rahat<\/em>. Poli\u021bi\u0219tii ne-au \u00eentrebat mai t\u00e2rziu dac\u0103 v\u00e2n\u0103t\u0103ile g\u0103site pe trupul lui Anders ar fi putut fi f\u0103cute \u00een timp ce Anders era cu noi. Noi le-am r\u0103spuns c\u0103 Anders avea v\u00e2n\u0103t\u0103i \u00eenc\u0103 de acas\u0103. \u0218i asta era, desigur, doar o jum\u0103tate de minciun\u0103.<\/p>\n\n\n\n\u2014 Aminte\u0219te-\u021bi c\u0103 tu trebuie doar s\u0103 spui jum\u0103t\u0103\u021bi de minciuni. De restul m\u0103 ocup eu, \u00eemi spusese Lasse o dat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Deseori \u00eemi vorbea ca dintr-un nor de cea\u021b\u0103, \u00eens\u0103 \u00een felul acesta voia el s\u0103-mi vorbeasc\u0103. Uneori nu \u00eemi vorbea deloc.<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 scurte discu\u021bii, poli\u021bi\u0219tii ne-au l\u0103sat \u00een pace, \u00eens\u0103 eu \u0219tiam c\u0103 se vor \u00eentoarce \u00een cur\u00e2nd. Moartea r\u0103m\u0103sese \u00een preajma noastr\u0103. \u00cemi amintesc de o alt\u0103 discu\u021bie pe care am avut-o cu Lasse, doar cu c\u00e2teva zile \u00eenainte de moartea lui Anders. Fusese un dialog scurt \u0219i sumbru. Ca \u0219i cum noi doi am fi avut un secret despre care nu trebuia s\u0103 ne spunem multe cuvinte. Ce rost ar fi avut s\u0103 vorbim despre ceea ce \u0219tiam deja?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Acum simt nevoia s\u0103 bat pisicile din nou, spuse Lasse aprinz\u00e2ndu-\u0219i o \u021bigar\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Cu siguran\u021b\u0103, niciuna dintre ele nu se va bucura. Odat\u0103 am ascuns o pisic\u0103 \u00eentr-un sertar pentru cinci ore, pentru c\u0103 p\u0103rea prea fragil\u0103 ca s\u0103-i \u00eendure tortura. Apoi Lasse s-a uitat la mine cu acea str\u0103lucire ciudat\u0103 \u00een ochi, o str\u0103lucire care m\u0103tura totul din fa\u021ba trupului s\u0103u sub\u021bire.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nu mai avem nici otrav\u0103 de \u0219obolani.<\/p>\n\n\n\n
St\u0103team pe una dintre acele coline din Bl\u00e5tholm de unde puteam vedea tot ora\u0219ul. Ora\u0219ul meu de ba\u0219tin\u0103. M\u00e2r\u00e2isem pu\u021bin, ca s\u0103 \u00eei ar\u0103t c\u0103 \u00eel auzisem, dar lui nu i se p\u0103ruse deloc amuzant. Inhalam fumul \u021big\u0103rii lui, sim\u021bind starea de calm invad\u00e2ndu-mi trupul. El continu\u0103:<\/p>\n\n\n\n
\u2014 La ce bun s\u0103 te joci de-a filosoful. Ca \u0219i cum un ofi\u021ber de poli\u021bie ar cunoa\u0219te r\u0103spunsurile la toate \u00eentreb\u0103rile. Te-ai ales cu ceva din ce ne-a spus poli\u021bistul?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nu, i-am r\u0103spuns.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Eu cred c\u0103 ar trebui s\u0103-\u0219i vad\u0103 de treaba lor \u0219i s\u0103 lase \u00eentreb\u0103rile profunde acolo unde zace profunzimea, pe fundul m\u0103rii. Pe fundul m\u0103rii uit\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Acolo unde zac cei care l-au omor\u00e2t pe Anders?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nici m\u0103car n-au \u00eentrebat despre asta. Au presupus oare c-a fost voia Domnului sau ceva asem\u0103n\u0103tor?<\/p>\n\n\n\n
