{"id":11062,"date":"2024-07-26T15:30:10","date_gmt":"2024-07-26T12:30:10","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=11062"},"modified":"2024-07-29T07:12:50","modified_gmt":"2024-07-29T04:12:50","slug":"spatii-de-congregare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=11062","title":{"rendered":"Spa\u021bii de congregare"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Antoine Blanchard, Caf\u00e9 de la Paix<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Mi-a atras aten\u021bia utilizarea particular\u0103 a termenului de spa\u021biu de congregare \u00een cadrul emisiunii lui C\u0103t\u0103lin \u0218tef\u0103nescu \u201eCapital\u0103 cultural\u0103\u201d \u2013 un proiect al Universit\u0103\u021bii Politehnica Timi\u0219oara \u0219i TVR \u2013, difuzat\u0103 la TVR Cultural anul trecut, \u00een 27 octombrie, cu prilejul dialogului moderatorului cu arhitecta Oana St\u0103nescu (prezentat\u0103 de sursele electronice ca fiind \u201earhitect, profesor \u0219i cercet\u0103tor la Harvard \u0219i MIT\u201d, \u0219i ca av\u00e2nd \u201eproiecte \u00een \u00eentreaga lume \u0219i colabor\u0103ri cu cei mai importan\u021bi designeri\u201d, precum \u0219i re\u0219edin\u021ba divizat\u0103 \u00eentre New York \u0219i Berlin), anume, aceea de loc de adunare, de socializare, de comuniune, adic\u0103, un spa\u021biu public, social, unde \u201eindivizii interac\u021bioneaz\u0103 continuu\u201d, purt\u00e2ndu-se ca \u201eni\u0219te actori cu roluri multiple pe invizibila scen\u0103\u201d a vie\u021bii cotidiene (Anghel, 2009: 76). Asemenea at\u00e2tor concitadini ai mei, am c\u00e2teva microspa\u021bii publice preferate \u2013 biblioteca, teatrul, muzeul, galeria de art\u0103, libr\u0103ria \u2013 c\u0103rora, constat cu pl\u0103cere de fiecare dat\u0103, le percep acea dinamic\u0103 aparte, care le permite s\u0103 se reinventeze \u00een alte spa\u021bii, \u201e\u00een func\u021bie de uzajul care se d\u0103 elementelor care le compun\u201d (83), bun\u0103oar\u0103, acela de spa\u021biu comercial, dac\u0103 e o expozi\u021bie cu v\u00e2nzare la muzeu sau la galerie, sau de divertisment, dac\u0103 este un festival tematic la teatru ori un concurs cu premii la bibliotec\u0103. Amplasarea temporar\u0103 a personajelor din romane \u00een anumite spa\u021bii publice, urbane \u00een exemplele noastre, le permite acestora s\u0103 \u00eencerce experien\u021be cotidiene marcate de practici de comunicare caracteristice, complet\u00e2nd, diversific\u00e2nd, chiar reconfigur\u00e2nd astfel, dimensiunea lor epic\u0103 ini\u021bial\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Configura\u021bii spa\u021biale demarcate<\/strong><\/h4>\n\n\n\n

Urm\u00e2nd op\u021biunea autorilor pentru un anume spa\u021biu de congregare, cititorul asist\u0103 la anumite practici \u0219i opera\u021bii cotidiene pe care protagoni\u0219tii le articuleaz\u0103 \u00een procesul de re\/g\u0103sire a lor \u00een posibilitatea descoperirii spa\u021bialit\u0103\u021bii, adic\u0103 a acelei \u201edeveniri evenimen\u021biale a spa\u021biului\u201d \u0219i a \u201eactualiz\u0103rii lui \u00eentr-o infinitate de configura\u021bii\u201d (Mihali, 2001: 53), altele dec\u00e2t cele comune, cum ar fi Biblioteca Clubului Athletic Club, unde Phillip Marlowe descoper\u0103 dubla func\u021bie a a\u0219ez\u0103m\u00e2ntului, cea de studiu \u0219i cea de relaxare: \u201eAvea c\u0103r\u021bi \u00een spatele unor u\u0219i de sticl\u0103 \u0219i reviste risipite pe o mas\u0103 lung\u0103 \u00een centru, ca \u0219i un portret al fondatorului, luminat de un bec. Ocupa\u021bia principal\u0103 p\u0103rea s\u0103 fie \u00eens\u0103 dormitul. Biblioteci plasate perpendicular creau mici alcovuri, iar \u00een alcovuri se aflau fotolii de piele cu sp\u0103tarul \u00eenalt, de o m\u0103rime \u0219i o moliciune greu de  crezut. \u00cen multe din aceste fotolii, domni b\u0103tr\u00e2ni cu fe\u021be violete din cauza presiunii arteriale ridicate dormeau lini\u0219ti\u021bi \u0219i sfor\u0103iau sub\u021bire \u0219i chinuit prin n\u0103rile str\u00e2nse (…). Camera  asta e pentru odihna de dup\u0103-amiaz\u0103.\u201d (Chandler,  1993: 85)<\/p>\n\n\n\n

