caut\u0103 unii pe al\u021bii cei\/ scunzi pe \u00eenal\u021bii \u0219i cei f\u0103r\u0103 de vedere pe cei mai\/ scunzi pe \u00eenal\u021bii \u0219i cei f\u0103r\u0103 vedere pe cei ce mai\/ l\u0103crimeaz\u0103-n t\u0103cere.\u201d Chiar \u0219i din acest scurt citat se poate observa c\u00e2t de dificil\u0103 devine lectura, poticnindu-se \u00een ritmarea f\u0103r\u0103 o ax\u0103 orientativ\u0103. Autorul nu pare a menaja gustul comun al lecturii, el fiind sie\u0219i cititor. \u201eSunt doar\/ c\u00e2teva locuri \u0219i-acelea foarte bine p\u0103zite unde\/ s\u00e2ngele limpeze\u0219te r\u0103nile ascunse \u0219i nepedepsite\/ unde bucuria e un fel de onoare nemeritat\u0103 o\/ moarte \u00eenainte de moarte cu mii \u0219i milioane de\/ spi\u021be-\u00eencercat\u0103 ce caut\u0103 una \u0219i-aceea\u0219i\/ netrebnic\u0103 roat\u0103 \u0219i o respirare t\u00e2rzie pentru\/ c\u0103 poate s\u0103 fie deodat\u0103 \u0219i moart\u0103 \u0219i vie.\u201d Cople\u0219it de invazia nest\u0103vilit\u0103 a dezordinii, poetul nu simte bucuria scrisului, extenuat parc\u0103 de z\u0103d\u0103rnicia de a instaura o c\u00e2t de mic\u0103 automul\u021bumire. \u201ePunctul fix al lumii rotitoare\u201d din mottoul din T.S. Eliot doar agraveaz\u0103 exasperarea auctorial\u0103. Vasile Igna este, \u00een peisajul de azi al poeziei, un senior care merit\u0103 lecturi repetate pentru a descoperi diamantele poeziei sale. El este un nume de prestigiu al liricii actuale \u0219i numele s\u0103u este apreciat ca al unui poet care merit\u0103 toat\u0103 considera\u021biunea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Ioan Moldovan<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":11101,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[56,52],"tags":[8,2206,68,1626],"coauthors":[1219],"class_list":["post-11100","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-poeti-in-carti","category-rubrici","tag-ioan-moldovan","tag-nr-4-5-2024","tag-poeti-in-carti","tag-vasile-igna"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/Roata.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11100","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11100"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11100\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11102,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11100\/revisions\/11102"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11101"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11100"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11100"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11100"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=11100"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}