Nu reu\u0219eam s\u0103-mi dau seama dac\u0103 \u00eentrebarea \u00eemi era mie adresat\u0103 sau, mai degrab\u0103, nim\u0103nui.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nu \u0219tiu, i-am r\u0103spuns. Nu-mi plac poli\u021bi\u0219tii. \u00cei dispre\u021buiesc.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Da, tocmai.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Ar trebui s\u0103-\u0219i vad\u0103 de treaba lor. Pentru asta sunt pl\u0103ti\u021bi. Poli\u021bi\u0219tii fac bani ca s\u0103-\u0219i bat\u0103 joc de oameni. Ar trebui s\u0103-\u0219i vad\u0103 de prostituate.<\/p>\n\n\n\n
Am m\u00e2r\u00e2it din nou, \u00eens\u0103 sunetul p\u0103rea s\u0103 se scufunde \u00eentr-un ecou \u00eendep\u0103rtat, \u00eenghi\u021bit de \u00eentunericul care se sf\u0103r\u00e2ma \u00een golul din\u0103untrul meu.<\/p>\n\n\n\n
*<\/p>\n\n\n\n
Lasse \u0219i cu mine deveniser\u0103m fra\u021bi de s\u00e2nge atunci c\u00e2nd fuseser\u0103m \u00een vacan\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 sora mea mai mare. Dar acest detaliu nu \u00eenseamn\u0103 mare lucru \u00een povestea noastr\u0103. \u00cempreun\u0103 g\u0103siser\u0103m o magazie p\u0103r\u0103sit\u0103 \u00een care puteam s\u0103 ne ascundem \u0219i s\u0103 fum\u0103m. De fapt, locul acela sem\u0103na cu o magazie de acas\u0103. \u00cen felul acesta, eram oarecum acas\u0103, chiar dac\u0103 eram pleca\u021bi. M-am sim\u021bit \u00eentotdeauna ocrotit \u00een ora\u0219ul meu de ba\u0219tin\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Lasse se ridicase dintr-odat\u0103, m-am ridicat \u0219i eu, apoi s-a \u00eentors spre mine \u0219i mi-a spus privindu-m\u0103 \u00een ochi:<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Hai s\u0103 ne facem fra\u021bi de s\u00e2nge.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Bine, i-am r\u0103spuns.<\/p>\n\n\n\n
\u00cemi amintesc c\u0103 Lasse st\u0103tea cu cu\u021bitul \u00een m\u00e2n\u0103, \u0219i \u00eemi mai amintesc ame\u021beala care m\u0103 cuprinse \u00een timp ce m\u0103 sprijineam de peretele magaziei ca s\u0103 nu m\u0103 pr\u0103bu\u0219esc. Lasse \u00eencepuse s\u0103 r\u00e2d\u0103:<\/p>\n\n\n\n
\u2014 A\u0219adar, nu e\u0219ti un mare fan al masochismului.<\/p>\n\n\n\n
Am r\u00e2s \u00eempreun\u0103. Tr\u0103iam un sentiment pl\u0103cut de a fi \u00eempreun\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Am \u00een\u021beles atunci de ce nu m\u0103 lovea niciodat\u0103 cu b\u0103\u021bul, de ce doar Anders \u00eei \u00eencasa loviturile. Cred c\u0103 acela a fost momentul \u00een care am \u00een\u021beles. Apoi \u0219i-a f\u0103cut o t\u0103ietur\u0103 scurt\u0103 \u00een piele. \u00cenghe\u021basem. Nu puteam s\u0103 privesc \u00eentr-o parte. A trebuit s\u0103 privesc s\u00e2ngele alunec\u00e2ndu-i pe ambele p\u0103r\u021bi ale bra\u021bului, s\u00e2nge pompat afar\u0103 din vene, \u00eempins prin t\u0103ietura f\u0103cut\u0103 \u00een piele, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd pic\u0103turile mari \u00eencepuser\u0103 s\u0103 se preling\u0103 cu repeziciune. Jur c\u0103 puteam s\u0103 aud