Aparent, orice spa\u021biu urban demarcat este conceput ca un mod de reflectare specific\u0103 a practicilor sociale ale locului, fiind necondi\u021bionat legat de vie\u021bile comunit\u0103\u021bilor pe care le reprezint\u0103 (vezi Miles et al., 2000: 48), a\u0219a cum putem observa dac\u0103 analiz\u0103m statutul complex (comercial \u0219i educativ) al Libr\u0103riei Blackbird din cartea Carolinei Graham, o libr\u0103rie descoperit\u0103 de Madison Avery \u00een cursul cercet\u0103rilor sale din fictiva localitate Causton din Oxfordshire: \u201eLibr\u0103ria Blackbird era, momentan, goal\u0103. Avery st\u0103tea l\u00e2ng\u0103 u\u0219\u0103 la frumosul lui escritoire.<\/em> Cl\u0103direa avea dou\u0103 niveluri, legate de o scar\u0103 din piatr\u0103 ale c\u0103rei trepte deveniser\u0103 lucioase cu trecerea timpului (…). Avery se ridic\u0103 hot\u0103r\u00e2ndu-se  s\u0103 pun\u0103 la locul lor volumele r\u0103sfoite de vizitatori \u0219i abandonate pe cele dou\u0103 mese rotunde. \u00cen Blackbird c\u0103r\u021bile erau aranjate pe genuri literare sau pe domenii, iar din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, cump\u0103r\u0103torii \u00ee\u0219i duceau singuri c\u0103r\u021bile pe raft, de cele mai multe ori cu rezultate de-a dreptul amuzante.\u201d (Graham, 2017: 110)<\/p>\n\n\n\n

Se admite unanim c\u0103 un spa\u021biu cotidian este definit prin natura \u0219i complexitatea mi\u0219c\u0103rilor indivizilor care compun comunitatea de referin\u021b\u0103; el este \u201ecrea\u021bia absolut\u0103 a gestului individual \u0219i colectiv\u201d (Groza, 2001: 48), reprezent\u00e2nd un spa\u021biu reconfigurat permanent prin practican\u021bii s\u0103i, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu simbolicul nod parizian Caf\u00e9 de la Paix, situat la intersec\u021bia dintre Boulevard des Capucines \u0219i Place de l\u2019Op\u00e9ra, \u00een Arondismentul 9, atent analizat de fic\u021bionalul Henry James care \u00eel consider\u0103 c\u0103 rivalizeaz\u0103 \u201e\u00een privin\u021ba decorului minu\u021bios elaborat \u0219i al num\u0103rului de oglinzi doar cu cl\u0103direa Operei realizat\u0103 de arhitectul Charles Garnier, aflat\u0103 chiar vizavi\u201d, c\u0103 \u201eaceast\u0103 cafenea fusese construit\u0103 \u00een 1862, ini\u021bial pentru clien\u021bii din apropiatul Grand-Hotel de la Paix, dar \u00ee\u0219i c\u0103p\u0103tase renumele \u00een perioada Expozi\u021biei Universale din 1867\u201d \u0219i c\u0103 \u201efusese una dintre primele cl\u0103diri publice ale Parisului care s-a bucurat de iluminatul electric.\u201d (Simmons, 2015: 23)<\/p>\n\n\n\n

Experien\u021be \u00een spa\u021bii deschise<\/strong><\/h4>\n\n\n\n

Nu o dat\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca romancierii s\u0103-\u0219i urm\u0103reasc\u0103 personajele experiment\u00e2nd un spa\u021biu \u0219i o filosofie urban\u0103 anume, \u00een primul r\u00e2nd pentru a le proba acestora din urm\u0103 \u201elimitele \u0219i articula\u021biile interioare, precaritatea \u0219i falsificabilitatea lor\u201d (Mihali, 2001: 11), iar mai apoi, pentru a demonstra c\u0103 poten\u021bialul oric\u0103rui loc inclus \u00een economia nara\u021biunii  poate fi sus\u021binut \u0219i amplificat prin ambi\u021biile \u0219i inten\u021biile