s\u00e2ngele c\u0103z\u00e2nd pe podea, l\u0103s\u00e2nd urme grele acolo, \u00een vechea magazie. Pic\u0103turile de s\u00e2nge sunt singurele care puteau m\u0103rturisi despre leg\u0103m\u00e2ntul nostru. Un leg\u0103m\u00e2nt pe via\u021b\u0103. Lasse a crestat apoi o mic\u0103 linie \u00een pielea mea \u0219i, chiar dac\u0103 din reflex am ridicat bra\u021bul, am apucat s\u0103 v\u0103d s\u00e2ngele. S\u00e2ngele meu. Pic\u0103turi din s\u00e2ngele meu se prelingeau pe podea. Acum erau mai multe pic\u0103turi. Mai multe pic\u0103turi care s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 despre un leg\u0103m\u00e2nt care nu va putea fi \u00eenc\u0103lcat vreodat\u0103. Niciodat\u0103 nu va putea fi \u00eenc\u0103lcat. P\u00e2n\u0103 la acel moment, ritualul se \u00eent\u00e2mplase a\u0219a cum trebuia s\u0103 fie, a\u0219a cum v\u0103zusem \u00een filme. Sau poate citisem \u00eentr-o carte. Asta nu are nicio importan\u021b\u0103. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Lasse a spart din nou t\u0103cerea. Vorbea ca dintr-o cea\u021b\u0103. P\u0103rea c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 expresii noi, noi forme \u0219i con\u021binuturi. Era cu totul diferit.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Indiferent de ce se va \u00eent\u00e2mpla de acum \u00eenainte, indiferent de felul \u00een care prietenia noastr\u0103 va continua, noi r\u0103m\u00e2nem \u00eempreun\u0103, \u0219i tot ceea ce vom face vom face \u00eempreun\u0103, \u0219i asta va fi doar secretul nostru. \u0218i secretul nostru se va scufunda pentru totdeauna \u00een marea cea mare a uit\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n
Lasse vorbea deseori \u00een felul acesta despre marea uit\u0103rii, pe al c\u0103rei fund amintirile \u00eenc\u0103 vii continuau s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. Tr\u0103iau o form\u0103 de via\u021b\u0103 care nu trebuia deranjat\u0103, nici de scufund\u0103torii de perle, nici de nimeni altcineva. Aceast\u0103 mare ap\u0103ruse \u00eentr-un fel o dat\u0103 cu leg\u0103m\u00e2ntul nostru. Chiar dac\u0103 amintirile sunt oarecum tulburi, iar cuvintele nu sunt \u00eentotdeauna destule ca s\u0103 o descrie, imaginea acestei m\u0103ri apare cu claritate \u00een fa\u021ba ochilor mei. Pot s\u0103 simt valurile, ritmul, spuma lor insinu\u00e2ndu-se \u00een poveste, \u0219i toate astea m\u0103 fac s\u0103 m\u0103 \u00eentorc la ea. Ne-am ap\u0103sat bra\u021bele \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u00e2ngele nostru s\u0103 se amestece. A\u0219a cum scriam mai sus, amintirea asta e tulbure. Povestea e complicat\u0103. Limbajul \u00een care o red\u0103m este mereu contradictoriu. Timpul ne este \u00eempotriv\u0103. Cronologia \u00een sine se dezv\u0103luie ca o muta\u021bie. Ceva diform. Cu toate acestea, povestea continu\u0103.<\/p>\n\n\n\n
*<\/p>\n\n\n\n
Poli\u021bia nu ne spusese nimic despre cauza mor\u021bii lui Anders, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu \u0219tiam nimic. Tata este avocat \u0219i, c\u00e2nd a venit acas\u0103, ne-a spus c\u0103 Anders tu\u0219ise s\u00e2nge \u00een ziua \u00een care a murit. P\u0103rin\u021bii declaraser\u0103 unui ziar c\u0103 i se mai \u00eent\u00e2mplase \u0219i \u00eenainte. Avusese mereu probleme cu stomacul. Asta trebuie s\u0103 fi fost ceea ce l-a ucis, se g\u00e2ndi tata. Am dat aprobator din cap.<\/p>\n\n\n\n
Aceast\u0103 teorie a dus la apari\u021bia unor zvonuri despre vinov\u0103\u021bia p\u0103rin\u021bilor lui Anders. Credeam c\u0103 este o teorie interesant\u0103 aceea ca Anders s\u0103 fi fost otr\u0103vit. Cu toate acestea, p\u0103rin\u021bii lui au avut un contraargument bun, spun\u00e2nd c\u0103 Anders fusese singurul lor fiu \u0219i, prin urmare, depindeau de el. P\u0103rin\u021bii nu au fost \u00eenvinui\u021bi niciodat\u0103. Dar moartea a r\u0103mas prezent\u0103 \u00een via\u021ba noastr\u0103. C\u00e2nd un poli\u021bist se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219ase brusc la noi acas\u0103, sora mea mai mare s-a speriat foarte tare. Nu mai st\u0103tuse niciodat\u0103 fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu un poli\u021bist. Era sigur\u0103 c\u0103 tat\u0103l nostru murise \u00eentr-un accident \u0219i c\u0103 poli\u021bistul venise s\u0103 ne spun\u0103 asta. Poli\u021bistul observ\u0103 imediat groaza de pe chipul surorii mele, Marlene. A lini\u0219tit-o spun\u00e2ndu-i c\u0103 nu se \u00eent\u00e2mplase nimic. Oricum, nu de cur\u00e2nd. Voia doar s\u0103 vorbeasc\u0103 cu fratele ei.<\/p>\n\n\n\n
S-a relaxat pu\u021bin, dar a \u0219i emo\u021bionat-o faptul c\u0103 poli\u021bistul voia s\u0103 vorbeasc\u0103 cu mine. Dintotdeauna avusesem o rela\u021bie str\u00e2ns\u0103, ea \u0219i cu mine, c\u00e2nd ceva m\u0103 preocupa, o privea \u00eentr-un fel \u0219i pe ea. Poli\u021bistul m-a urmat \u00een camera mea. El a fost cel care \u00eenchis u\u0219a \u0219i apoi mi-a str\u00e2ns m\u00e2na.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 A\u0219 vrea s\u0103-\u021bi adresez c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri. E \u00een regul\u0103, Klaus?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Acum nu m\u0103 cheam\u0103 Klaus, am spus. Numele meu este Lasse, \u0219i da, po\u021bi s\u0103 m\u0103 \u00eentrebi orice.<\/p>\n\n\n\n
R\u0103spunsul meu l-a nedumerit. A \u00eenceput s\u0103 r\u0103sfoiasc\u0103 h\u00e2rtiile pe care le \u021binea \u00een m\u00e2n\u0103, apoi s-a uitat din nou la mine.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 E\u0219ti sigur?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Dac\u0103 eu nu-mi cunosc numele, atunci cine s\u0103 mi-l cunoasc\u0103?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u00cen actele mele scrie c\u0103 la aceast\u0103 adres\u0103 locuie\u0219te un Klaus, iar pe u\u0219\u0103 scrie Klaus.<\/p>\n\n\n\n
Mie \u0219i lui Lasse nu ne pl\u0103cuser\u0103 ofi\u021berii de poli\u021bie, nu e niciun secret, dar l\u0103sa\u021bi-o a\u0219a. Dup\u0103 c\u00e2teva minute confuze, poli\u021bistul J\u00f8rgensen a acceptat numele, despre care probabil credea c\u0103 e o porecl\u0103 ciudat\u0103, \u0219i a spus cu o sclipire \u00een ochi c\u0103 vrea s\u0103-i adreseze lui Lasse c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri. Toat\u0103 confuzia legat\u0103 de nume a fost o pierdere inutil\u0103 de timp, dar eu eram singurul pe care puteam s\u0103 dau vina. Numele meu nu era Lasse. Oricum, nu pe certificatul meu de botez.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 L-ai cunoscut pe Anders \u0219i ai fost pe acoperi\u0219ul de paie c\u00e2nd a murit. Am dreptate?<\/p>\n\n\n\n