comunit\u0103\u021bii (personajelor). Provocarea, cel mai adesea, const\u0103 \u00een exploatarea unor altfel de spa\u021bii, altele dec\u00e2t \u201eacelea cu care opereaz\u0103 \u0219tiin\u021bele spa\u021biului (cosmologia, astronomia, fizica, geografia, arhitectura, filosofia) care au impus modelul de spa\u021bialitate newtonian\u0103\u201d (5), a foucauldienelor heterotopii, adic\u0103 a unor spa\u021bii \u201eprivilegiate de reprezentare, contestare \u0219i inversare a datului prefabricat\u201d, care \u201e\u021bin de \u0219i sunt cultur\u0103\u201d (Ghiu, 2001: 45). Cititorul ar putea asocia acestei inten\u021bii hot\u0103r\u00e2rea lui J.D. Salinger de a-i trimite pe Phoebe \u0219i pe Holden Caulfield la gr\u0103dina zoologic\u0103, unde \u201enu erau prea mul\u021bi oameni, c\u0103 era cam ur\u00e2t afar\u0103, dar \u00een jurul bazinului cu foci se str\u00e2nseser\u0103 totu\u0219i c\u00e2\u021biva vizitatori (…). Phoebe s-a oprit \u0219i s-a f\u0103cut c\u0103 se uit\u0103 cum m\u0103n\u00e2nc\u0103 focile \u2013 un om le arunca ni\u0219te pe\u0219te (…). A tot stat \u0219i s-a uitat cum m\u00e2ncau focile (…). Ne-am dus pe un delu\u0219or s\u0103 vedem ur\u0219ii, dar n-am stat prea mult c\u0103 nu era prea mare lucru de v\u0103zut. Era doar un singur urs afar\u0103 \u2013 ursul polar. Cel brun se v\u00e2r\u00e2se \u00een b\u00e2rlogul lui \u0219i nu mai voia deloc s\u0103 ias\u0103. Nu i se vedea dec\u00e2t fundul.\u201d (Salinger, 1992: 171)<\/p>\n\n\n\n

George Arion a optat pentru ceea ce acela\u0219i Foucault a numit o heterotopie heterocronic\u0103, adic\u0103 un spa\u021biu care permite deopotriv\u0103 \u201eabolirea \u0219i reg\u0103sirea timpului\u201d (Ghiu, 1991: 45), un spa\u021biu de tipul muzeului sau al bibliotecii (\u201epentru eternitate\u201d), respectiv, unul care ad\u0103poste\u0219te t\u00e2rguri, iarmaroace, sate de vacan\u021b\u0103 (\u201epentru o s\u0103rb\u0103toare fugitiv\u0103\u201d), atunci c\u00e2nd \u0219i-a delegat protagonistul, pe agentul special Sebastian Dron, s\u0103 inspecteze un iarmaroc din Ia\u0219ii anului 1887; avea s\u0103 se amestece cu domnii \u0219i doamnele, cu t\u00e2rgove\u021bii \u0219i \u021b\u0103ranii veni\u021bi s\u0103 se bucure de spectacolul oferit de scamatori, de \u201ebicicli\u0219ti care mergeau pe s\u00e2rm\u0103\u201d, de \u201eclovni cu mult chef de glume, dresuri de animale, jonglerii cu cercuri \u0219i bile colorate\u201d (Arion, 2018: 281), respectiv, de num\u0103rul cel mai fascinant, asigurat de un arunc\u0103tor de cu\u021bite. Iarmarocul este etalat cu \u00eentreaga sa gam\u0103 de atrac\u021bii inedite, de la ursul dansator la scr\u00e2nciobul \u201ep\u00e2r\u00e2ind din toate \u00eencheieturile\u201d (281), de la ofertele de \u201eacadele, halvi\u021b\u0103, gogo\u0219i \u0219i juc\u0103rii de pe tarabe\u201d la \u201egr\u0103tarele pe care sf\u00e2r\u00e2iau fripturi \u0219i c\u00e2rna\u021bi\u201d (281), de la mesele unde se \u201evindeau rochii, bluze, fuste, cojoace, cizme, opinci la pre\u021b de chilipir\u201d p\u00e2n\u0103 la o \u201escen\u0103 pentru teatrul de p\u0103pu\u0219i: aici se juca Uciga\u0219ul de dame<\/em>\u201d, cu \u201emarionete m\u00e2nuite de p\u0103pu\u0219ari destul de talenta\u021bi\u201d (281). \u00cen panorama iarmarocului, cititorii descoper\u0103 emo\u021bia \u0219i exaltarea cu care spectatorii de toate v\u00e2rstele tr\u0103iesc din plin libertatea, bucuria \u0219i entuziasmul generate de acest loc specific, un loc de condensare, creat de o comunitate \u201e\u00een vederea propriei reflect\u0103ri \u00een el, a propriei discursiviz\u0103ri \u0219i identific\u0103ri \u00een el\u201d (Mihali, 2001: 98); este un loc care aduce \u00eempreun\u0103 indivizii