At\u00e2t a spus J\u00f8rgensen, suficient c\u00e2t s\u0103 m\u0103 simt atacat de el. La fel de bine ar fi putut s\u0103 m\u0103 loveasc\u0103 cu pulanul.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Da, l-am cunoscut bine. Am fost prieteni. Suntem am\u00e2ndoi tri\u0219ti c\u0103 a murit. Foarte tri\u0219ti, am spus \u00een ap\u0103rarea mea.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Am\u00e2ndoi?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Lasse \u0219i cu mine.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Va trebui s\u0103 afl\u0103m ce s-a \u00eent\u00e2mplat, \u00een\u021belegi?<\/p>\n\n\n\n
*<\/p>\n\n\n\n
\u00cen ziua \u00een care l-am cunoscut pe Lasse, am priceput din prima c\u0103 el venise \u00een lumea asta nu pentru a da un sens vie\u021bii, ci pentru via\u021ba \u00eens\u0103\u0219i. F\u0103r\u0103 un sens anume \u0219i f\u0103r\u0103 pseudo-valori cre\u0219tine. F\u0103r\u0103 cuvinte. A trebuit s\u0103-i spun Lasse<\/em>, dar asta nu \u00eel f\u0103cea s\u0103 \u00eensemne mai mult, doar ce voia el s\u0103 fie.<\/p>\n\n\n\nEra var\u0103. M\u0103 a\u0219ezasem \u00een cad\u0103, \u00een ap\u0103 c\u0103l\u00e2ie, \u0219i m\u0103 uitam pe fereastr\u0103 pentru a aduna \u00een privire suficiente impresii senzoriale cu care s\u0103-mi \u00eenc\u0103lzesc apa. \u00cen vremea aceea credeam c\u0103 este posibil s\u0103 \u00eenc\u0103lzesc apa prin intermediul unor energii din impresiile mele senzoriale. Privind \u00een urm\u0103, \u00eemi dau seama c\u00e2t de naiv eram \u0219i exact asta \u00eemi spusese \u0219i Lasse c\u00e2nd se oprise brusc \u00een fa\u021ba ferestrei, privind \u00een\u0103untru.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Tu cine e\u0219ti?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Ah, scuze c\u0103 nu m-am prezentat! Eu sunt Lasse. Bun\u0103, Klaus.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 De unde \u00eemi \u0219tii numele?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Am fost la botezul t\u0103u. Nu \u00ee\u021bi aminte\u0219ti?<\/p>\n\n\n\n
Nu avea atunci termosul la el, iar b\u0103\u021bul cu care \u00eei pl\u0103cea s\u0103 loveasc\u0103 nu fusese \u00eenc\u0103 rupt din copac. Lasse p\u0103rea chiar prietenos.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 E\u0219ti ciudat, i-am spus.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 To\u021bi suntem. Cei mai pu\u021bin ciuda\u021bi sunt cei care recunosc c\u0103 sunt ciuda\u021bi.<\/p>\n\n\n\n
Lasse vorbea ca dintr-o cea\u021b\u0103 \u00eenc\u0103 din prima clip\u0103 \u00een care l-am cunoscut. Era un ciudat cu mister. T<\/strong>emperamental. Un t<\/strong>embel. Era un t<\/strong>urn \u00een cea\u021b\u0103. Toate cuvintele posibile cu T<\/strong>. T <\/strong>pentru tot<\/strong> ce poate fi ciudat.<\/p>\n\n\n\nDintr-odat\u0103 aveam un prieten pe via\u021b\u0103. Totul s-a \u00eent\u00e2mplat incredibil de repede. Poate c\u0103 aceasta este o retrospectiv\u0103 stupid\u0103. Cuvintele nu pot spune nimic. Oric\u00e2t de contradictorii ar fi ele. Cuvintele sunt f\u0103r\u0103 amintiri. Cuvintele sunt goale. Cuvintele n-au con\u021binut. Cuvintele sunt opusul amintirilor. La urma urmei, \u00een aceea\u0219i zi am devenit fra\u021bi de s\u00e2nge. Cel pu\u021bin a\u0219a \u00eemi amintesc, dar ceea ce \u00eemi amintesc este una, \u0219i ceea ce scriu este alta.<\/p>\n\n\n\n
*<\/p>\n\n\n\n
\u00cemi amintesc cum s-a \u00eencheiat conversa\u021bia cu J\u00f8rgensen, a\u0219a cum \u00eemi amintesc \u0219i cum a \u00eenceput. Mai pusese c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri. Voia s\u0103 \u0219tie cum se comportase Anders \u00eenainte de a muri. Ce credeam despre moartea lui? S-a sufocat? A le\u0219inat \u0219i a murit? Cum \u00eei ar\u0103ta capul? A spus ceva \u00eenainte de a muri? \u00cemi amintesc clar cum s-a \u00eencheiat conversa\u021bia cu poli\u021bistul. Eu nu i-am r\u0103spuns la \u00eentreb\u0103ri. Doar Lasse. Dar el nu \u0219tiu ce i-a r\u0103spuns.<\/p>\n\n\n\n
Cu siguran\u021b\u0103 nu a zis mare lucru. El oricum nu spunea prea multe cuvinte, aproape c\u0103 nici nu comunica prin cuvinte. Amintirile sunt tulburi. Dup\u0103 aceea, J\u00f8rgensen a ie\u0219it din camera mea, \u00eenchiz\u00e2nd u\u0219a \u00een urma lui. Nu a \u00eenchis-o \u0219ov\u0103ind, ci ferm, a\u0219a cum era \u0219i str\u00e2ngerea lui de m\u00e2n\u0103. Era un adev\u0103rat poli\u021bist. M-am g\u00e2ndit apoi la tot ce mi-a spus Lasse c\u00e2nd am f\u0103cut leg\u0103m\u00e2ntul. La faptul c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im o responsabilitate egal\u0103 pentru faptele noastre. Nu era ca \u0219i cum a\u0219 fi v\u0103zut totul \u00eent\u00e2mplat \u00eentr-un film. A fost o \u00eent\u00e2mplare unic\u0103 \u0219i personal\u0103. Nu m-am g\u00e2ndit la asta imediat dup\u0103 ce \u00eencheiasem leg\u0103m\u00e2ntul, dar c\u00e2nd Anders z\u0103cea \u00een f\u00e2n l\u00e2ng\u0103 mine, mort \u0219i complet albastru la fa\u021b\u0103, a trebuit pur \u0219i simplu s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc. Era de parc\u0103 firele \u00eencepeau s\u0103 se \u00eempleteasc\u0103. Era ca \u0219i cum cauza \u0219i efectul se f\u0103cuser\u0103 vizibile \u00eentr-o lume \u00een care cauza ar putea duce la efect, dar la fel de bine se putea \u00eent\u00e2mpla \u0219i invers.<\/p>\n\n\n\n
Poate c\u0103 crima a fost motivul pentru care am f\u0103cut leg\u0103m\u00e2ntul. Sau a fost invers? Lasse trebuia s\u0103 fac\u0103 ceva ie\u0219it din comun. Nu sunt preg\u0103tit pentru o alt\u0103 conversa\u021bie obscur\u0103. Nu acum. Cuvintele nu pot descrie ceea ce sim\u021beam uit\u00e2ndu-m\u0103 la cadavrul lui Anders, \u0219i nici dezgustul meu fa\u021b\u0103 de propria mea indiferen\u021b\u0103. Lui Lasse nu prea \u00eei p\u0103sa. Pentru el avea o alt\u0103 \u00eensemn\u0103tate. Pentru el avea sens doar pentru c\u0103 pe mine m\u0103 f\u0103cea indiferent. A f\u0103cut-o pentru via\u021ba mea. Pentru c\u0103 i-a p\u0103sat! Dar nu voiam s\u0103 \u00eencepem o conversa\u021bie