acelei comunit\u0103\u021bi pentru \u201ea-i face s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 \u00een oferta sa valoric\u0103 \u0219i identitar\u0103, de a se simboliza pe ei \u00een\u0219i\u0219i prin apartenen\u021ba lor teritorial\u0103\u201d (98), un loc de congregare care, prin \u00eensemn\u0103tatea \u0219i individualitatea sa, se transform\u0103 treptat \u0219i imperceptibil, \u00eentr-o zon\u0103 func\u021bional\u0103 a oric\u0103rei localit\u0103\u021bi, vital\u0103 \u0219i peren\u0103, istoric recunoscut\u0103, apreciat\u0103 \u0219i, posibil, studiat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Referin\u021be<\/strong><\/h5>\n\n\n\n
    \n
  • Anghel, Petre, 2009, Cultur\u0103 \u0219i interculturalitate<\/em>, Cluj-Napoca: Editura LIMES<\/li>\n\n\n\n
  • Arion, George, 2018, Trimisul special<\/em>, Bucure\u0219ti: Crime Scene Press<\/li>\n\n\n\n
  • Chandler, Raymond, 1993 (1943), Misterul crimelor de la Little Fawn Lake<\/em>, Bucure\u0219ti: Editura Z (trad. Constantin Popescu)<\/li>\n\n\n\n
  • Ghiu, Bogdan, 2001, \u201e\u00cen c\u0103utarea exteriorului pierdut (Marea Deschidere)\u201d, \u00een Mihali, Ciprian (coord.), 2001 Altfel de  de spa\u021biu. Studii de heterotopologie<\/em>, Bucure\u0219ti: Paideia (pp. 29-48)<\/li>\n\n\n\n
  • Graham, Caroline, 2017 (1989), Moartea unei marionete<\/em>, Bucure\u0219ti: Editura Paladin (trad. Anca Bucur, Ioana Tudor)<\/li>\n\n\n\n
  • Groza. Octavian, 2001, \u201eDespre spa\u021biu \u0219i m\u0103sur\u0103\u201d, \u00een Mihali, Ciprian (coord.), 2001 Altfel de spa\u021biu. Studii de heterotopologie<\/em>,Bucure\u0219ti: Paideia (pp. 47-79)<\/li>\n\n\n\n
  • Mihali, Ciprian (coord.), 2001 Altfel de spa\u021biu. Studii de heterotopologie<\/em>, Bucure\u0219ti: Paideia<\/li>\n\n\n\n
  • Mihali, Ciprian,  2001, Inventarea  spa\u021biului. Arhitecturi ale  experien\u021bei cotidiene<\/em>, Bucure\u0219ti: Paideia<\/li>\n\n\n\n
  • Mihali, Ciprian, 2001, \u201e\u00cen loc de introducere. Spa\u021biul urban: diseminat, miniaturizat, polivalent\u201d \u00een Mihali, Ciprian (coord.), 2001 Altfel de spa\u021biu. Studii de heterotopologie<\/em>, Bucure\u0219ti: Paideia (pp. 5-14)<\/li>\n\n\n\n
  • Miles, Malcolm, Hall, Tim, Borden, Iain, editori, 2000, The City Cultures Reader<\/em>, Londra: Routledge<\/li>\n\n\n\n
  • Salinger, J.D., 1992 (1951), De veghe \u00een lanul de secar\u0103<\/em>,Cluj-Napoca: Editura \u201eSfynx\u201d V.R. (trad. Catinca Ralea \u0219i Lucian Bratu)<\/li>\n\n\n\n
  • Simmons, Dan, 2015, A cincea cup\u0103<\/em>, Bucure\u0219ti: Nemira (trad. Ruxandra Toma)<\/li>\n<\/ul>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    de Magda Danciu<\/p>\n","protected":false},"author":8,"featured_media":11063,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[52,58],"tags":[85,2206,86],"coauthors":[1239],"class_list":["post-11062","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-rubrici","category-save-as","tag-magda-danciu","tag-nr-4-5-2024","tag-save-as"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/cafe_de_la_paix.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11062","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11062"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11062\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11081,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11062\/revisions\/11081"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11063"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11062"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11062"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11062"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=11062"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}