oarb\u0103 despre ce ne place \u0219i ce nu. Sunt doar cuvinte. Cuvinte goale. Acum voi ajunge la miezul problemei, a\u0219a cum \u0219i-ar fi dorit \u0219i Lasse. Am subliniat deja c\u0103 nimeni nu a fost condamnat pentru uciderea lui Anders, \u00eens\u0103 moartea lui a fost o crim\u0103. \u0218tiu asta pentru c\u0103 cel mai bun prieten al meu, Lasse, i-a luat via\u021ba lui Anders. L-a omor\u00e2t cu s\u00e2nge rece, turn\u00e2nd c\u00e2te o pic\u0103tur\u0103 de otrav\u0103 de \u0219obolani \u00een termosul de ceai. T<\/strong> pentru tembel. Acest lucru a dus la gre\u021burile \u0219i la v\u0103rs\u0103turile lui Anders, iar doctorul s-a g\u00e2ndit c\u0103 probabil b\u0103iatul suferea de o boal\u0103 la stomac. P\u0103rin\u021bii au primit medicamente pentru stomac pentru bietul lor copil. Lasse a profitat de \u0219ansa asta pentru a strecura ultima doz\u0103 de otrav\u0103 \u00een cana lui Anders \u00een ziua fatidic\u0103. \u00cen ziua mor\u021bii sale, Anders a primit ultima lingur\u0103 de otrav\u0103. Corpul mic \u0219i fragil al lui Anders n-a mai putut suporta. Anders a murit la ora 16:34, pe 18 ianuarie. O astfel de \u00eent\u00e2mplare nu se uit\u0103 niciodat\u0103. Dar tot ceea ce altfel ar fi trebuit s\u0103 uit \u00een povestea mea, tot ceea ce nu iese cu eviden\u021b\u0103 la suprafa\u021b\u0103, se afl\u0103 \u00eengropat, \u00een siguran\u021b\u0103, \u00een marea uit\u0103rii. Lasse este ast\u0103zi scafandru de perle \u0219i \u00ee\u0219i tr\u0103ie\u0219te via\u021ba \u00een alt\u0103 parte. Departe. Nu pot spune mai multe. La urma urmei, este vorba despre un secret. Lasse \u0219i cu mine suntem fra\u021bi de s\u00e2nge. Acela\u0219i s\u00e2nge, aceea\u0219i via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\nTraducere din limba danez\u0103 de Flavia TEOC<\/strong><\/p>\n\n\n\n
\n\n\n\n[1]<\/a> \u00cen limba danez\u0103, te (ceai) \u0219i litera T se pronun\u021b\u0103 la fel.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Proz\u0103 de Allan Lillelund<\/p>\n","protected":false},"author":340,"featured_media":11021,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[29,27],"tags":[2200,2145,47,157],"coauthors":[2199],"class_list":["post-11023","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-fictiune","category-traduceri","tag-allan-lillelund","tag-nr-2-3-2024","tag-proza","tag-traduceri"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/2018_03_16_forlaget_silkefyret_CHRB_beskaret.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11023","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/340"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11023"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11023\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11027,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11023\/revisions\/11027"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11021"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11023"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11023"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11023"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=11023"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}